Anulare act. Sentința nr. 8599/2015. Judecătoria ORADEA

- să constate nulitatea contractului de închiriere 2020/18.08.2003 și a tuturor actelor adiționale la acest contract;

- să constate cu pârâta V. a instalat în cursul anului 2005 (iulie – decembrie) echipamente de telefonie mobila fără acordul proprietarilor din imobil și fără autorizațiile necesare din partea autorităților locale;

- obligarea pârâtei V. să-și ridice toate echipamentele instalate ilegal

- obligarea pârâtei V. la plata „unor despăgubiri” pentru gravele prejudicii aduse locuinței și sănătății reclamantei.

Cererea nu este motivată nici în fapt, nici în drept, însă reiese că reclamanta este proprietara apartamentului 26 din imobilul situat în O. .. 2 iar deasupra acestui apartament pârâta V. a amplasat anumite instalații de telefonie mobilă, în baza contractului de închiriere mai sus amintit, încheiat cu C. M. în calitate de „pretins reprezentant” al asociației de proprietari, reclamanta fiind nemulțumită de această situație.

Cererea este timbrată cu 4 lei taxa timbru.

Prin întâmpinare pârâtul C. M. a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive în ce îl privește; arată în esență că nu a semnat contractul în nume propriu ci ca reprezentant al asociației de locatari.

Pe fond arată că este vorba de un contract din 1999 încheiat între Mobifon și asociația de locatari, reînnoit în 2003. La data când reclamanta a cumpărat apartamentul, știa de antenele amplasate pe .-a dat acordul în scris pentru amplasarea antenelor.

Prin precizarea de acțiune depusă la 27.03.2007 (f. 29) reclamanta a solicitat introducerea în cauză a ASOCIAȚIEI DE P. 98 (în continuare „Asociația”) și a formulat următoarele capete de cereri:

- obligarea pârâtei V. la dezactivarea și desființarea stației de bază și ridicarea tuturor echipamentelor și accesoriilor de telefonie mobilă, montate deasupra apartamentului reclamantei;

- obligarea pârâtei V. la plata despăgubirilor de 300 USD pentru fiecare zi de întârziere pentru prejudiciile aduse locuinței și sănătății reclamantei, ca urmare a instalării fără autorizații în cursul anului 2005 – 2006 a unui nr. de 8 antene, fără consimțământul reclamantei;

- în subsidiar, desființarea echipamentelor de telefonie de deasupra apartamentului reclamantei;

- mutarea acestor antene,

În motivare arată că este proprietara apartamentului 26 din 31.05.2005. La data de 18.08.2003 asociația de proprietari 98 și MOBIFON (actuala V.) au încheiat un contract de închiriere a suprafeței de 80 mp de pe acoperișul blocului pe o durată de 6 ani pentru prețul derizoriu de 330 USD pe lună. În fapt este o preluare a contractului de închiriere din 1999. Invocă faptul că a lipsit acordul fostului proprietar al apartamentului 26, dl L. C.. La 20 mai 2005 între asociație și V. s-a încheiat un act adițional la contractul de închiriere pentru mărirea suprafeței închiriate și a numărului de antene, ce au fost amplasate deasupra apartamentului reclamantei și fără să i se ceată acordul, contrar Hot. 400/2003 art. 18 al. 5 lit. d. (asociația adoptă hotărâri cu privire la …. „modul de folosire a spațiilor comune și, în unele cazuri, schimbarea destinației unor asemenea spații. Schimbarea destinației acestor spații nu se va putea face decât cu acordul majorității membrilor asociației de proprietari și, în mod obligatoriu, cu acordul celor direct afectați din vecinătate, atât pe orizontală, cât și pe verticală;” - nota instanței). Aceste lucrări au fost efectuate fără autorizație de construire și fără avizele necesare. Pârâta nu a respectat nici schițele întocmite privind locul amplasării antenelor, nu a respectat clauza privind repararea acoperișului.

Mai arată că pentru amplasare antenelor și a celorlalte echipamente pârâta V. a realizat un număr mare de străpungeri ale acoperișului care au dus la deteriorarea apartamentului reclamantei prin infiltrarea apei de ploaie. Studii medicale atestă caracterul nociv al radiaților emise de astfel de antene.

În drept, 1075 Cod civil, 1430 Cod civil.

În probațiune s-au depus înscrisuri, între care:

- contract de închiriere 2020/18.08.2003 între asociație și Mobifon (fila 33, vz si fila 92) ce reprezintă prelungire a unui contract din 1999 plus tabel nominal cu membrii asociației care au fost de acord cu acesta .

- adresă emisă de Primăria O. la 06.11.2006 din care reiese că pentru 6 antene V. nu a urmat procedura de autorizare (f. 44) și adresă a Inspectoratului de stat în construcții în sensul că era necesară autorizația de construire;

- act adițional 1/06.05.2005 (f. 47) la contractul de închiriere 2020/18.08.2003 privind suplimentarea suprafeței cu 10 mp și mărirea chiriei,

- extrase de pe internet

- expertiză medico legală extrajudiciară - efectuată în alt dosar (f. 118).

Reclamanta a depus (fila 61) și contractul ce atestă dreptul său de proprietate asupra apartamentului 26 precum și extras CF (fila 81).

Pârâta a depus autorizația de construire 693/15.05.2002 (fila 70) pentru montarea de antene, autorizație de construire din 1999 (fila 75).

Primăria O., ca răspuns la solicitarea instanței, a depus la dosar proces verbal de contravenție 8/12.02.2007 prin care s-a constatat montarea unor antene suplimentare pe terasa blocului M2 de către V. ROMÂNIA SA, precum și o notă de constatare din 15.01.2007 prin care se constata înlocuirea antenelor autorizate precum și adăugarea a două antene în plus (filele 127-140).

S-a mai depus la dosar un Referat al Institutului de sănătate publică din București privind impactul unei stații de telefonie mobilă aparținând Orange asupra populației (f. 133 și urm. – cu referire la Ordinul MSP 1193/2006)

De asemenea, la dosar s-a depus un proces verbal de constatare din 22.11.2007 semnat de o comisie din care a făcut parte și un reprezentant V., în care se consemnează existența unor infiltrații de apă în apartamentul d-nei D. S. (f 138).

Prin notele de ședință depuse la 15.01.2008 reclamanta a dezvoltat motivele de fapt ale cererii sale (f. 139).

Prin notele de ședință depuse la 15.01.2008 (f 142) reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a certificatului de urbanism 1152/15.06.1999 și a autorizației de construire 1067/20.08.1999 precum și a certificatului de urbanism 645/20.03.2002 și a autorizației de construire 693/15.05.2002 motivând în esență că acestea au fost emise fără a fi însoțite de studiile și avizele legale potrivit Legii 50/1991, lipsind avizele de mediu, de sănătate, ale apărării civile, de asemenea, pentru încălcarea ordinului ministrului sănătății 331/1999.

Prin încheierea din 19.02.2008 Judecătoria O. a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate de către Tribunalul Bihor.

Excepția de nelegalitate a fost soluționată în mod irevocabil prin Decizia 50/CA/2010 R a Curții de Apel O. (dosar_/271/CA/2006) în sensul respingerii acesteia.

Instanța reține că în cauza mai sus menționată (dosar_/271/CA/2006 al CAO la f. 44), având ca obiect excepție de nelegalitate, s-a depus un referat al institutului de sănătate publică referitor la antenele din prezenta speță, concluziile acestui document fiind că antenele din speță respectă reglementările legale, radiațiile fiind sub limitele admise de lege.

La dosarul cauzei (f. 209) s-a mai depus copia Deciziei date în recurs 709/R/CA/2010 a Tribunalului Bihor, în dosar_, acest dosar având ca obiect cererea formulată de PRIMĂRIA MUNCIPIULUI O. împotriva V., cu participarea intervenientei D. S., pentru desființarea echipamentelor suplimentare, montate ilegal de V. pe terasa blocului M2, instanța reținând că potrivit procesului verbal din 25.03.2010 s-au dezinstalat echipamentele V. de pe terasa blocului.

Prin Sentința 6596/2011 Judecătoria O., soluționând prezenta cauză, a respins în întregime acțiunea reclamantei D. S., reținând în esență că în dosarul_ (mai sus menționat) s-a constatat cu autoritate de lucru judecat că echipamentele de telefonie ale V. au fost deja dezinstalate, astfel că a rămas fără obiect primul capăt de cerere principal și cererea subsidiară. S-a reținut totodată că soluția din dosarul_ nu mai poate fi contrazisă, datorită efectului pozitiv al lucrului judecat. În privința cererii de aducere a acoperișului în forma inițială, precum și a despăgubirilor, instanța a reținut că nu s-a dovedit caracterul cert al prejudiciilor.

Împotriva sentinței mai sus amintite a declarat recurs D. S., recurs ce a fost admis prin Decizia 1495/R/CA/2011 (dosar_ al Tribunalului Bihor), cu consecința casării sentinței, cauza fiind trimisă spre rejudecare. În motivare, instanța de recurs a reținut în esență că prima instanță nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere și nu a pus în discuție excepția autorității de lucru judecat, de asemenea nu s-a administrat probatoriu pentru prejudiciul invocat de reclamantă. Cauza a fost trimisă spre rejudecare cu mențiunea ca instanța să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere și să pună în discuție autoritatea de lucru judecat.

În rejudecare, reclamanta a depus la 03.04.2012 o precizare a acțiunii, în sensul chemării în judecată și a numiților S. V., G. M., R. R. (P.), fără însă a formula capete noi de cerere în raport de aceștia. În motivare arată în esență că G. M. și S. V. sunt administrator, respectiv președinte al Asociației de proprietari, și că au acționat în mod nelegal (nu se precizează în concret cum). În continuare arată că a fost prejudiciată de instalarea antenelor de telefonie de către V., reluând aceleași aspecte de fapt, fără a aduce vreun element de noutate de natură a justifica chemarea în judecată a celor trei persoane.

S-a depus (f. 55) un proces verbal din 22.11.2007 prin care un reprezentant al V., un reprezentant al asociației de proprietari și dna D. S. au constatat existența infiltrațiilor de apă în apartamentul reclamantei datorate echipamentelor de telefonie instalate pe terasa blocului.

Printr-o nouă întâmpinare depusă în faza de rejudecare, pârâtul C. M. a solicitat respingerea acțiunii, invocând excepția insuficientei timbrări a acțiunii, arătând că acțiunea trebuie timbrată la valoare. De asemenea, a reiterat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Prin note de ședință, pârâta Asociația de proprietari 98 M. a învederat că toate echipamentele de telefonie au fost dezinstalate de pe terasa blocului, au fost efectuate lucrări de hidroizolații în luna mai 2010. A depus proces verbal din 25.03.2010 privind dezinstalarea echipamentelor V. (f. 94).

Prin Sentința 8853/2012 (dosar_ ) Judecătoria O. a respins ca nefondată cererea reclamantei, reținând în esență că nu există nici un motiv de nulitate al contractului de închiriere, că prețul nu este derizoriu, că art. 18 alin 5 lit. d din HG 400/2003 nu este incident în speță, nefiind vorba de o schimbare a destinației spațiilor comune. Se mai reține că reclamanta nu și-a întemeiat acțiunea pe prevederile 998, 999 Cod civil, privind răspunderea delictuală, ci pe prevederile 1075 Cod civil, care se referă la obligațiile contractuale, iar în speță nu există contract între reclamantă și pârâți. Raportat la acest temei juridic, acțiunea a fost găsită nefondată.

Sentința 8853/2012 a fost atacată cu recurs de reclamanta D. S., iar prin Decizia 767/R/CA/2013 (dosar_ ) Tribunalul Bihor a admis recursul și a casat sentința cu trimitere spre rejudecare. În esență, s-a reținut de instanța de recurs că instanța a omis să se pronunțe asupra excepțiilor insuficientei timbrări, a lipsei calității, a autorității de lucru judecat și nu a completat probațiunea pt. determinarea unui eventual prejudiciu și nu a motivat hotărârea.

Prin încheierea din 11.03.2013 (f. 11) tribunalul a stabilit obligația achitării unei taxe de timbru de 5741,7 lei. pt. toate capetele de cerere mai sus menționate, taxă achitată de reclamantă cf. dovezii depuse la dosar (vz f. 40 și urm.).

În rejudecare, pârâta S. V. a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii în ce o privește. Arată că reclamanta a cumpărat apartamentul știind de instalațiile de telefonie mobilă, faptul că V. a achitat sume de bani atât pentru repararea acoperișului, cât și pentru reparații la apartamentul petentei. În probațiune depune înscrisuri.

Pârâta G. M., prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, reclamanta nefiind parte în contractul a cărui anulare o solicită prin urmare este lipsită de calitate procesuală activă. Mai arată că reclamanta își invocă propria culpă, deoarece a cumpărat apartamentul cunoscând despre amplasarea antenelor de telefonie. De asemenea, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în ce o privește, învederând că niciunul din capetele de cerere formulate nu o privește. Pe fond solicită respingerea acțiunii deoarece nu a fost dovedit nici un prejudiciu și nici un motiv de nulitate al contractului de închiriere iar pe de altă parte echipamentele au fost deja dezinstalate.

Prin note de ședință, pârâtul C. M. a reiterat excepțiile invocate anterior.

Prin precizarea de acțiune depusă la 10.12.2013 (f. 32), reclamanta a chemat în judecată, în plus față de pârâții mai sus menționați, și pârâții M. O. și I. DE S. ÎN CONSTRUCȚII. A reiterat cererile deja formulate și a solicitat în plus: să se constate nulitatea actelor adiționale 1/06.05.2005 și 2/14.10.2009 pt. lipsa consimțământului reclamantei, obligarea pârâtei V. la edificarea unui acoperiș șarpantă pe terasa blocului, pe toată suprafață ce a fost anterior ocupată de antene, precizează că solicită obligarea în solidar a tuturor pârâților la plata de despăgubiri de 300 USD pentru fiecare zi de întârziere. În motivare reia considerentele de fapt deja expuse. Invocă și art. 32 alin 2 din Legea 230/2007 privind răspunderea personală a organelor de conducere a asociației.

Prin întâmpinare, (f. 52) pârâta I. DE S. ÎN CONSTRUCȚII a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă în ce privește obligarea în solidar la plata de despăgubiri. Învederează că toate celelalte capete de cerere privesc pârâta V. și că I. de stat în construcții nu a semnat niciunul din actele atacate.

Prin întâmpinare, (f. 60) M. O. a solicitat respingerea acțiunii, M. nefiind parte în contractul a cărui anulare se solicită. Solicită respingerea și a capătului de cerere privind obligarea în solidar la plata de despăgubiri, M. O. nefiind răspunzător de modul în care s-au efectuat lucrările de construcție de către V..

În considerarea precizării de acțiune mai sus menționate, reclamanta a mai depus o taxă de timbru de 40 lei. (f. 74), iar ulterior a completat taxa de timbru cu suma de 2000 lei (f.97).

La termenul din data de 03.06.2014 (f. 134) instanța a respins excepția tardivității precizării de acțiune, de asemenea, a respins excepția prescripției acțiunii invocată de pârâtul C., pentru motivele acolo arătate. La același termen instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților G., C., S. V., I. de S. în Construcții, M. O., R. R., reținând că prin precizarea de acțiune din 10.12.2013 reclamanta a justificat chemarea în judecată și a acestor persoane, respectiv a solicitat obligarea tuturor, în solidar, la plata de despăgubiri (aspect care nu se confundă însă cu temeinicia sau netemeinicia acțiunii).

La 19.06.2014, reclamanta a depus la dosar în copie (f.162), Sentința 4963/2014 a Judecătoriei O. (dosar_ ), irevocabilă prin nerecurare, prin care V. România SA a fost obligată să plătească reclamantei D. S. suma de 39.000 lei reprezentând despăgubiri materiale, plus dobândă legală, plus cheltuieli de judecată. Potrivit considerentelor sentinței menționate, suma de 39.000 lei reprezintă costul reparațiilor necesare la apartamentul reclamantei (în interior), conform unei expertize extrajudiciare necontestate, depuse și la prezentul dosar (f. 166).

Reclamanta a completat timbrajul cu suma de 1097 lei taxă de timbru aferentă capătului de cerere privind edificarea unui acoperiș, instanța constatând că acțiunea este legal timbrată pentru toate capetele de cerere (f. 238).

Prin încheierea din 28.10.2014 (f.238) instanța a admis excepția autorității de lucru judecat cu privire la capătul de cerere privind despăgubirile pentru prejudiciile aduse apartamentului reclamantei, raportat la Sentința 4963/2014 a Judecătoriei O., mai sus menționată.

În cauză a fost administrată proba cu expertiza medico legală, având ca obiectiv stabilirea unei eventuale legături între radiațiile emise de antene și infiltrațiile de apă și starea de sănătate a reclamantei. (f. 40).

Deși la ultimul termen de judecată reprezentanta reclamantei a declarat oral că renunță la capătul de cerere privind constatarea nulității contractului de închiriere, prin concluziile scrise depuse în termenul de pronunțare de reclamantă personal, aceasta reiterează acest capăt de cerere, motiv pentru care instanța se consideră în continuare investită cu soluționarea acestuia.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

În prealabil, se impune a fi analizată singura excepția procesuală care nu a fost soluționată anterior prin încheieri de ședință (a se vedea mai sus), respectiv excepția lipsei calității procesuale active a reclamatei.

Instanța apreciază că această excepție este nefondată deoarece reclamanta a justificat calitatea sa procesuală de reclamant în susținerea cererii de constatare a nulității contractului de închiriere, deoarece se invocă un pretins motiv de nulitate absolută – lipsa consimțământului său, situație în care acțiunea în constatarea nulității poate fi promovată de orice persoană interesată.

Pe fondul cauzei, instanța reține că între Asociația de Proprietari Nr. 98 O. și S.C. V. S.A. s-a încheiat contractul de închiriere nr.2020/18.08.2003 modificat prin actele adiționale (fila 33, vz. si fila 92 - dosar fond din primul ciclu procesual), prin care s-a închiriat acoperișul-terasă al blocului situat în O. .. 2, pentru prețul de 330 USD/lună, pentru montarea unor echipamente de telecomunicații.

Din anul 2005 (f. 61, 81 dosar fond inițial) reclamanta este proprietara apartamentului 26 din imobilul mai sus amintit, apartamentul fiind la ultimul etaj, sub echipamentele de telefonie ale pârâtei V.. Reclamanta este afectată de infiltrațiile de apă din tavan, infiltrații cauzate de modificările aduse terasei acoperiș pentru montarea instalațiilor pârâtei V. (străpungeri ale stratului izolator, denivelări care împiedică scurgerea apelor). De asemenea, reclamanta afirmă că i-a fost afectată starea de sănătate din cauza radiațiilor emise de antenele instalate deasupra apartamentului său.

Primăria O., ca răspuns la solicitarea instanței, a depus la dosar proces verbal de contravenție 8/12.02.2007 prin care s-a constatat montarea unor antene suplimentare pe terasa blocului M2 de către V. ROMÂNIA SA, precum și o notă de constatare din 15.01.2007 prin care se constata înlocuirea antenelor autorizate precum și adăugarea a două antene în plus (filele 127-140 dosar fond inițial).

De asemenea, la dosarul de recurs_ (primul recurs) a fost depus un proces verbal de inspecție din 28.05.2009 întocmit de I. de S. în Construcții - Bihor (f. 92 verso) care confirmă prejudiciile cauzate de montarea antenelor V. la apartamentul reclamantei. După ridicarea echipamentelor de telefonie și după efectuarea unor lucrări de refacere a hidroizolației, la 05.01.2011 aceeași instituție întocmește un proces verbal de inspecție prin care constată că există în continuare infiltrații în apartamentul 26 proprietatea reclamantei (f.97).

În ce privește pretinsa nulitate a contractului de închiriere 2020/18.08.2003 și a actelor adiționale la acest contract, instanța constată că cererea este nefondată deoarece consimțământul reclamantei nu este o condiție de validitate a contractului de închiriere încheiat între asociația de proprietari și o terță persoană, privind folosința spațiului comun reprezentat de terasa blocului. Textul de lege invocat, Hot. 400/2003 art. 18 al. 5 lit. d. (asociația adoptă hotărâri cu privire la …. „modul de folosire a spațiilor comune și, în unele cazuri, schimbarea destinației unor asemenea spații. Schimbarea destinației acestor spații nu se va putea face decât cu acordul majorității membrilor asociației de proprietari și, în mod obligatoriu, cu acordul celor direct afectați din vecinătate, atât pe orizontală, cât și pe verticală;”) vizează hotărârea asociației de proprietari iar nu contractul de închiriere, iar în speță hotărârea asociației de proprietari nu a fost atacată de reclamantă. De asemenea, prejudiciile suferite de reclamantă din cauza acestui contract de închiriere nu sunt cauze de nulitate ale contractului, ci împrejurări ulterioare, de natură a atrage răspunderea delictuală a pârâtei V..

În ce privește capetele de cerere privind ridicarea, desființarea, dezactivarea de către V. a echipamentelor de pe terasa blocului, acestea toate au rămas fără obiect deoarece aceste echipamente au fost deja ridicate, astfel cum s-a constatat cu putere de lucru judecat în cadrul dosarului_ prin Decizia 709/R/CA/2010 a Tribunalului Bihor (fila 209 dosar fond inițial).

De asemenea, în ce privește capătul de cerere privind despăgubirile datorate pentru prejudiciile cauzate de respectivele antene în interiorul apartamentului reclamantei, instanța reține că la 19.06.2014, reclamanta a depus la dosar în copie (f.162 dosar fond din al treilea ciclu procesual), Sentința 4963/2014 a Judecătoriei O. (dosar_ ), irevocabilă prin nerecurare, prin care V. România SA a fost obligată să plătească reclamantei D. S. suma de 39.000 lei reprezentând despăgubiri materiale, plus dobândă legală, plus cheltuieli de judecată. Potrivit considerentelor sentinței menționate, suma de 39.000 lei reprezintă costul reparațiilor necesare la apartamentul reclamantei (în interior), conform unei expertize extrajudiciare necontestate, depuse și la prezentul dosar (f. 166 dosar fond din al treilea ciclu procesual). Prin încheierea din 28.10.2014 (f.238) instanța a admis excepția autorității de lucru judecat cu privire la capătul de cerere privind despăgubirile pentru prejudiciile aduse apartamentului reclamantei (în interior), raportat la Sentința 4963/2014 a Judecătoriei O., mai sus menționată, prin urmare, acest capăt de cerere se impune a fi respins ca atare.

Susținerile reclamantei privind afectarea stării sale de sănătate din cauza radiațiilor emise de antenele pârâtei V. nu au fost dovedite. Raportul de expertiză medico legală întocmit în cauză de către Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor (f. 40 dosar fond din al treilea ciclu procesual) nu a putut stabili vreo corelație între problemele de sănătate ale reclamantei și radiațiile emise de antene, sau raportat la infiltrațiile de apă. De asemenea, nu pot fi luate în considerare articole apărute în presă, diverse studii depuse de reclamantă, sau un raport de expertiză extrajudiciară privind o altă persoană, cu alte probleme de sănătate, în condițiile în care s-a administrat o probă judiciară, științifică, care privește chiar situația reclamantei. De asemenea, un referat tehnic întocmit de Institutul de sănătate publică București constată că în apartamentul reclamantei, la 29.11.2006, câmpurile electromagnetice de radiofrecvență sunt sub limitele maxime admisibile (vezi f. 45 în dosar_/271/CA/2006 al Curții de Apel O. având ca obiect excepție de nelegalitate). Prin urmare, și acest capăt de cerere va fi respins.

În ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei V. la edificarea unui acoperiș șarpantă pe terasa blocului, pe toată suprafață ce a fost anterior ocupată de antene, instanța constată că este întemeiat, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, este cert și necontestat că și după ridicarea echipamentelor de telefonie de pe terasa blocului, și chiar după refacerea hidroizolației, în apartamentul reclamantei au continuat să se producă infiltrații de apă (a se vedea și declarația martorei V. G. f. 215 dosar fond din al treilea ciclu procesual precum și considerentele Sentinței 4963/2014, mai sus amintite), iar conform raportului de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul M. C. M. depus la dosar (f. 166 dosar fond, al treilea ciclu procesual), raport ce nu a fost contestat, o soluție eficientă și de durată pentru protejarea blocului de locuințe împotriva infiltrațiilor din precipitații este execuția unei șarpante cu învelitoare din țiglă.

Chiar dacă reclamanta a obținut o sumă necesară pentru reparațiile din interiorul apartamentului (a se vedea Sentința 4963/2014, mai sus amintită) această despăgubire nu este de natură a asigura repararea integrală a prejudiciului, câtă vreme nu este înlăturată cauza producerii infiltrațiilor de apă. În lipsa unui acoperiș de tip șarpantă cu învelitoare din țiglă, infiltrațiile se vor putea produce în continuare iar despăgubirile primite apar doar ca o soluție provizorie.

Așadar, având în vedere principiul reparării integrale și în natură a prejudiciului, principiu ce guvernează răspunderea delictuală, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile răspunderii pentru fapta proprie reglementate de art. 998 cod civil de la 1864, instanța va admite acest capăt de cerere și va obliga pârâta V. ROMÂNIA SA la edificarea unui acoperiș tip șarpantă cu învelitoare din țiglă pe terasa blocului, deasupra apartamentului reclamantei. Acoperișul ce se va realiza trebuie să respecte legislația în materie de construcții și să fie de natură a înlătura definitiv și complet problema infiltrațiilor de apă în apartamentul reclamantei.

Nu poate fi acceptată însă pretenția reclamantei de a fi obligați în solidar cu pârâta V. toți ceilalți pârâți, deoarece aceștia nu au cauzat prejudiciul mai sus amintit, ci doar pârâta V., prin soluțiile tehnice adoptate la montarea antenelor. Chiar dacă pârâții C. M., ASOCIAȚIA DE P. 98, S. V., G. M., R. R. (P.) au avut un rol în încheierea contractului de închiriere mai sus amintit, aceștia nu sunt răspunzători pentru felul în care pârâta V. a montat echipamentele sale pe terasa blocului. Cu atât mai mult sunt nefondate pretențiile reclamantei față de pârâții M. O., I. DE S. ÎN CONSTRUCȚII, cu privire la care nu s-a dovedit comiterea vreunei fapte ilicite care să contribuie la prejudiciul suferit de reclamantă.

Pentru toate aceste motive, în baza art. 998 Cod civil de la 1864 instanța va admite în parte acțiunea.

În privința cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă, în baza art. 276 Cod de procedură civilă de la 1865, instanța va obliga pârâta V. ROMÂNIA SA la plata către reclamantă a sumei de 10.882,7 lei cheltuieli de judecată parțiale, reprezentând 8882,70 lei taxă de timbru în toate ciclurile procesuale plus onorarii avocat reduse la 2000 lei, prin raportare la soluția de admitere în parte a acțiunii.

De asemenea, va obliga reclamanta la plata către pârâtul C. M. a sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale active.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta D. S. cu domiciliul în O. . . . în contradictoriu cu pârâta V. ROMÂNIA SA cu sediul în București sector 1, Piața Charles de Gaulle nr.15 în sensul că:

Obligă pârâta V. ROMÂNIA SA la edificarea unui acoperiș tip șarpantă cu învelitoare din țiglă pe terasa blocului, deasupra apartamentului reclamantei.

Respinge celelalte capete de cerere formulate de reclamantă în contradictoriu cu pârâții V. ROMÂNIA SA, C. M. cu domiciliul în O. ..2 . jud.Bihor, ASOCIAȚIA DE P. 98 cu sediul în O. ..2 . jud.Bihor, S. V. cu domiciliul în O. ..2 ., G. M. cu domiciliul în Diosig jud.Bihor, R. R. (P.) cu domiciliul în O. ..2 ., M. O. cu sediul în O., Piața Unirii nr.1 jud.Bihor, I. DE S. ÎN CONSTRUCȚII cu sediul în O. ..21-23 jud.Bihor.

Obligă pârâta V. ROMÂNIA SA la plata către reclamantă a sumei de 10.882,7 lei cheltuieli de judecată parțiale.

Obligă reclamanta la plata către pârâtul C. M. a sumei de 2000 lei cheltuieli de judecată.

Pronunțată în ședință publică azi, 13.10.2015.

P. GREFIER

R. C. H. N. S.

Red.R.C.H./13.10.2015

Tehn.N.S./ 11 ex/ 9 . S.

V. ROMÂNIA SA

C. M.

ASOCIAȚIA DE P. 98

S. V.

G. M.

R. R. (P.)

M. O.

I. DE S. ÎN CONSTRUCȚII/ 13.10.2015