Cereri. Sentința nr. 441/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 441/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 441
Dosar nr._ - alte cereri –
Cod operator 2720 rejudecare
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA P. N.
JUDEȚUL N.
SENTINȚA C I V I L Ă NR. 441
Ședința publică din data de 12.02.2015
Instanța constituită din
Președinte – C. I. - judecător
Grefier - D. B.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantaB. V. în contradictoriu cu pârâții G. V. și M. P. N., prin primar – SPCLEP, având ca obiect alte cereri (rejudecare).
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns reclamanta și pârâtul G. V., lipsă fiind reprezentantul legal al pârâtului M. P. N., prin primar – SPCLEP.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cauza este la al doilea termen de judecată.
Reclamanta B. V. arată că nu are alte cereri de formulat.
Pârâtul G. V. solicită ca reclamanta să facă dovada că într-adevăr a făcut sesizare la Serviciul de Evidență a Populației că documentul respectiv este nul și să facă dovada că reclamanta a avut posesia imobilului la data când i s-a eliberat documentul cu acest domiciliu.
Instanța pune în discuție cererea privind suplimentarea probatoriului formulată de pârât.
Pârâtul insistă în cererea formulată.
Reclamanta a făcut această dovadă prin înscrisurile depuse la dosar, din anul 1994 este proprietară. Solicită respingerea cererii.
Instanța, față de probatoriul suplimentar formulat de pârât, constată că cele două cereri nu sunt utile soluționării cauzei, astfel încât conform prevederilor art. 167 Cod procedură civilă, respinge cererea de probatoriu suplimentar.
Pârâtul solicită emiterea unei adrese pentru obținerea acestor relații, respectiv modul în care se emite o carte de identitate. Reclamanta nu a locuit niciodată la acest domiciliu, deși s-au invocat contractele de vânzare-cumpărare ce au fost contestate. Solicită proba cu martori în dovedirea susținerilor că el locuia acolo și nu reclamanta, care nu avea nici calitate de găzduitoare și nici de proprietar. Declarația ce stă la baza emiterii cărții de identitate este valabilă. Invoca excepția prescripției dreptului material la acțiune.
Instanța pune în discuție excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât, proba cu înscrisuri în sensul efectuării de demersuri la autoritatea respectivă pentru înaintarea relațiilor solicitate de pârât și proba cu martori.
Pârâtul insistă în cererile formulate.
Reclamanta solicită respingerea tuturor cerințelor pârâtului. Acesta nu a locuit acolo, a locuit mama lor, dar contractul de vânzare-cumpărare este de 21 de ani, de când este proprietară. A depus la dosar certificat privind soluția pronunțată în ultimul proces câștigat. Arată că pârâtul este căutat de mai multe instituții când la adresa din Săvinești, când la adresa ei de domiciliu.
Instanța respinge ca neutile soluționării cauzei proba cu înscrisuri în sensul efectuării de demersuri la autoritatea competentă pentru înaintarea relațiilor solicitate de pârât și pe proba cu martori, în temeiul art. 167 Cod procedură civilă. În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de pârât, în temeiul art. 137 alin. 2 Cod procedură civilă, o unește cu fondul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune și asupra fondului.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată fără plata cheltuielilor de judecată.
Pârâtul solicită admiterea excepției, să se constate că acțiunea este prescrisă, că nu întrunește condițiile de formă și fond impuse de lege. Solicită respingerea cererii, documentul carte de identitate a avut la bază acte reale necontestate din anul 2009. A existat o ordonanță de evacuare respinsă și s-a folosit forța pentru a intra în acest spațiu pentru care el a achitat_ Euro. Pentru cele două contracte de vânzare-cumpărare ale reclamantei nu s-a plătit prețul. Mama lor avea nevoie de întreținere, motiv pentru care el a obținut mutația în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare. Reclamanta nu a locuit acolo, nu era găzduitoare, iar după decesul mamei lor s-a mutat acolo folosind înscrisuri false. Nu l-a luat reclamanta în spațiu pentru că nu avea posesia asupra spațiului, nu avea drept pentru a solicita anularea cărții de identitate. Avea posibilitatea formulării cererii în termenul prevăzut de lege pentru anularea actelor care au stat la baza eliberării cărții de identitate. Învederează faptul că reclamanta nu a respectat autoritatea de lucru judecat. Reclamanta a făcut o mutație și a pătruns ilegal și apreciază că această sentință civilă are autoritate de lucru judecat.
La întrebarea instanței dacă invocă excepția autorității de lucru judecat, pârâtul confirmă acest aspect.
Instanța pune în discuție excepția autorității de lucru judecat invocată de pârât.
Pârâtul insistă în excepția invocată. Arată că nu solicită plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanta arată că sunt atașate la dosar înscrisurile doveditoare. Nu este de acord cu excepția invocată de pârât.
Instanța declară dezbaterile închise, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune unită cu fondul cauzei, asupra fondului cauzei și asupra excepției autorității de lucru judecat.
Pârâtul solicită amânarea pronunțării o săptămână pentru a verifica dosarul la arhivă pentru a vedea dacă sunt înscrisurile menționate și a le depune, nu ca o probă nouă.
Reclamanta arată că nu este de acord cu amânarea pronunțării.
Instanța respinge solicitarea privind amânarea pronunțării pentru a depune noi documente, având în vedere principiul contradictorialității ce guvernează dreptul procesual civil.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei P. N. la data de 14.02.2013, sub nr._, reclamanta B. V. a chemat în judecată pârâtul G. V. V. și a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să constate nulitatea mențiunii privind domiciliul din actul de identitate . nr._ emis în favoarea pârâtului.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul și-a făcut cartea de identitate în anul 2009 la adresa sa, fără consimțământul său și fără a semna vreun document în acest sens. Pârâtul s-a folosit de un act de proprietate nul, întrucât mama sa a vândut în anul 1992 nepoatei sale garsoniera de la adresa din cartea de identitate, iar în anul 1994 locuința a intrat în patrimoniul reclamantei, mama sa păstrându-și uzufructul.
Reclamanta a mai precizat că în toți acești ani a avut grijă de mama sa, iar la data de 04.10.2012 acesta a decedat.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Acțiunea a fost legal timbrată conform art. 7 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar fotocopii ale următoarelor înscrisuri: cartea de identitate proprie, trei contracte de vânzare - cumpărare autentificate, adeverința nr. 688/2013 eliberată de Asociația de proprietari nr. 111 P. N. și certificatul de deces al defunctei G. M..
Pârâtul G. V., deși a fost legal citat și a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea angajării unui apărător, nu s-a prezentat în fața instanței de judecată pentru a-și susține punctul de vedere în legătură cu acțiunea promovată de reclamantă și cu susținerile acesteia și nici nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
În vederea soluționării cauzei, instanța a solicitat Serviciului Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor P. N. documentele care au stat la baza emiterii actului de identitate a pârâtului, instituția respectivă dând curs solicitării.
In cauza a fost pronuntata sentinta civila 2179/07.05.2013, iar apelul declarat de parat impotriva sentintei a fost respins ca nefondat.
Impotriva deciziei civile pronuntate in apel a fost declarat recurs de parat admis prin decizia civila 446/2014 a Curtii de Apel Bacau prin care s-a casat sentinta si decizia recurata si cauza a fost trimisa in rejudecare in prima instanta.
Dosarul a fost inregistrat la 19.05.2014 pe rolul Judecatoriei P. N. sub nr._ .
In sedinta publica din 20.11.2014 s-a luat act de modificarea cadrului procesual fata de dispozitile Deciziei 446/16.04.2014 pronuntate de Curtea de Apel Bacau in cadrul dosarului si a fost citat in cauza paratul M. P. N. prin Primar –SPCLEP, aceasta institutie formuland un punct de vedere la 25.06.2014 (fila 17).
A mentionat ca Primarul reprezinta unitatea administrativ- teritoriala in justitie, conform art. 62 alin. 1 din Legea 215/2001 solicitand introducerea in cauza a Primarului Municipiului P. N. in calitate de autoritate publica cu atributii de stare civila.
A solicitat pronuntarea in cauza a unei solutii temeinice si legale.
Analizând și coroborând susținerile partilor și înscrisurile existente la dosar, instanța reține următoarele:
Cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat invocată de paratul G. V., instanta o va respinge ca neintemeiata, intrucat potrivit art. 1201 din C.civ., este autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți.
In cauza, paratul nu a facut dovada alegatiei sale in legatura cu o triplă identitate, obiect, cauza a acestui dosar cu un alt dosar solutionat pentru a fi incidente dispozitiile mai sus mentionate.
Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune invocată de parat, instanta o va respinge ca neintemeiata avand in vedere prevederile art. 2 din Decretul 167/1958 conform carora nulitatea unui act juridic poate fi invocata oricand fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, in cauza fiind vorba despre nulitatea absoluta, care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic civil a unei norme juridice care ocroteste un interes general.
În drept, potrivit art. 11 din OUG nr. 97/2005 republicată, privind evidența, domiciliul, reședința si actele de identitate ale cetățenilor români,”actul de identitate este documentul care se eliberează, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, cetățeanului român și care face dovada identității, a adresei de domiciliu și, după caz, a adresei de reședință a titularului acestuia”.
Instanța constată că prin prezenta cerere s-a solicitat de către reclamanta B. V. constatarea nulității mențiunii privind domiciliul din actul de identitate . nr._, emis la data de 08.12.2009 de Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor P. N. în favoarea pârâtului G. V., deoarece domiciliul indicat nu corespunde realității având în vedere că găzduitorul înstrăinase apartamentul care figura înscris în cartea de identitate al cărei conținut este contestat.
În conformitate cu dispozițiile art. 27 din OUG nr.97/2005 „ dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul dintre următoarele documente: a) acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ; b) declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a”.
În cauza de fata, cartea de identitate a pârâtului a fost emisă în baza documentelor prevăzute la lit. b din articolul enunțat anterior, respectiv pe baza declarației găzduitorului – numita G. M., decedată la data de 4.10.2012, și contractului de vânzare – cumpărare, autentificat sub nr. 3156/1990 la notariatul de Stat Județean N..
În condițiile în care, pe de o parte, numita G. M. nu mai era proprietara locuinței în momentul în care a dat declarația la care s-a făcut referire anterior, imobilul fiind înstrăinat succesiv prin contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr._/1992 și nr._/1994 la Notariatul de Stat Județean N., iar vânzătoarea rezervându-și un drept de uzufruct viager, și, pe de altă parte, nu a existat nici o convenție între actualul proprietar – reclamanta B. V. și cel dintâi cu privire la găzduirea pârâtului, instanța reține că mențiunea cu privire la domiciliu din cuprinsul actului acestuia de identitate este eronată.
Sustinerea paratului precum ca a solicitat in cadrul altor actiuni judecatoresti anularea contractelor de vanzare cumparare prin care reclamanta a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului, iar in baza unui antecontract de vanzare cumparare paratul are un drept locativ propriu sunt neintemeiate urmand a fi inlaturate, cat timp nu a facut dovada in cursul cercetarii judecatoresti ca contractul de vanzare cumparare in baza caruia reclamanta a dobandit dreptul de proprietate a imobilului a fost anulat prin hotarare judecatoreasca irevocabila.
Potrivit prevederilor art. 34 din actul normativ menționat anterior, în cazul în care mențiunea din actul de identitate privind stabilirea domiciliului sau a reședinței s-a efectuat în baza unui document care ulterior a fost anulat, s-a constatat că era nul, fals ori falsificat, această mențiune este nulă de drept.
Nulitatea mențiunii poate fi constatată de instanța de judecată, din oficiu ori ca urmare a sesizării Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor, a serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor ori a persoanelor interesate.
Față de situația de fapt constatată, având în vedere că, declarația găzduitorului și actul de proprietate al locuinței erau ineficace din punct de vedere juridic la momentului formulării de către pârât a cererii de eliberare a actului de identitate, instanța apreciază că, în cauză, sunt incidente dispozițiile legale menționate anterior, urmând a constata nulitatea mențiunii privind domiciliul din P. N., ., ., consemnată în cartea de identitate . nr._, eliberată de SPCLEP N. la data de 08.12.2009.
In temeiul art. 274 alin. 1 C., instanta va lua act ca reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiata excepția autorității de lucru judecat invocata de paratul G. V..
Respinge ca neîntemeiata excepția prescripției dreptului material la acțiune invocata de paratul G. V..
Admite acțiunea formulata de reclamanta B. V., CNP_, cu domiciliul în P. N., ., .. A, ., in contradictoriu cu parații G. V. CNP_, cu domiciliul în Săvinești, . 2, . si M. P. N. PRIN PRIMAR –SPCLEP, cu sediul în P. N., jud. N..
Constată nulitatea mențiunii privind domiciliul (P.-N., ., ., județul N.) din cartea de identitate . nr._, eliberata de SPCLEP N. la data de 08.12.2009, pe numele pârâtului G. V., CNP_.
Ia act ca reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 februarie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. I. D. B.
Red. tehn C.I./26.06.2015
Tehnored.D.B./26.06.2015/5 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 412/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 487/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT → |
|---|
