Plângere contravenţională. Sentința nr. 917/2015. Judecătoria PANCIU

Sentința nr. 917/2015 pronunțată de Judecătoria PANCIU la data de 08-10-2015 în dosarul nr. 917/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA P.

MIXT

SENTINȚA CIVILĂ NR.917/2015

Ședința publică de la 8 oct. 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE N. S.

Grefier V. C.

Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta . SRL cu sediul social în loc.Ștefănești, ., Drului Z. nr.74 A, jud.Argeș, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/31.07.2014 emis de intimatul I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – București, ..38, sector 1.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsind: petenta . SRL și intimatul ISCTR București.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează procedura legal îndeplinită, cauza a fost declinată de la Judecătoria Pitești și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanța constată dosarul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra plângerii contravenționale de față;

Constată că prin plângerea înregistrată la data de 23.10.2014 pe rolul Judecătoriei Pitești sub nr._ petenta . SRL a solicitat instanție, în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER- I. TERITORIAL NR.3 ICJ V., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 31.07.2014, considerând că acesta este netemeinic și nelegal.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 30.07.2014 a fost sancționată cu amendă în cuantum de 4000 lei deoarece nu s-a găsit, la bordul autovehiculului, contractul de închiriere în baza căruia era utilizat vehiculul înmatriculat sub nr._, în timp ce se deplasa pe raza localității Mărășești, județul V., DN.2, km.203.

Anexat, au fost depuse înscrisuri.

La data de 03.02.2015 intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii, menținerea procesului verbal de contravenție ca legal și temeinic, fiind întocmit cu respectarea condițiilor de formă și de fond reglementate în materie, iar din verificările efectuate cu ocazia constatărilor a rezultat că pentru autovehiculul aparținând petentei surprins în trafic, nu deținea contract de închiriere, invocând totodată excepția de necompetență a Judecătoriei Pitești.

În ședința publică din 12.06.2015 instanța a invocat excepția necompetenție teritoriale a Judecătoriei Pitești.

Analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale, în condițiile art. 248 Cod procedură civilă conform căruia: (1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, se rețin următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ISCTR nr._ încheiat la data de 31.07.2014 de intimat, petenta a fost sancționată în cuantum de 4000 lei deoarece nu s-a găsit, la bordul autovehiculului, contractul de închiriere în baza căruia era utilizat vehiculul înmatriculat sub nr._ cu semiremorca_, în timp ce se deplasa pe raza localității Mărășești, județul V., DN.2, km.203.

Potrivit disp. art. 32 din OG 2/2001 plângerea contravențională se soluționează de instanța în a cărei rază teritorială se află locul săvârșirii contravenției.

În cauză localitatea Mărășești, județul V. DN.2, km.203 se află în circumscripția Judecătoriei P., Județul V..

Necompetența este de ordine publică când pricina este este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura conform art. 129 al.1, pct.3 Cod procedură civilă.

Prin sentința civilă nr:5182/12.06.2015, Judecătoria Pitești, a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a dispus declinarea competenței de soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei P..

Cauza a fost înaintată la această instanță și înregistrată, pe rol, la această instanță la data de 27.07.2015.

În fața acestei instanțe nu au mai fost formulate probatorii, cereri sau excepții.

Instanța, analizând legalitatea și temeinicia procesului verbal în litigiu, în raport de jurisprudența C.E.D.O. relevantă în cauză, de legislația internă incidentă, dar și de ansamblul probator administrat în cauză, reține următoarele: prin procesul verbal contestat, s-a reținut în sarcina sa că, la data de 30.07.2014, salariatul său, conducătorul auto Tudoroaea N. A., se afla la volanul ansamblului auto cu nr. de înmatriculare_ , respectiv_, iar la controlul efectuat în trafic de reprezentanții intimatei, nu a respectat obligația de a deține, la bordul vehiculului, contractul de închiriere pentru semiremorca proprietatea . SRL, motiv pentru care a fost sancționată cu amendă de 4000 lei.

Cât privește temeinicia procesului verbal de contravenție ..S.C.T.R. nr._/31.07.2014, instanța reține că: în jurisprudența CEDO, începând cu cauza Ozturk c. Germaniei din 21 februarie 1984, s-a reținut în mod clar și constant că, indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale. Recent, și România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza A. c. României, pe motiv că s-a încălcat prezumția de nevinovăție într-o procedură contravențională.

Față de cele expuse mai sus, instanța a concluzionat că acuzația adusă petentului este o acuzație penală în sensul Convenției europene, iar acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii față de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și nu petentului.

În privința probațiunii, este de remarcat că petentul ar trebui să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal doar în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În plus, fiind vorba despre o acuzație penală, organul constatator avea obligația de a informa petentul, în cel mai scurt timp posibil, asupra naturii și cauzei acuzației formulate împotriva sa și de a-i prezenta probele pe care se bazează acuzația.

Având în vedere dispozițiile art. 6 pct.2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale coroborate cu prevederile art. 20 din Constituția României, precum și Hotărârea CEDO în cauza A. c. României, conform căreia procedura de contestare a procesului-verbal de contravenție poate fi asimilată unei proceduri penale, sancțiunea având atât scop educativ, cât și unul de reprimare, instanța a apreciat că și în materia contravențională orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție, până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre judecătorească.

Față de acestea, instanța a constatat că organul constatator a făcut dovada celor consemnate în procesul-verbal, cu înregistrarea electronică tahograf, pe care de altfel nici petenta nu o contestă, astfel că nu există dubiu rezonabil asupra vinovăției petentei.

În concluzie, instanța reține că, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care, prin aplicarea ei, s-ar ajunge în situație ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși, din probele administrate de „acuzare”, instanța concluzionează că vinovăția petentului a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Analizând proporționalitatea sancțiunii aplicate petentei cu gravitatea concretă a faptei instanța reține că: fapta contravențională este relativ gravă, motiv pentru care legiuitorul a înțeles să o sancționeze numai cu amendă nu și cu sancțiunea ,,avertisment”.

Cu alte cuvinte în cauză agentul constatator a făcut o justă proporționalitate între sancțiunea aplicată și gravitatea concretă a contravenției, prin aplicarea minimului amenzii, prevăzut de legiuitor.

Cât privește susținerea petentei în sensul că nu se face vinovată de fapta contravențională reținută în sarcina sa deoarece autovehiculul în cauză a fost închiriat de la . este proprietara acestuia și nu de la . SRL și că la data constatării faptei ansamblul de autovehicule fusese înstrăinat, instanța constată că este lipsită de temei această susținere, deoarece la dosar nu a fost depus nici un înscris doveditor în acest sens, iar motivul invocat nu constituie o cauză exoneratoare de răspundere.

Mai mult decât atât, în certificatul de înmatriculare de la fila 24 din dosar, reiese că ansamblul de autovehicule, în cauză, este proprietatea . SRL, așa cum este menționat și în cuprinsul procesului verbal de contravenție.

În concluzie, indiferent de contextul particular în care s-a săvârșit fapta, petenta avea obligația să respecte dispoz. art.27 al.1 din OMTI nr:980/2011, potrivit cărora operatorul de transport are obligația de a anunța ARR emitentă de orice modificare apărută față de documentele ce au stat la baza eliberării licenței de transport, în termen de maximum 15 zile de la data apariției modificării.

Instanța reține că:potrivit art.4 din H.G.69/2012: Următoarele fapte reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr.1071/2009, ale Regulamentului (CE) nr.1073/2009, ale Regulamentului (CE) nr.1073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr.27/2011 și constituie contravenții, dacă acestea nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni: pct. 57 nerespectare de către operatorul de transport a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz; pct. 57.3 contractul de leasing sau de închiriere, după caz, în original ori copia conformă cu originalul, în cazul în care vehiculul rutier este deținut cu contract de leasing sau de închiriere, obligație pe care în cauză petenta nu a respectat-o, motiv pentru care instanța constată că procesul verbal de contravenție în litigiu este temeinic.

Prin plângerea cu care a fost investită instanța nu se susține nici un motiv de nelegalitate actului de constatare a contravenției în cauză, ci doar se solicită înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii aplicate prin procesul verbal de contravenție ..S.C.T.R nr._/ 21. 04. 2015, cu aceea a avertismentului.

Instanța, examinând, din oficiu, legalitatea actului de constatare a contravenției în cauză, reține că: actul de constatare a contravenției în litigiu de la fila 4 din dosar, cuprinde toate cerințele obligatorii impuse de O.G. 2/2001.

Or, potrivit art.16 al.1 din O.G. 2/2001 Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Procesul verbal în cauză cuprinde toate aceste elemente obligatorii și prin urmare este legal.

Pentru argumentele de fapt și de drept arătate și în conformitate cu art 34 alin.1 din O.G.2/2001, constată neîntemeiată plângerea de față și urmează să o respingă pe cale de consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petenta . SRL cu sediul social în loc.Ștefănești, ., Drului Z. nr.74 A, jud.Argeș, împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/31.07.2014 emis de intimatul I. DE S. PENTRU CONTROL ÎN TRANSPORTUL RUTIER – București, ..38, sector 1, ca fiind neîntemeiată.

Menține procesul verbal de contravenție . nr:41129045din data de 31.07.2014, ca fiind legal și temeinic.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi: 8.10 .2015

PREȘEDINTE,

Jud. S. N. Grefier,

Red.S.N/03.11.2015

Tehnored.C.V/03.11.2015

5 exp.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 917/2015. Judecătoria PANCIU