Plângere contravenţională. Sentința nr. 836/2015. Judecătoria PANCIU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 836/2015 pronunțată de Judecătoria PANCIU la data de 21-09-2015 în dosarul nr. 836/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA P.
MIXT
SENTINTA CIVILA Nr. 836/2015
Ședința publica de la 21 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE Raduta G. G.
Grefier D. A. D.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petentul L. V. domiciliat in Braila, ..59, jud. Braila, CNP_ în contradictoriu cu intimata I. V. cu sediul in Focsani, ..12, jud. V. avand ca obiect plangere contraventionala.
La apelul nominal făcut cauzei la prima strigare în ședința publică au lipsit partile.
Procedura legal îndeplinită.
Instanta fata de lipsa partilor lasa cauza la strigarea a doua.
La apelul nominal făcut cauzei la a doua strigare în ședința publică au lipsit partile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședinta care învedereaza instantei că procedura de citare este legal îndeplinita și că în cauza s-a depus relațiile solicitate de la I. V..
Instanța constată ca s-au depus de către intimat relațiile solicitate privind istoricul cu sancțiunile contravenționale ale petentului si potrivit dispozițiilor art.394 cod pr. civila constată că au fost lămurite împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și reține cauza spre pronunțare.
INSTANȚA;
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată în data de 22.05.2015, sub numărul_, la Judecătoria P., petentul L. V., domiciliat în B., ..59, județul B., a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în ..12, județul V., anularea procesului-verbal de contravenție ._/09.05.2015 și exonerarea de la plata amenzii aplicate și a sancțiunilor complementare.
În motivare petentul a arătat în esență că, în fapt, prin procesul-verbal de contravenție mai sus amintit a fost sancționat cu amendă în cuantum de 195 lei și 2 puncte de penalizare, susținând totodată că actul este lovit de nulitate deoarece nu a comis contravenția reținută, în sensul că nu a condus fără centură de siguranță. Petentul a precizat că a desfăcut centura de siguranță după ce a fost oprit în trafic de către agentul constatator, pe motiv că un bec de la poziție spate nu funcționa. În continuare, petentul a menționat că nu avea cum să observe defecțiunea constatată deoarece la bordul autovehiculului nu există un indicator de semnalizare a nefuncționării unui bec de la spatele mașinii și că în momentul plecării în cursă a verificat sistemul de iluminare și nu a rezultat nicio defecțiune, pentru că, în caz contrar, ar fi schimbat becul înainte de a pleca.
În plus, petentul a arătat că agentul constatator nu a vrut să consemneze apărarea sa, deoarece la fața locului nu era niciun martor și că procesul-verbal a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor art.16-19 din OG nr.2/2001, fiind lovit de nulitate deoarece nu se bucură de o prezumție absolută privind adevărul faptelor consemnate în cuprinsul său. Petentul a precizat că a semnat procesul-verbal datorită faptului că a dorit să formuleze obiecțiuni, dar agentul constatator nu a fost de acord cu consemnarea acestora pentru că nu era prezent niciun martor.
Plângerea contravențională formulată nu a fost motivată în drept.
În dovedirea acțiunii, petentul a depus la dosar copia procesului-verbal ._/09.05.2015 (fila 4).
Petentul a solicitat judecata în lipsă.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit disp. art. 19 din OUG nr. 80/2013.
Intimatul legal citat, nu s-a prezentat la judecată, însă prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că la data de 09.09.2015, ora 08.28, petentul a condus auto cu numărul de înmatriculare_, la km 209 Haret, jud.V., fără a purta centura de siguranță pe timpul deplasării. De asemenea, petentul avea defecțiuni tehnice la sistemul de iluminare dreapta.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile OG. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În dovedire, intimatul a anexat la dosar: raportul motivat al agentului constatator din data de 09.06.2015 (fila 12).
În baza art. 223 alin.3 C.pr.civ. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat de către petent, acesta a arătat că își menține plângerea făcută și cele declarate în acțiunea introductivă și a învederat instanței faptul că agentul constatator ar fi trebuit să îl îndrume, permitându-i să schimbe becul de la poziția din dreapta spate, nu să îl sancționeze. Petentul a adăugat că se deplasa pe DN E 85 din direcția Bacău spre B., după ieșirea din localitatea Haret, că a fost ajuns de mașina de poliție cu semnalele luminoase aprinse, moment în care a tras pe dreapta și a oprit, împrejurare din care agentul nu putea ști dacă poartă sau nu centura de siguranță. De asemenea, petentul a precizat că nu i s-a permis să menționeze în procesul-verbal propriile obiecțiuni.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar în baza art.254 alin.5 C.pr.civ., instanța a încuviințat din oficiu proba cu istoricul sancțiunilor la regimul rutier privind pe petent, considerând aceste probe pertinente, concludente și utile, în baza art. 255 raportat la art.258 C. pr.civ.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/09.05.2015 s-a constat că în data de 09.05.2015, ora 08.28 petentul a condus autoutilitara Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare_ pe DN2, KM 209 fără a purta centura de siguranță și având defecțiuni la sistemul de iluminare drepta spate-poziție.
S-a reținut că prima fapta este prevăzută de art. 36 alin.1 și sancționată de art. 108 alin.1lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, pentru aceasta petentului fiindu-i aplicată o amendă în cuantum de 195 lei și 2 puncte de penalizare. Cu privire la cea de-a doua faptă, s-a reținut că este prevăzută de art.147 alin.3 din HG nr.1391/2006 și sancționată de art.99 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, pentru aceasta petentului fiindu-i aplicat un avertisment.
În termenul legal, potrivit art.31 din OG nr.2/2001, petentul a formulat plângere contravențională.
Verificând prioritar legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției din perspectiva art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța apreciază că acesta întrunește cerințele prevăzute de art. 17 din OG. nr.2/2001, referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie înscrise sub sancțiunea nulității, ce poate fi constatată de instanță chiar și din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, prin raportare și la susținerea petentului potrivit căreia nu a săvârșit contravenția ce i-a fost imputată, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului ordonanței rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Cu privire la apărarea petentului formulată în sensul că nu a comis fapta deoarece purta centura de siguranță la momentul în care a fost oprit de agentul de poliție, instanța observă că în cauza Gaucher contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că este adevărat că sarcina probei incumbă acuzării și dubiul profită celui acuzat, dar simpla negare a comiterii contravenției nu este suficientă pentru a-l exonera de răspundere, dacă acesta nu aduce nicio dovadă sau un indiciu pertinent care să confere veridicitate celor afirmate.
Procesul-verbal de contravenție, întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor constatări, beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, actul urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci cand administrează și apreciază probatoriul.
Astfel, cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din OG nr. 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurarii că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfașurare a evenimentelor (cauza A. contra Romaniei).
Această interpretare este conformă jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care recent a statuat că prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 6 par. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este încălcată în situația în care petentul are sarcina probei în judecarea plângerii contravenționale. În acest sens, Curtea a reamintit că prezumția de nevinovăție nu se opune unei prezumții relative de legalitate și de conformitate cu realitatea a procesului-verbal de contravenție, în lipsa căreia ar fi imposibil în mod practic a sancționa contravențiile în materie de circulație rutieră (decizia din 13 martie 2012 în cauza H. contra României, paragraf 12).
Potrivit art. 36 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, conducătorii de autovehicule și persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcție cu centuri sau dispozitive de siguranță omologate trebuie să le poarte în timpul circulației pe drumurile publice, cu excepția cazurilor prevăzute în regulament.
Față de raportul agentului lucrătorului de poliție din data de 09.05.2015 (fila 12), instanța observă că fapta reținută în sarcina petentului a fost constatată în mod direct de către agentul constatator, astfel încât procesul-verbal contestat se bucură de prezumția relativă de temeinicie.
În consecință, actul prin care contravenientul a fost sancționat face dovada deplină cu privire la situația de fapt reținută în cuprinsul său, fiind constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator, beneficiind de prezumția de legalitate și veridicitate, până la proba contrară, probă ce revine conform art.249 C.proc.civ., petentului.
Instanța constată că în cursul judecății, petentul a avut posibilitatea de a propune probe și de a formula toate apărările necesare pentru combaterea celor reținute în sarcina sa, însă acesta nu a făcut dovada contrară a stării de fapt descrise în actul sancționator.
Prin urmare, având în vedere că intimatul a dovedit, în cauză, existența faptei contravenționale cu raportul agentului constatator coroborat cu procesul-verbal de contravenție, forța probantă a procesului-verbal contestat nu a fost înlăturată, subzistând prezumția de legalitate și temeinicie instituite de lege în favoarea sa.
În baza art.34 alin.1 din OUG nr.2/2001, hotărând asupra sancțiunii, instanța constată că, potrivit art. art.21 alin.3 din OG nr.2/2001, sancțiunea ce se aplică unui contravenient trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvâșită fapta, mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date cuprinse în procesul-verbal.
Astfel, cu privire la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, instanța are în vedere că prin procesul-verbal ._/09.05.2015 s-a reținut că petentul a săvârșit, cu aceeași ocazie, și contravenția prevăzută de art.147 alin.3 din HG nr.1391/2006 și sancționată de art.99 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, pentru aceasta fiindu-i aplicată sancțiunea avertisment, faptă pe care nu a contestat-o, ceea ce echivalează cu o recunoaștere a comiterii acesteia. În atare condiții, instanța observă că petentul a beneficiat de clemență din partea agentului constatator pentru una din fapte, primind pentru aceasta cea mai ușoară sancțiune contravențională. De asemenea, analizând istoricul sancțiunilor la regimul rutier privind pe petent (fila 27), instanța constată că acesta nu este la prima abatere, săvârșind în ultimii 5 ani și alte contravenții la regimul rutier. În aceste circumstanțe, deși pericolul social al faptei analizate nu este unul ridicat, instanța apreciază că numai aplicarea sancțiunii amenzii (în cuantum minim aplicată de agent) este aptă a atinge scopul preventiv-educativ al normei contravenționale și a contribui la corijarea conduitei rutiere a petentului în vederea preîntâmpinării unor evenimente nedorite, de natură a leza atât pe petent, cât și pe ceilalți participanți la trafic.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent.
În temeiul art.453 alin.1 Cod pr.civ., constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, instanța va lua act de această împrejurare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul L. V., domiciliat în B., ..59, județul B., CNP:_, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/09.05.2015, emis de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., cu sediul în ..12, județul V., ca fiind neîntemeiată.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecatoria P..
Pronunțată în ședință publică, azi, 21.09.2015.
Președinte, Grefier,
R. G.-G. D. A.-D.
Red. Raduta G.G/14.10.2015
Tehn. D. A/14.10.2015/4 ex.
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 838/2015.... → |
|---|
