Contestaţie la executare. Sentința nr. 5194/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5194/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 5194/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA - SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5194/2015
Ședința publică din data de 26.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. A. D.
GREFIER: A. C. F.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea M. E. M. în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. – D.R.D.P. CLUJ, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința se prezintă reprezentanta contestatoarei - av.B. C., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că la data de 24.04.2015 s-a depus dosarul execuțional de către B. M. B., după care:
Instanța învederează că potrivit dosarului execuțional este clar, în sensul că suma de 183 lei s-a virat creditorului iar restul s-a reținut de către executor cu titlu executoriu.
Reprezentanta petentei solicită recuperarea și a sumei de executare.
Instanța în această situație pune în discuție extinderea întoarcerii și împotriva executorului judecătoresc.
Reprezentata contestatoarei aduce la cunoștința instanței că nu îți extinde acțiunea față de executor, rămâne ca întreaga sumă să o dea înapoi creditoarea, există text de lege pentru această situație potrivit căruia cheltuielile de executare rămân în sarcina creditorului fals.
În altă ordine de idei solicită admiterea cererii astfel cum a fost precizată. Cu cheltuieli de judecată, nu există chitanța la dosar însă solicită acordarea unui termen de pronunțare pentru a face dovada cheltuielilor de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ /10.12.2014 și ulterior precizate contestatoarea M. E. M. a chemat în judecată pe intimata Compania Națională de Autostrăzi, și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj, solicitând instanței să pronunțe o hotărâre prin care să dispună anularea actelor de executare silită ce fac obiectul dosarului execuțional nr. 599/2014 al B. M. B.. A solicitat și cheltuieli de judecată. Prin precizarea de acțiune a solicitat întoarcerea executării silite și restituirea tuturor sumelor retrase din contul bancar al contestatoarei.
În motivare, în esență, contestatoarea contestă vinovăția privind fapta contravențională reținută prin procesul verbal de contravenție . 12 nr._ încheiat de intimată la data de 31.01.2012, act pe baza căria s-a declanșat executarea silită contestată.
În drept, contestația la executare a fost întemeiată pe prevederile art.711 și următoarele din Noul C.proc.civ.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestației, întrucât executarea silită este legală iar petenta nu a uzat de calea plângerii contravenționale.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, în dosarul execuțional nr. 599/2014 al B. M. B. a fost pus în executare silită titlul executoriu reprezentat de procesul verbal de contravenție . 12 nr._ încheiat de intimată la data de 31.01.2012.
Potrivit art. 711 alin. 1 și 2 NCPC (vechea numerotare), împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Instanța constată că art. 8 alin. 3 din OUG nr. 15/2002 a fost abrogat prin Legea nr. 144/2012, ce a intrat în vigoare în data de 27.07.2012 care a anulat tarifele de despăgubiri stabilite anterior prin OUG nr. 15/2002, iar art. 15 alin. 2 din Constituția României republicată prevede retroactivitatea legii contravenționale mai favorabile.
Întrucât dispoziția legală privind tariful de despăgubire a fost abrogată ulterior expirării termenului în care contestatoarea ar fi avut posibilitatea de a contesta procesul-verbal în discuție instanța apreciază că există posibilitatea înlăturării acestei obligații pe calea contestației la executare, deoarece la începutul anului 2012 când a fost încheiat procesul verbal în discuție contestatoarea nu ar fi avut temei pentru a solicita anularea tarifului de despăgubire, ceea ce pune-o într-o situație discriminatorie față de contravenienții care erau în termenul de a contesta procesul verbal la data abrogării tarifului de despăgubire, care a fost 27.07.2012.
Aplicând legea contravențională mai favorabilă, executarea sumei de 28 euro cu titlu de tarif de despăgubire este lipsită de suport legal, prin prisma succesiunilor de legi în timp între momentul comiterii contravenției, momentul aplicării tarifului de despăgubire și momentul executării acestei obligații. În sprijinul acestei soluții vin și argumentele Curții Constituționale expuse în Decizia nr. 228/2007.
Trebui subliniat faptul că obligația de achitare a tarifului de despăgubire pe de o parte poate fi privită ca și o sancțiune (chiar dacă are natura juridică a unei despăgubiri civile), dat fiind caracterul punitive și reglementar al acesteia, prin efectul de diminuare asupra patrimoniului contravenientului, iar materia contravențională este calificată drept materie penală atât de jurisprudența CEDO, cât și de art. 47 din OG 2/2001, ce face trimitere expresă la Codul penal. Iar atâta timp cât legea favorabilă se aplică retroactiv dacă succesiunea de legi a intervenit între momentul comiterii contravenției și momentul executării integrale a sancțiunii, instanța consideră că urmărirea silită împotriva contestatorului se desfășoară cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii indicate mai sus, aspecte ce pot fi invocate din oficiu de instanță.
Iar pe de altă parte, chiar dacă tariful de despăgubire are natura juridică a unei despăgubiri civile, această despăgubire civilă derivă dintr-o contravenție și a fost reglementată într-un mod invariabil de către legea contravențională.Legea contravențională nu conține doar prevederi privind sancțiunile contravenționale, ci poate să conțină prevederi și privind despăgubiri civile derivând din contravenție. Legiutorul constituant nu a distins în prevederile art. 15 alin. 2 din Constituția României republicată, între sancțiunile contravenționale și alte aspecte reglementate de legea contravențională, ci a arătat că legea contravențională în ansamblul ei retroactivează, atunci când este mai favorabilă.
În consecință, având în vedere aplicabilitatea legii contravenționale mai favorabile, care abrogă art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în temeiul art. 719 alin. 1 C.pr.civ., instanța va reține temeinicia contestației în virtutea celor expuse anterior și, pe cale de consecință, o va admite și va dispune anularea executării silite ce a făcut obiectul dosarulului execuțional nr. 599/2014 al B. M. B. .
Motivul de nulitate a executării silite mai sus expus este suficient pentru a atrage sancțiunea anulării executării silite, astfel că nu prezintă relevanță analizarea altor pretinse motive de nelegalitate a executării silite, invocate de către contestataore.
Întrucât executarea silită a fost realizată integral și intimata a încasat suma de 183,48 lei potrivit încheierii din data de 22.01._ din dosarul execuțional, în speță sunt incidente prevedereile art. 722-723 NCPC (vechea numerotare), în baza căreia instanța va dispune întoarcerea executării silite și în consecință va obliga intimata să restituie contestatorului suma de 183,48 lei lei efectiv încasată în cadrul executării silite anulate.Este adevărat faptul că contestatoarea este îndreptățită și la restituirea sumei de 319 lei, retrasă din contul său bancar dar această sumă a fost fost reținută de executorul judecătoresc cu titlu de cheltuieli de executare.Prin urmare va fi respinsă pretenția de restituire a sumei de 319 lei de către intimată, atâta timp cât intimata nu a încasat această sumă.Creditoarea este îndreptățită să obțină restituirea acestei sume de la executorul judecătoresc pe cale amiabilă, pe baza unei cereri în acest sens iar dacă acest lucru nu este posibil printr-o altă acțiune în justiție.Mai trebuie menționat faptul că deși prevederile tezei finale ale art. 722 NCPC arată faptul că cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului, aceasta nu înseamnă că creditorul paote fi obligat la restituirea către debitor a unor sume pe care nu le-a încasat cid oar că în raporturile dintre creditor și executorul judecătoresc, creditorul are obligația suportării cheltuielilor de executare chiar dacă executarea silită a fost anulată. Sunt situații în care creditorul avansează cheltuielile de judecată și după valorificarea a valorificarea creanței și a cheltuielilor de executare prin executarea silită, cheltuielile de executare avansate sunt restituite de executor creditorului, situații în care dacă se anulează executarea silită debitorul este îndreptățit să obțină de la creditor inclusiv sumele privind cheltuielile de executare. Nu aceasta este însă ipoteza speței de față în care cheltuielile de executare nu au fost avansate de către intimată ci au fost reținute direct de la contestatoare în cadrul popririi efectuate în dosarul execuțional.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 451-453 din Noul Cod de procedură civilă, intimata va fi obligată să plătească contestatoarei suma de 150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru achitate în prezentul dosar (100 lei) și în dosarul nr._/271/10.12.2014 având ca obiect suspendarea executării silite privind același dosar execuțional(50 lei). Trebuie menționat faptul că cheltuielile de judecată avansate în dosarul nr._/271/10.12.2014 având ca obiect suspendarea executării silite privind același dosar execuțional sunt avute în vedere la soluționarea prezentei contestații la executare întrucât culpa procesuală nu poate fi evidențiată făcând abstracție de legalitatea sau nelegalitatea executării silite în discuție iar asupra acestor aspecte instanța statuează prin soluționarea contestației la executare.
După rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, aceasta se va comunica executorului judecătoresc conform art. 719, alin. 4 NCPC (vechea numerotare) .
Față de considerentele mai sus expuse, instanța urmează a admite în parte contestația la executare precizată, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte contestația la executare formulată și precizată de către contestatoarea M. E. M., cu domiciliul procedural ales la C.. Av. B. C. din Oradea, .. 19/A, jud. Bihor în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi, și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Cluj, cu sediul în Cluj N., ., jud. Cluj.
Anulează executarea silită ce a făcut obiectul dosarului execuțional nr. 599/2014 al B. M. B. .
Obligă intimata să plătească contestatoarei suma de 150 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru achitate în prezentul dosar și în dosarul nr._/271/10.12.2014 având ca obiect suspendarea executării silite privind același dosar execuțional.
Dispune întoarcerea executării silite și în consecință obligă intimata să restituie contestatoarei suma de 183,48 lei încasată în cadrul executării silite anulate potrivit dispoziției de mai sus.
Respinge pretenția de restituire de către intimată a sumei de 319 lei, care a fost reținută de executorul judecătoresc cu titlu de cheltuieli de executare.
După rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, aceasta se va comunica executorului judecătoresc.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Calea de atac se va înregistra la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședința publică din data de 26.05.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. A. D. A. C. Floric
Red. B.A.D./08.06.2015
Tehn. ACF.
4ex/2 . în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. – D.R.D.P. CLUJ
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 5188/2015.... | Pretenţii. Hotărâre din 27-05-2015, Judecătoria ORADEA → |
|---|
