Pretenţii. Hotărâre din 09-11-2015, Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 09-11-2015 în dosarul nr. 9829/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
HOTĂRÂREA CIVILĂ NR. 9829/09.11.2015
Ședința publică din data de 09.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R. H.
GREFIER: A. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul M. L. și pe pârâtul R. A., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită așa cum s-a consemnat în încheierea de ședință din data de 02.11.2015.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile și concluziile pe fond ale părților sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 02.11.2015, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților de a formula și de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 09.11.2015.
INSTANȚA
DELIBERÂND,
Constată că la data de 11.02.2015 s-a înregistrat pe rolul acestei instanței cerere de chemare în judecată formulată de către reclamantul M. L. în contradictoriu cu pârâtul R. A., având ca obiect pretenții.
Prin cererea formulată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 2740,24 lei reprezentând cota de ½ din suma de 5480,48 lei formata din: suma de 748 lei achitată de către subsemnatul către ., potrivit Facturii nr. 44/11.12.2014, reprezentand coloana alimentare bransament; suma de 852,05 lei achitata de catre subsemnatul către S.C. FDEE Electrica Distributie Transilvania Nord SA, potrivit Facturii ., nr._, reprezentând tarif racordare; suma de 200 lei, achitată de către subsemnatul către PFA S. D., pentru certificatul energetic, potrivit Facturii nr. 117/14.09.2014; suma de 52,08 lei achitata de către subsemnatul către FDEE Electrica Distributie Transilvania Nord, reprezentând taxa aviz racordare, potrivit Chitantei nr._/_/12.11.2014; suma de 171,74 lei achitata de catre subsemnatul catre RDS, reprezentând plata facturilor . nr.3646 7061, seriaF1201 nr._, . nr._, . nr._, . nr._; suma de 3483,61 achitata de catre subsemnatul catre Asociatia de proprietari Vaporului nr.21, reprezentand cheltuieli de intretinere, potrivit chitantei nr.5097/16.12.2014 și chitantei nr. 4925/7.11.2014; toate cheltuieli aferente imobilului situat in Oradea, . Vaporului) nr. 19, ., . coproprietari am fost. Cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În fapt, părțile sunt frați, având-o ca mamă pe M. M., decedată. Pentru că a fost singurul care și-a îngrijit mama, aceasta a înțeles să întocmeasă un testament în favoarea sa pentru apartamentul situat în Oradea, ..19. Dorește să sublinieze că relatia dintre mama și sora sa era una tensionată, sora sa dând-o pe mama în judecată pentru succesiunea după tatăl lor, formulându-i o plângere penală, trimitându-i tot felul de scrisori, numind-o alcoolică, neîngrijind-o în niciun fel când a fost bolnavă și neparticipînd și necontribuind nici măcar la înmormântare.
Cu toate acestea, în speranța că sora sa va înceta cu toate plângerile, reclamațiile, procesele pe care le iniția față de el, soție, copii, socri, martori solicitați de către acesta, chiriasul care a locuit în apartament, a înțeles să renunțe la testamentul întocmit în favoarea sa, sens în care s-a întocmit certificatul de moștenitor nr.64/10.09.2012. După întocmirea acestuia, sora sa, nu numai că nu a fost multumită că a primit jumătate din apartament,dar a încercat printr-o acțiune în instanță să îl înlăture total de la moștenire, respinsă în primă înstantă, hotărâre menținută în recurs. Arată că după întocmirea certificatului de moștenitor, văzânu-se coproprietară, i-a solicitat chiriașului, care plătea cheltuielile de întreținere, curent, etc. să părăsească acest imobil, pentru că ea, în calitate de coproprietară nu-i mai permite să stea. Pentru că îi făcea permanent plângeri penale, nici reclamantul nu s-a mai deplasat la apartament, evident neavând curajul să caut un nou chirias care să plătească întreținerea, reclamantul nepermitându-și să suporte și nefiind corect să suport doar eu atâtat timp cât și reclamanta era coproprietară. Avea posibilitatea să le achite ea, neavând nevoie de acces în apartament pentru aceasta. Precizează că i-a solicitat să-i dea cheia de la apartament. Deoarece nu sunt in relatii bune si preferă să evite să se întâlnească cu aceasta, i-a trimis cheia prin intermediul postei, dar aceasta a refuzat să o ridice, comunicând apoi că nu o ia decât dacă i-o dă personal.
Pentru ca instanță să aibă o mai bună apreciere asupra stării de fapt arăt următoarele:
-prin Dosar nr._ având ca obiect succesiune, după tatăl nostru, R. A. a chemat-o în judecată pe mama mea și pe reclamant cerând să se constate că apartamentul dobândit de către mama din bani proprii, cumpărat după decesul tatălui nostru face parte din masa succesorală și ei îi revine cota de 3/8. De asemenea, a reclamant existența unor obiecte de valoare, aur, penițe de aut, ceasuri foare valoaroase și alte obiecte inexistente. Prin Sentința Civilă nr. 1094/2009 s-a constata că pârâta nu a acceptat moștenirea după tatăl nostru. Această sentință a fost casată cu trimitere spre rejudecare prin Decizia Civilă nr. 168/R/2010, decizie extrem de discutabilă, prin care s-a stabilit că a acceptat succesiunea pentru că ar fi avut un dicționar de-al tatălui nostru. Prin Sentința Civilă nr._/2011 instanța, fiind ținută de Decizia Civilă nr. 168/R/2010, a constatat că e îndreptățită la succesiune doar că masa succesorală se compune doar din suma de_,58 lei reprezentând ½ din valoarea depozitelor la CEC de la data decesului. Mama mea și reclamantul a atacat cu apel această hotărâre la data de 23.12.2011, dar în cursul judecării în apel, în data de 16.07.2012, după o boală grea și chinuitoare, mama sa a decedat.
-prin Referatul din 12.10.2012 din Dosar nr. 4046/P/2012 se propune neînceperea urmăririi penale față de mama sa, față de reclamant și de alte două persoane, martori în procesul de succesiuni, la plângerea formulată de R. Angelia, propunere confirmată prin Rezoluția din data de 22.05.2013 a doamnei procuror D. C. C.. Din păcate s-a finalizat soluționarea plângerii doar după decesul mamei mele, aceasta dându-și ultima suflare știind că are o plângere penală făcută de fiica ei și este cercetată la parchet, ea care a fost o femeie cinstită toată viața.
După decesul mamei mele, cu toate că aveam testamentul i-am spus sorei mele că nu intenționez să mă folosesc de el, dacă îmi garantează că va înceta cu toate aceste plângeri și cereri de chemare în judecată, sesizări făcute la poliție, și reclamații pe care le făcea soției mele, profesoară, respectiv rugând-o să renunțe șă renunțe la orice șicane pe care și le-ar mai putea imagina pe viitor și să îl lase să trăiască liniștit pe el și familia sa. A fost de acord să împărțească acest apartament jumate jumate, chiar dacă dorința mamei sale a fost alta, doar pentru a nu-și petrece restul vieții prin tribunale și pe la parchet. S. sa a fost de acord și i-a cerut și ea să renunțe la apelul formulat în dosarul de succesiune după tatăl sau și i-a garantat că nu-i va mai face plângeri ulterioare. Din păcate această înțelegere nu a fost materializată în scris, în fața notarului, sora sa insistând să încheie succesiunea prima dată. Pe cale de consecință reclamantul nu a timbrat apelul din dosarul de succesiune după tatăl său, știind că se va respinge ca netimbrat, în timp ce ea și-a menținut apelul, care i s-a respins însă ca nefondat.
Contrar înțelegerii, după încheierea certificatului de moștenitor, plângerile penale s-au întețit și a formulat prezenta cerere de chemare în judecată prin care urmărește să îl înlăture de tot de la moștenire, cerere pe care și-a precizat-o la ultimul termen amintindu-și că mama sa, decedată, nu i-a plătit ei niște cheltuieli stabilite în procesul de succesiune după tatăl nostru.
-în data de 27.09.2012 pârâta i-a făcut o plângere penală pentru șantaj, susținând culmea, că el o șantajează că nu renunță la testament dacă ea nu semnează o convenție că nu-și retrage plângerile și nu mai formulează plângeri pe viitor. Și că el în continuare îi solicită încheierea acelei convenții, chiar dacă deja se întocmise certificatul de moștenitor.
-în 12.03.2013 pârâta i-a făcut o altă plângere penală reclamantului și chiriașului care a locuit în acest apartament și pe perioada vieții mamei sale pentru mărturie mincinoasă, plângere soluționată prin Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 17.05.2013 dată de doamna procuror B. A., de la P. Beiuș.
-tot în 2013 i-a mai făcut o plângere penală, lui și soției, pentru furt, susținând că a furat acte din apartamentul mamei, plângere finalizată cu Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 3.06.2013 în Dosar nr. 418/P/2013.
Toate aceste plângeri penale, pe lângă supărarea pe care i-o produce îi cauzează și neplăceri la locul de muncă pentru că mereu trebuie să se învoiască pentru a se prezenta la poliție pentru a da declarații și își consumă toți banii și tot timpul liber.
-prin Dosarul nr._, soluționat prin Sentința civilă nr.3278/2014, rămasă irevocabilă în recurs, (hotărâre nemotivată încă), i s-a respins cererea prin care solicita să se constate nedemnitatea sa succesorală și prin care solicita să se constate că din masa succesorală mai făceau parte și alte bunuri, bijuterii, sume de bani obiecte de valoare și să fie obligat să o despăgubească pentru acestea.
-prin Dosarul nr._/271/2014 a solicitat partajul imobilului, solicitând să fie atribuit reclamantului sau să fie scos la vânzare, reclamantul fiind de acord cu a doua variantă nedispunând de bani pentru a o despăgubi, dosar care are termen de judecată în luna martie anul 2015.
-prin Dosarul nr._/271.2014, a solicitat obligarea sa la plata tuturor cheltuielilor aferente apartamentului, apreciind eronat că reclamantul este culpabil de neplata întreținerii, când de fapt culpa îi aparține, ea fiind cea care i-a solicitat chiriasului care plătea aceste cheltuieli să plece, necăutând un alt chirias pe care s-l agreeze ea (nu s-as fi opus) și neplătind nici cheltuielile, sau măcar cota parte ce I se cuvenea ca coproprietar.
Astfel cum a aratat, pentru că pârâta i-a deschis mai multe procese si a facut plângeri, împotriva sa si a altor persoane care au avut vreo legatura cu reclamantul, acesta a hotarat vinzarea acestui apartament, ca sa nu mai am nicio legatura cu pârâta. Ca urmare a faptului că pârâta i-a solicitat chiriasului care locuia in apartament si care platea cheltuielile curente si intretinerea sa-l paraseasca, si ca urmare a faptului ca reclamantul nu s-a mai deplasat la apartament datorita plangerilor penale pe care parata i le facea de cate ori se deplasa acolo si ca urmare a faptului ca nici parata, coproprietara, nu a achitat aceste cheltuieli, sau jumatate, conform cotei ei, s-au adunat datorii si restante la intretinere si la Electrica.
În toamna anului trecut, a gasit un cumparator pentru acest, apartament, incheindu-se in acest sens in antecontract de vanzare-cumparare. Cu acea ocazie, parata a refuzat sa-si achite cota de datorii ce i se cuvenea si pentru a nu pierde clientul (vanzarea neputându-se efectua fara achitarea la zi a tuturor cheltuielilor), precum si pentru a inceta starea de coproprietate cu sora sa, sperand ca in acest fel sa inceteze cu procesele si plângerile, a achitat reclamantul în întregime toate aceste cheltuieli, dar nu pentru ca ar fi fost datoriile sale, ci doar in scopul vanzarii apartamentului, achitand reclamantul si cota pe care ar fi trebuit sa o achite pârâta. Cu toate acestea, doreste sa arate instantei că pârâta continuă sa-i trimita scrisori, amenintându-l cu plângeri penale pe reclamant si sotia sa, si fostul chirias al apartamentului, daca nu-i va achita cheltuielile de judecata din procesele initiate de ea (nefinalizate inca, printr-o hotarare judecatoreasca), sau daca voi emite subsemnatul pretentii proprii, fata de ea.
Față de această împrejurare a inteles să introducă prezenta acțiune. Subliniază că achitarea de către reclamant a cheltuielilor nu reprezinta o recunoaștere exclusive a datoriilor, nici nu ar avea cum sa fie asa, ci doar achitarea si a datoriilor pârâtei pentru a se putea realiza vânzarea, urmând ca ulterior să-și recupereze sumele achitate si nedatorate.
În probațiune solicită proba cu martori, inscrisuri, interogatoriul paratei.
In drept invocă prevederile art. 635, 638 al.1, 1349, 1350, Noul Cod Civil
Pârâtul, legal citat, a depus întâmpinare solicitând respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul M. L. solicită obligarea pârâtei la plata în favoarea sa a sumei de 2740,24 lei.
Arată faptul că cererea reclamantului este neîntemeiată, nu-i datorează suma solicitată, după cum va arăta.
Conform certificatului de moștenitor nr. 64/10.09.2013 emis de BNP B. R. – G. și a extrasului CF anexate, pârâta și reclamantul au moștenit în cote egale de ½ fiecare, apartamentul situat în Oradea .. 19 . ., care a fost proprietatea defunctei mame, M. M..
De la momentul la care a dobândit calitatea de coproprietară asupra apartamentului, pârâta a fost împiedicată de către reclamant să-și exercit dreptul de proprietate cu toate atributele sale, respectiv a fost privată de dreptul de folosință și de dreptul de a poseda bunul.
Reclamantul a exercitat în exclusivitate dreptul de folosință asupra întregului imobil, inclusiv asupra cotei mele de ½.
Reclamantul a închiriat întregul imobil – apartament cu 3 camere – fără ca pârâta să aibă cunoștință de acest fapt, a încasat doar el atât chiria de la chiriaș cât și sumele de bani aferente cheltuielilor de întreținere, energie electric și RDS și și-a însușit în totalitate acești bani, fără să achite facturile către furnizorii de servicii și cheltuielile de întreținere.
Din adresa P.. Mun. Oradea nr._/27.08.2012 – pe care o anexează, rezultă faptul că fostul chiriaș al defunctei mame a rămas în apartament și după decesul acesteia, cu consimțământul fratelui său, reclamantul din prezenta cauză.
Din adresa P.. Mun. Oradea nr._/13.03.2013, alin. 3 – pe care o anexează, rezultă faptul că reclamantului i-au fost achitate de către chiriaș la zi toate cheltuielile de întreținere, inclusiv energia electric și RDS.
Din adresa P.. Mun. Oradea nr._/27.11.2012, alin. 3 – pe care o anexează, rezultă că în perioada 17.07.2012 – 04.10.2012, conform declarațiilor date de către chiriaș și reclamant, cheltuielile de întreținere au fost suportate de către chiriaș, care a locuit în apartament și au fost achitate la zi reclamantului.
Conform adresei P.. Mun. Beiuș nr._/28.11.2012 – pe care o anexează, chiriașul a declarat în fața Poliției că a achitat chiria, facturile către Electrica și RDS la zi, iar la plecare a luat legătura cu reclamantul, căruia i-a predat cheia și chitanțele aferente acestor plăți, aspecte declarate și confirmate de către reclamant.
În realitate, atât chiriașul cît și reclamantul au indus în eroare Poliția când au afirmat că reclamantului i-au fost predate de către chiriș chitanțele aferente plăților efectuate, motiv pentru care cei doi au fost cercetați pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, așa cum rezultă din adresa P.. Mun. Beiuș nr._/25.06.2013 – pe care o anexez.
Reclamantul și chiriașul său au dorit să-i ascundă faptul că acesta din urmă îi plătește direct reclamantului banii pentru energie electrică, întreținere, RDS, iar facturile rămân neachitate deoarece reclamantul își însușește acești bani.
Este evidentă și complicitatea dintre reclamant și chiriaș, care nu a vrut să iasă din apartament, oricât de mult i-a somat să o facă, așa cum rezultă din telegrama E-post nr. 1/03.09.2012 – pe care o anexez.
Chiriașul a părăsit imobilul în data de 04.10.2012, după care a revenit să locuiască cu chirie în luna ianuarie 2013.
Din adresa Asociației de proprietari “Vaporlui 21” nr. 14 /07.07.2014 – pe care o anexează, rezultă că inclusiv în luna ianuarie 2013 în aparatment a locuit chiriașul care a și comunicat consumul de apă rece și caldă la asociație, fapt cunoscut de proprietar la acea dată, după cum menționează asociația în adresa respectivă.
Este evident faptul că asociația se referea la reclamant deoarece nu știa că și pârâta este coproprietarul respectivului apartament, iar prin adresa nr. 12/26.06.2014 – pe care o anexez, asociația îi solicită să comunice o copie a actului de proprietate pentru a justifica calitatea mea de coproprietar asupra respectivului apartament.
Atât asociația de proprietari cât și șefa de scară îl vedeau la apartament, după decesul mamei noastre, doar pe reclamant, condiderându-l doar pe el proprietar.
Și din procesul-verbal de control al Primăriei Oradea din 26.03.2014 și adresa nr._/27.03.2014 a Primăriei Oradea – pe care le anexează, rezultă că în apartamentul al cărui coproprietar era, a locuit opersoană în perioada iulie 2012 – octombrie 2012 și ianuarie 2013, existând în perioada respectivă consum de apă rece și caldă și încălzire.
De asemenea, din adresa Primăriei Oradea nr._/29.04.2013, pct. 3 – pe care o anexează, rezultă că în cartea de imobil figurează la . M. M., mama sa și chiriașul L. L. inclusiv în luna ianuarie 2013.
Rezultă în mod evident din înscrisurile anexate că reclamantul cu rea credință îi solicită cota de ½ din suma pe care el a achitat-o reprezentând coloană alimentare branșament, tarif racordare, taxă aviz racordare la Electrica, având în vedere faptul că este în culpă pentru neachitatrea la timp a consumului de energie electric consumată de chiriașul său care i-a achitat la zi costurile aferente consumului.
Așa cum rezultă din adresa emisă de Electrica Furnizare SA nr. 2.2/193/05.03.2013 pect. 1 – pe care o anexează, energia electrică consumată de chiriașul reclamantului nu a fost achitată din 22.08.2012, dată la care chiriașul locuia apartament.
Din pct. 2 al aceleiași adrese, rezultă că în data de 20.11.2012, s-a emis un preaviz pentru neplata facturii din 30.09.2012, când chiriașul încă locuia în apartament, dar reclamantul nu a achitat factura nici în urma preavizului, lăsând astfel ca apartamentul să fie debranșat de la energia electrică și să se rezilieze contractul cu Electrica.
Așa cum rezultă din pct. 3 al aceleiași adrese, contractul de furnizare a energiei electrice pentru apartament a fost reziliat pentru neplata consumului, în data de 11.02.2013, prin desființarea coloanei de alimentare cu energie electrică.
Acesta a fost motivul pentru care chiriașul a părăsit locuința, neputând să locuiască fără curent electric.
Din pct. 4 și 5 al aceleiași adrese, rezultă în mod clar că reluarea furnizării energiei electrice este condiționată de încheierea unui nou contract de furnizare, iar suma de plată se va stabili după demontarea aparatului de măsurat din interiorul apartamentului, așa cum s-a și procedat ulterior, respectiv în anul 2014.
Consumul de energie electrică al chiriașului a fost achitat de către reclamant abia în luna decembrie 2014, așa cum rezultă din facturile și chitanțele anexate în copie prezentei, după ce reclamantul s-a obligat în fața notarului să achite toate facturile către asociația de proprietari și către furnizorii de curent electric, de telefonie RDS, doar din banii proprii, așa cum este stipulat în precontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1623/31.10.2014 – pe care îl anexează.
În concluzie, dacă reclamantul ar fi achitat la zi facturile emise de Electrica, pentru consumul de energie electrică efectuat de către chiriașul său – care îi remitea direct reclamantului sumele de bani reprezentând contravaloarea facturilor – Electrica nu ar mai fi reziliat contractul, nu ar fi debranșat apartamentul de la rețeaua de furnizare a energiei electrice și astfel reclamantul nu ar fi fost pus în situația de a achita rebranșarea la energie electrică a apratamentului.
De asemenea, reclamantul îi solicită în mod nejustificat cota de ½ din suma pe care a achitat-o în anul 2014 pentru facturile RCS – RDS, așa cum rezultă din cele trei facturi anexate. Situația este aceeași, precum cea descrisă mai sus, respectiv chiriașul i-a remis sume de bani reprezentând contravaloarea facturilor – după cum reiese din înscrisurile anexate, dar reclamantul și-a însușit integral sumele de bani remise de chiriaș, lăsând facturile neachitate ani de zile.
Reclamantul solicită în mod nejustificat și cota de ½ din sumele de bani pe care le-a achitat Asociației de proprietari pentru consumul de apă caldă, rece și încălzire, efectuat de către chiriașul său. Reclamantul nu a achitat la zi nici cheltuielile de întreținere, motiv pentru care asociația a calculat penalități. Așa cum a arătat – prin înscrisuri doveditoare, chiriașul reclamantului i-a achitat acestuia la zi și cheltuielile de întreținere. Chiar chiriașul a comunicat către asociație consumul de apă. Și de această dată reclamantul și-a însușit integral sumele de bani remise de chiriaș reprezentând cheltuieli de întreținere, lăsând aceste cheltuieli neachitate.
Asociația de proprietari l-a notificat pe reclamant, așa cum rezultă din notificarea cu confirmare de primire nr. 13/07.07.2014 emisă de asociație – pe care o anexează, dar reclamantul a refuzat în continuare să achite să achite cheltuielile de întreținere generate de chiriașul său, motiv pentru care asociația i-a acționat în judecată, acest lucru aducându-i prejudicii materiale.
I-a solicitat în repetate rânduri reclamantului să-l evacueze pe chiriaș și să ia măsurile necesare pentru conservarea apartamentului, închiderea repartitoarelor de căldură, a contoarelor de apă și anunțarea asociației de proprietari că în apartament nu locuiește nimeni, pentru a nu se înregistra cheltuieli inutile cu întreținerea apartamentului. Totodată l-a anunțat pe reclamant că în caz contrar, toate cheltuielile legate de întreținere îi revin lui fiindcă nu i-a permis accesul în imobilul al cărui coproprietar era la acea dată, după cum rezultă din telegrama E-post nr. 2405/30.10.2012 pe care i-a trimis-o reclamantului și pe care o anexează.
Reclamantul nu a luat nicio măsură și a folosit apartamentul în continuare ca pe o sursă de venit, opunându-se și vânzării apartamentului.
În toată această perioadă reclamantul a amenințat-o cu moartea, i-a interzis să intre în apartament pentru a nu-i deranja chiriașul, a contactat-o telefonic pentru a o jigni și a o calomnia, motiv pentru care P.. Mun. Oradea l-a sancționat contravențional așa cum rezultă din adresa nr._/13.05.2013 – pe care o anexează.
Precizează faptul că pârâta nu a avut niciodată cheile apartamentului și nu a putut să intre în apartament decât după cca. doi ani de la momentul la care a dobândit calitatea de coproprietar, respectiv la data de 13.10.2014, cu ocazia punerii în vânzare a apartamentului, preluând cheile de la agenția imobiliară unde au fost trimise de către reclamant.
Au reușit să vândă apartamentul numai după ce pârâta a formulat împotriva reclamantului din prezenta cauză cerere de chemare în judecată, având ca obiect partajul judiciar – dosar nr._/271/2014 al Judecătoriei Oradea.
Din adresa P.. Mun. Oradea nr._/13.03.2013 alin. 2 – pe care o anexează, rezultă că reclamantul a declarat că după decesul mamei lor, cu excepția sa și a chiriașului, nicio persoană nu a deținut cheile apartamentului.
Mai arată că reclamantul, în cadrul interogatoriului – pe care îl anexează în extras – din data de 08.01.2013, administrat în dosarul nr._ al Judecătoriei Oradea, având ca obiect succesiune, a recunoscut prin răspunsul la întrebarea nr. 17, că i-a trimis prin poștă o cheie, refuzând să intre împreună cu pârâta în apartament, iar ea i-a returnat plicul respectiv fără a-l deschide.
Anexează și telegram E-post nr. 3/05.11.2012, din care rezultă și motivul pentru care a refuzat să intre în apartament în absența sa, respectiv refuzul său de a se efectua un inventar al bunurilor rămase după defuncta noastră mamă.
Consecvent fiind în afirmații nesincere, reclamantul afirmă că pârâta i-ar fi cerut să-i predea cheile personal. Poate însă demonstra cu probe că această afirmație nu corespunde realității.
Astfel, reclamantul i-a pus în plic doar o cheie, deși pentru a intra în . apartament era novoie de trei chei.
Sunt absolut de neînțeles pretențiile pe care le formulează reclamantul față de pârâtă, având în vedere faptul că el însuși menționează în cuprinsul cererii că persoana care locuia în chirie îi plătea cheltuielile de întreținere, curent, etc.
În atare situație nu se poate explica motivul pentru care îi solicită cota de ½ din sumele de bani pe care le-a achitat către Electrica, RCS-RDS și Asociația de proprietari în anul 2014.
Dacă reclamantul ar fi achitat la timp, din banii remiși de către chiriaș, toate facturile, nu era necesar să achite rebranșarea la energia electrică și penalități la întreținere și RCS-RDS.
Reclamantul a încasat de la chiriaș sume de bani reprezentând atât chiria cât și contravaloarea facturilor.
Reclamantul și-a însușit în totalitate acești bani, fără ca măcar să-i cedeze o parte din banii încasați cu titlu de chirie, cum ar fi fost firesc, pârâta fiind coproprietar al imobilului.
Mai arată faptul că reclamantul nu a achitat către ANAF impozitul pe venitul din chiria obținută în cele patru luni în care a închiriat apartamentul după decesul mamei lor, cum nu a achitat nici impozitul pe venitul din chiria pe care el o încasa în timpul vieții mamei noastre, așa cum rezultă din adresa P.. Mun. Ordaea nr._/27.08.2012 al. 3 – pe care o anexează.
De altfel, reclamantul și-a format chiar un obicei din a nu achita obligațiile către stat și către furnizorii de servicii.
Acesta nu a achitat în anii 2012 – 2013, impozitul pentru imobilul al cărui coproprietar era, astfel că în anul 2014, avea un debit de 57 lei și un rest de 65 lei din anii anteriori, după cum rezultă din obligațiile de plată nr._/19.05.2014 – pe care le anexează, emise de Direcția Economică din cadrul Primăriei.
Anexează prezentei contractul olograf încheiat între defuncta M. M., mama lor și chiriașul L. L., din care rezultă faptul că acesta din urmă nu i-a achitat într-o anumită perioadă chirie defunctei, în schimbul unor prestații în gospodărie, până la data de 16.05.2011, dată de la care chiriașul i-a achitat direct reclamantului o chirie în sumă de 100 lei.
La data decesului mamei lor, 16.07.2012, orice contract între defunct și chiriaș a încetat. Chiriașul nu a mai avut pentru cine să efectueze prestații în gospodărie, motiv pentru care reclamantul i-a perceput chiriașului o chirie care se practică în orice perioadă pentru un apartament cu 3 camere, respectiv 200 euro/lună.
Reclamantul îi solicită nejustificat să-i achite și cota de ½ din suma de 200 lei achitată de către el pentru obținerea certificatului energetic necesar vânzării apartamentului.
La notar a existat o înțelegere verbală între pârâtă și reclamant, în sensul că el s-a obligat să obțină certificatul energetic, iar pârâta extrasul de CF actualizat de la OCPI Bihor. Pentru acest extras a achitat conform facturii BHO_/28.10.2014 și chitanței BHO_/28.10.2014 – pe care le anexez, suma de 100 lei din banii proprii, astfel că reclamantul ar trebui să-i achite ½ din această sumă, respective 50 lei.
Având în vedere faptul că persoana care a cumpărat apartamentul a contractat programul Prima Casă, a fost nevoie ca pârâta să se deplaseze la apartament cu taxiul (fiind bolnavă de penumonie) pentru a prezenta apartamentul evaluatorului trimis de BCR, motiv pentru care a achitat suma de 35 lei, din care reclamantul trebuie să-mi achite ½, respectiv 17,5 lei.
Cumpărătoarea apartamentului le-a pus în vedere să i se predea apartamentul absolut gol. Reclamantul nu a dorit să se ocupe de golirea apartamentului, astfel că pârâta, deși era bolnavă, s-a ocupat de donarea bunurilor defunctei mame, în acest scop fiind nevoită să se deplaseze cu taxiul în repetate rânduri, costurile deplasării ridicându-se la 180 lei, din care reclamantul trebuie să-i achite ½, respectiv suma de 90 lei.
Menționează faptul că la notar reclamantul i-a comunicat că-i va achita cota de ½ din cheltuielile efectuate de mine cu ocazia golirii apartamentului de bunurile defunctei noastre mame (taxi, muncitori, etc.).
Pot dovedi aceste aspecte cu mărturia cumpărătoarei apartamentului, a soțului pârâtei și a unei persoane care a însoțit-o pentru a face pachete cu îmbrăcămintea defunctei mame pentru a le da săracilor.
În prezent, reclamantul este cel care îi datorează 157,50 lei și nu ea lui 100 lei pentru certificatul energetic.
După obiceiul său, reclamantul vorbește cu totul și cu totul despre altceva în cererea sa, în loc să-și susțină cererea prin probe utile și pertinente.
La fila 2 din cererea de chemare în judecată, reclamantul face următoarea afirmație: “și a formulat prezenta cerere de chemare în judecată prin care urmărește să mă înlăture de tot de la moștenire….”, uitând practic că cererea de chemare în judecată este formulată de către el.
Reclamantul nu poate înțelege faptul că este un drept al său de a-și moșteni părinții decedați, motiv pentru care a fost necesar să deschidă procese de succesiune, deoarece reclamantul nu a respectat nici măcar dorința defunctei mame, exprimată în împuternicirea din 27.09.2006 – pe care o anexează, prin care aceasta îl împuternicește pe reclamant să o reprezinte la notar și să-i cedeze pârâtei partea de moștenire care-i revenea ei după defunctul soț. Reclamantul nu a predat la notar respectiva împuternicire, motiv pentru care s-a ajuns într-un proces de succesiune unde a depus acte false.
Reclamantul a făcut un obicei din a solicita bani care nu i se cuvin și de a încerca să inducă în eroare instanța. Și în procesul de succesiune – dosar nr._ al Judecătoriei Oradea a formulat o cerere reconvențională cu pretenții materiale și o cerere de acordare a ajutorului public judiciar – pe care o anexează, afirmând în mod mincinos că are un venit pe membru de familie sub 500 lei lunar, cu toate că în realitate are venituri mult mai mari, așa cum rezultă din încheierea din 22.01.2014 – pe care o anexează, prin care i s-a respins cerea.
Deoarece reclamantul a afirmat în cererea sa că și-ar fi îngrijit mama și pentru că dorește să dovedească faptul că a făcut un obicei din a-și însuși bani care nu i se cuvin, anexează prezentei înștiințarea preotului care a oficiat înmormântarea mamei lor, din care rezultă că reclamantul și-a înmormântat mama fără cruce și nume pe mormânt, deși a încasat el ajutorul de înmormântare și ultima pensie a defunctei și a sustras toate bunurile defunctei, înainte de a anunța familia mamei de decesul acesteia.
Reclamantul caută să inducă în eroare instanța când afirmă că el a găsit cumpărător pentru apartament.
În realitate, vânzarea apartamentului a fost dispusă de către instanța de judecată, prin încheierea din 17.09.2014 din dosarul nr._/271/2014 – pe care o anexează, conform căreia, în cauză s-a acordat un termen în vederea vânzării imobilului prin învoiala părților.
Așa cum rezultă din procesul verbal de informare mediere nr. 34 din 14.04.2014 – pe care îl anexează, l-a invitat pe reclamant la mediator pentru a discuta achitarea datoriilor apartamentului, ieșirea din indiviziune și taxa de concesiune a mormântului părinților, pentru care reclamantul a refuzat să achite ½ din sumă, pârâta fiind cea care a achitat întreaga sumă pentru reconcesionare, pentru a păstra mormântul familiei.
Întrucât reclamantul a refuzat medierea, a fost nevoie să deschidă două procese, unul în care i-a solicitat reclamantului să achite toate datoriile apartamentului pe care el le-a generat – dosar nr._/271/2014 și un proces având ca obiect partajul judiciar – dosar nr._/271/2014, pentru a evita ca datoriile să ajungă la sume din ce în ce mai mari.
Este adevărat faptul că legea îi obligă pe coproprietari să suporte sarcinile coproprietății proporțional cu cota lor parte din drept, însă esențial în prezenta cauză este faptul că reclamantul, până la momentul la care s-a înstrăinat apartamentul, s-a comportat ca un proprietar asupra întregului apartament, pe care l-a administrat, l-a folosit în exclusivitate și a cules fructele pe care și le-a însușit integral.
Costurile pe care reclamantul le-a suportat sunt rezultatul atât al proastei administrări a imobilului cât și al comportamentului său abuziv, concretizat în aceea că i-a interzis accesul în apartament.
D. aceste fapte ale reclamantului au generat cheltuielile pe care le solicită prin cererea de chemare în judecată, întrucât sunt în totalitate cheltuieli care ar fi putut fi evitate, nefiind necesare. Dovada cea mai clară a susținerilor pârâtei este faptul că reclamantul s-a obligat în fața notarului public – astfel cum este stipulat în precontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1623/31.10.2014 – să achite toate datoriile apartamentului doar din bani proprii, realizându-se astfel o recunoaștere a faptului că datoriile respective au fost generate de către el, neputându-se da o altă interpretare acestei clauze din cuprinsul precontractului.
În drept: art. 205 C..
În probațiune solicită interogatoriul reclamantului, martori și înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt se reține că părțile au fost coproprietari ai imobilului apartament conform certificatului de moștenitor nr. 64/10.09.2012 emis de BNP B. R. G.. Ulterior între părți în calitate de promitenți vânzători se obligă să vândă către numita O. O. G. imobilul proprietate comună conform precontractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1623/31.10.2014 de BNP T. T. L. (fila 15 dosar).
În cuprinsul acestui înscris reclamantul se obligă să achite din banii proprii datoriile la asociația de proprietari, curent electric, furnizorul de telefonie RDS, aferente apartamentului în cauză.
Deși reclamantul în cererea sa învederează motivele pentru care și-a asumat această obligație, respectiv iminența vânzării și recuperarea ulterioară de la pârâtă a cotei părți din sumă, instanța nu poate reține aceasta pentru următoarele considerente.
Prin înscrisul arătat mai sus, reclamantul se obligă la achitarea acelor cheltuieli din banii personali, în act nefăcându-se nici o referire la împărțirea acelor sume pe cote părți. Mai mult, din probatoriul administrat rezultă că accesul și administrarea apartamentului s-a efectuat de către reclamant și nu de către pârâtă. În aceste condiții instanța reține că obligația de achitare a sumelor reprezentând de 748 lei achitată de către subsemnatul către ., potrivit Facturii nr. 44/11.12.2014, reprezentand coloana alimentare bransament; suma de 852,05 lei achitata de catre subsemnatul către S.C. FDEE Electrica Distributie Transilvania Nord SA, potrivit Facturii ., nr._, reprezentând tarif racordare; suma de 52,08 lei achitata de către subsemnatul către FDEE Electrica Distributie Transilvania Nord, reprezentând taxa aviz racordare, potrivit Chitantei nr._/_/12.11.2014; suma de 171,74 lei achitata de catre subsemnatul catre RDS, reprezentând plata facturilor . nr.3646 7061, seriaF1201 nr._, . nr._, . nr._, . nr._; suma de 3483,61 achitata de catre subsemnatul catre Asociatia de Proprietari Vaporului nr.21, reprezentand cheltuieli de intretinere, potrivit chitantei nr.5097/16.12.2014 și chitantei nr. 4925/7.11.2014; toate cheltuieli aferente imobilului situat in Oradea, . Vaporului) nr. 19, ., . coproprietari au fost părțile, a fost în sarcina reclamantului, din această perspectivă cererea sa nefiind temeinică, urmând a fi respinsă.
În ce privește suma de 200 lei, achitată de către reclamant către PFA S. D., pentru certificatul energetic, potrivit Facturii nr. 117/14.09.2014 (fila 18 dosar) instanța reține că pentru aceasta reclamantul nu s-a obligat la achitarea totală a acesteia, în acest caz ambele părți fiind obligate la suportarea acestei cheltuieli în calitate de foști coproprietari ai imobilului vândut în cote egale, în baza art. 635 Codi Civil.
Apărarea pârâtei cum că și ea la rândul său a efectuat cheltuieli nu poate fi primită pentru o eventuală compensare, în condițiile în care pârâta nu a formulat propriile pretenții împotriva reclamantului pentru a opera compensația. Mai mult din analiza cheltuielilor invocate de pârâtă (contravaloare extras CF, deplasări cu taxi-ul la apartament) acestea nu pot și reținute ca și cheltuieli la care trebuie să participe și reclamantul.
În concluzie, instanța urmează a obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 100 lei reprezentând ½ din contravaloarea facturii nr. 117/14.09.2014 emisă pentru eliberarea certificatului energetic, respingând celelalte cereri ale reclamantului.
Având în vedere că urmează a admite în parte cererea, constatând culpa procesuală a ambelor părți, instanța va obliga reclamantul să achite pârâtei suma de 300 lei reprezentând parte din onorariu avocațial solicitat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul M. L. cu domiciliul în ORADEA, .. 8, jud. Bihor în contradictoriu cu pârâtul R. A. AUGISTA cu domiciliul în ORADEA, ., ., ., jud. Bihor și în consecință:
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 100 lei reprezentând ½ din contravaloarea facturii nr. 117/14.09.2014 emisă pentru eliberarea certificatului energetic.
Respinge restul pretențiilor.
Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria Oradea.
Pronunțată în ședința publică azi, 09.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. H. A. B.
Red. R.H.
Dact. A.B.
4 ex/ 10.12.2015
2 .
M. L.
R. A. AUGISTA
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7673/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9802/2015.... → |
|---|
