Plângere contravenţională. Sentința nr. 2322/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2322/2015 pronunțată de Judecătoria PIATRA-NEAMT la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 2322
Dosar nr._ - plângere contravențională –
Cod operator 2720
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PIATRA N.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2322
Ședința publică de la 23.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – R. M. B.
GREFIER – I. C. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent M. A. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N., având ca obiect plângere contravențională OUG 195/2002 rep.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul M. A., CNP_, lipsă fiind reprezentantul intimatului.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- pricina are ca obiect plângere contravențională;
- stadiul procedural I termen de judecată;
- procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța verifică, în baza art. 131 al. 1 Cod procedură civilă competența de soluționare a cauzei și în baza art. 118 al.1 din O.U.G. nr. 195/2002 constată faptul că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, instanța acordă cuvântul cu privire probe.
Petentul, personal solicită încuviințarea probei cu înscrisuri ( inclusiv CD conținând înregistrarea video a presupusei abateri contravenționale), proba testimonială ( urmând a chema ca martor pe colegul său care se afla în mașină la momentul faptei ). Arată faptul că mașina pe care a depășit-o a redus viteza și a tras pe dreapta.
Instanța, în baza art. 255 și 258 Cod procedură civilă încuviințează pentru părți, ca fiind utile soluționării cauzei, proba cu înscrisuri, inclusiv proba cu înregistrarea video a presupusei abateri contravenționale.
Instanța respinge, ca nefiind utilă soluționării cauzei, proba testimonială.
Nemaifiind probe de administrat, instanța acordă cuvântul cu privire la fondul cauzei.
Petentul, personal solicită admiterea plângerii contravenționale, arată că se afla în interes de serviciu pe drumul de la Piatra N. la R. când mașina care circula în fața sa a semnalizat, a redus viteza și i-a dat de înțeles că poate depăși.
Instanța declară dezbaterile închise, în baza art. 394 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, petentul M. A. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din 09.02.2015 emis de către intimatul Inspectoratul de Poliție Județean N..
În motivarea plângerii petentul a arătat că, a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 390 lei și 4 puncte penalizare, pentru că în timp ce conducea autoturismul pe DN15, spre Bacău, ar fi încălcat linia continuă simplă de marcaj depășind auto_, însă zona limitată la care face referire agentul de poliție este la o distanță de circa 50 m de locul unde deja efectuase depășirea. În zona indicată de agentul de poliție este într-adevăr linie continuă ceea ce arată că depășirea axului carosabilului este interzisă, însă depășirea a fost efectuată cu cca 50-60 m înainte de aceasta.
În cuprinsul plângerii, petentul mai arată că la rubrica martori, procesul verbal nu este completat, iar conducătorul auto al autovehiculului depășit nu a fost oprit pentru a fi martor.
Se mai apreciază că, procesul verbal încheiat este lovit de nulitate absolută întrucât agentul care l-a oprit este agent de post poliție și nu agent al poliției serviciului rutier.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În susținerea plângerii petentul a depus, în copie, procesul verbal de contravenție . nr._ din 09.02.2015.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 24.03.2014 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal întocmit.
De asemenea, intimatul a precizat că din economia textului art. 34 din O.G. nr. 2/2001 rezultă că procesul verbal face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, faptele descrise în procesul verbal contestat fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ, a prezumției de autenticitate și a prezumției de veridicitate.
Sub aspectul individualizării sancțiunii, intimatul a menționat că au fost respectate prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmarea produsă.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art.15 din O.G. nr. 2/2001 și art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002.
Odată cu întâmpinarea, intimatul a depus la dosar, în copie, procesul-verbal criticat, buletin de verificare metrologică, atestat operator radar, înregistrare video.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare arătând că a efectuat depășirea înainte de a intra în zona de depășire interzisă, petentul fiind filmat în momentul în care în depășire fiind a prins și zona de linie continuă respectiv zona de depășire interzisă.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți în temeiul art. 258 raportat la art.255 C.pr.civ., ca fiind legală, pertinentă și concludentă cauzei, proba cu înscrisuri și înregistare video.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ din 09.02.2015 s-a constatat că, pe DN 15, în localitatea Podoleni, petentul a condus autoturismul Dacia cu nr. de înmatriculare_ și a efectuat manevra de depășire autoturismului Renault cu nr._ în zona de acțiune a indicatorului cu semnificația „ Depășirea Interzisă”, încălcând marcajului longitudinal continuu care desparte sensurile de mers. Pentru fapta constatată a fost aplicată o amendă de 390 lei, respectiv 4 puncte-amendă, contravenția prevăzută și sancționată de art. 120 alin. 1 lit. h și i din HG nr. 1391/2006 și art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002.
Petentul a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 09.02.2015, în termenul legal de 15 zile, termenul începând să curgă de la data înmânării, 17.02.2015.
Verificând, potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat prin raportare la situația de fapt descrisă în procesul verbal, instanța constată că prezentul act a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute indicate de dispozițiile art.17 din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce privește motivul de nulitate invocat de către petent referitor la lipsa semnăturii unui martor în procesul verbal întocmit, se amintește că, potrivit art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, este necesar ca procesul verbal să fie semnat de un martor, în cazul în care contravenientul nu este de față la întocmirea procesului verbal, nu poate sau refuză să semneze, sarcina martorului fiind aceea de a confirma faptul că nu este de față contravenientul, nu poate sau acesta refuză să semneze. Prin urmare, lipsa unui martor asistent nu poate fi invocată de către petent, în condițiile în care acesta a semnat procesul verbal pentru luare la cunoștință și pentru primirea acestuia, art. 19 OG nr. 2/2001 prevăzând obligativitatea semnării procesului verbal de către un martor doar în situațiile în care cel sancționat nu este de față sau refuză să semneze.
Cu privire la încheierea procesului verbal de către un organ necompetent, instanța constată că, potrivit mențiunilor din procesul verbal și înscrisurilor depuse la dosarul cauzei ( atestat operator radar), contrar susținerilor petentului, agentul constatator D. I. face parte din Inspectoratul de Poliție Județean N. – Serviciul Rutier - Biroul Drumuri Naționale și Europene și în consecință agentul constatator care a încheiat procesul verbal de contravenție este polițist rutier.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, se observă că petentul contestă săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit.e din OUG nr. 195/2002, respectiv „nerespectarea regulilor privind depășirea”.
Conform art. 120 lit. h și i din HG nr. 1391/2006 privind Regulamentul privind circulația pe drumurile publice, este interzisă efectuarea depășirii „în zona de acțiune a indicatorului "Depășirea interzisă"” și „ când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar și parțial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spațiul de interzicere;”.
Analizând înregistrarea video depusă de către intimat, instanța constată că, pe sectorul de drum respectiv este amplasat indicatorul „ depășirea interzisă”, petentul angajându-se în deplasare imediat ce a trecut de trecerea de pietoni semnalizată corespunzător, efectuând depășirea în zona de acțiune a indicatorului care interzice efectuarea acestei manevre și încălcând marcajul longitudinal continuu.
Astfel susținerile petentului din cuprinsul plângerii potrivit cărora ar fi efectuat depășirea înainte de a intra în zona de acțiune a indicatorului „ Depășirea interzisă”, sunt infirmate de înregistrarea video existentă la dosarul cauzei.
Instanța va respinge și afirmațiile petentului din cadrul dezbaterilor asupra fondului potrivit cărora a fost determinat să efectueze manevra de depășire întrucât autoturismul din fața sa a semnalizat și a intenționat să se oprească în zona unde manevra de depășire este interzisă, întrucât din imagini nu rezultă că autovehiculul care circula în fața petentului ar fi intenționat să oprească prin eventuala modificarea a direcției de mers spre dreapta și nici nu și-a modificat viteza de deplasare.
În consecință, instanța apreciază că procesul verbal de contravenție este temeinic, agentul constatator reținând în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică a faptei.
În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate petentului pentru săvârșirea contravenției, instanță reține că, potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor „sancțiunea stabilita trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite”, iar conform art. 21 alin 3 din același act normativ prevede că „sancțiunea (…)trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise in procesul-verbal.”
Astfel, se apreciază că în mod corect agentul constatator a aplicat petentului sancțiunea cu amenda contravențională de 390 lei, reprezentând 4 puncte-amendă, pedeapsa încadrându-se între limitele prevăzute de lege și fiind justificată de gradul de pericol social concret al faptei, urmările ce s-ar fi produce asupra sa sau asupra altor participanți la trafic, precum și atitudinea a petentului după săvârșirea faptei.
De asemenea, limitarea dreptului de a conduce un autovehicul pentru o perioadă de 30 de zile este justificată de necesitatea prevenirii săvârșirii de alte fapte similare de către petent și de sancționare a unui comportament contrar regulilor de siguranță a circulației pe drumurile publice. De altfel, măsura suspendării dreptului de a conduce, producând efecte limitate în timp, este proporțională cu scopul urmărit prin aplicarea acesteia.
Având în vedere cele expuse, instanța va respinge plângerea formulată de către petentul M. A. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 09.02.2015 emis de către intimatul I. Județean de Poliție N., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petentul M. A., CNP_, cu domiciliul în Piatra N., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului N. cu sediul în Piatra N., ., Jud. N..
Menține procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 09.02.2015 întocmit de către intimat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Piatra N..
Pronunțată în ședință publică azi, 23.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. M. B. I. C. G.
Red. R.M.B./07.07.2015
Tehnored. I.C.G/10.07.2015
5 EX
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 2318/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2388/2015. Judecătoria PIATRA-NEAMT → |
|---|
