Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 356/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 356/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 15-01-2016 în dosarul nr. 356/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 356/2016
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. P.
Grefier C. A. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei minori și familie privind pe reclamanta S. M. E. în contradictoriu cu pârâtul S. G., având ca obiect ordonanță președințială stabilire domiciliu, exercitarea autoritatii parintesti, pensie intretinere.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta personal și asistată de av. B. M., lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că au fost primite relațiile solicitate de la IPJ Argeș – Secția nr. 3 Poliție, după care:
Av. B. M., având cuvântul pentru reclamantă arată că depune la dosarul cauzei certificat de grefă din care rezultă existența dosarului de fond și adeverință de salariat, arătând că nu mai are alte cereri de formulat.
În temeiul art. 392 C.proc.civ., nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, președintele declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Av. B. M., având cuvântul pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, stabilirea domiciliului minorului la mamă și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În temeiul art. 394 C.proc.civ., instanța constată lămurite toate împrejurările de fapt și de drept și reține cauza spre soluționare, conform art. 397 C.proc.civ.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 21.10.2015 sub nr._, reclamanta S. M. E. a chemat în judecată pe pârâtul S. G., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, pe calea specială a ordonanței președințiale, să se dispună în mod provizoriu, până la soluționarea procesului de divorț, stabilirea locuinței minorilor S. C. - A. născut la data de 18.06.2007 și S. M.-G. născută la 20.06.2008 în domiciliul reclamantei, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea celor doi copii începând de la data introducerii acțiunii, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că părțile s-au căsătorit în anul 2007, din căsătorie rezultând minorii S. C. - A. născut la data de 18.06.2007 și S. M.-G. născută la 20.06.2008. Întrucât relațiile dintre soți sunt grav vătămate pe rolul instanței este înregistrată cererea de divorț. Pârâtul consuma băuturi alcoolice, lipsea de acasă, a intrat într-un anturaj necorespunzător și în mai multe rânduri a fost amenințată și lovită de către acesta,uneori chiar în prezența rudelor apropiate, astfel că a fost obligată să se adreseze organelor de poliție.
S-a solicitat ca locuința minorilor să fie stabilita la mamă, motivat de faptul că a fost alungată din domiciliu, fiind nevoită să se mute cu copii la părinții săi, data de la care pârâtul nici nu a mai contribuit la cheltuielile de întreținere.
Reclamanta mai arată că în domiciliul său le poate oferi copiilor condiții optime de creștere, educare și dezvoltare, mijloacele financiare proprii fiind însă insuficiente, formulând cerere pentru ca și pârâtul să-și îndeplinească obligația legală de întreținere.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 996 C.pr.civ., art. 398, 499, 504, 532-533 C.civ.
Anexat au fost depuse înscrisuri.
Pârâtul, legal citat, a formulat întâmpinare la 19.11.2015, prin care a solicitat respingerea cererii, motivat de faptul că reclamanta nu face dovada în niciun fel a faptului că pârâtul nu ar putea să-i îngrijească pe copii sau că nu ar avea condiții în acest sens. A precizată că soția a părăsit domiciliul fără vreun motiv întemeiat, existând oarecare discuții contradictorii dar nu a agresat-o verbal sau fizic.
Susține că în vara anului 2014 reclamanta a fugit la părinții săi, după care a plecat în Spania cu motivația că dorește să-și facă un viitor mai bună, însă acolo a fost exploatată sexual, în toată aceasta perioada fiind cel care s-a îngrijit de cei doi minori. În prezent numai minora se află la reclamantă, aceasta refuzând să îl ia și pe cel de al doilea copil motivând că nu are venituri suficiente pentru întreținerea a doi minori. A menționată că cei doi copii au locuit întotdeauna în domiciliul său, că sunt înscriși la școala din Dîrmănești și că dispune de mijloacele și condițiile necesare pentru a se ocupa de creșterea și educare acestora.
În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri, interogatoriul paratului și testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii L. G. și L. M..
Au fost efectuate anchete sociale la domiciliile părților.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Conform certificatelor de naștere aflate la dosar din căsătoria părților au rezultat minorii S. C. - A. născut la data de 18.06.2007 și S. M.-G. născută la 20.06.2008. Pe rolul Judecătoriei Pitești este înregistrat dosarul nr._/280/2015, în care figurează aceleași părți, având ca obiect divorț, exercitarea autorității părintești, stabilire domiciliu minor, pensie întreținere.
În prezent soții sunt despărțiți în fapt, între părinți existând neînțelegeri cu privire la modul în care copiii ar trebui să locuiască, solicitându-se intervenția instanței pentru a se dispune măsuri provizorii până la soluționarea cererii de divorț, a aspectelor legate de stabilirea domiciliului și a modalității de exercitare a autorității părintești.
În drept, conform art . 997 Cod procedură civilă
(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nici o mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.
(3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.
(4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.
(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.
Potrivit disp. art 496 Cod civil
[(1) Copilul minor locuiește la părinții săi.
(2) Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.
(3) În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.
(4) Locuința copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege.
(5) Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului.].
Examinând situația de fapt prin prisma textelor de lege menționate, instanța constată întemeiată cererea principală, urmând a o admite.
A..1 și 5 ale art. 997 Cod procedură civilă stabilesc condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, anume aparența de drept în favoarea reclamantului, urgența, caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale și ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul.
Conform certificatului de grefă, pe rolul Judecătoriei Pitești este înregistrat dosarul nr._/280/2015 având aceleași părți ca în prezenta cauză, iar ca obiect divorț, exercitarea autorității părintești, stabilire domiciliu minori și pensie întreținere.
În ceea ce privește ultimele două condiții nu este necesar a se face discuții suplimentare, întrucât s-a dovedit că pe rolul Judecătoriei Pitești există dosarul menționat, până la soluționarea căruia urmează să producă efecte ordonanța președințială, caracterul vremelnic fiind strâns legat de neprejudecarea fondului.
Este îndeplinită condiția aparenței dreptului, reclamanta fiind mama minorilor, între părinți există neînțelegeri, astfel că aceștia nu mai locuiesc împreună, iar urgența rezidă tocmai în situația de fapt, natura obiectului litigiului dedus judecății și în împrejurarea că drepturile părintești trebuie exercitate în mod esențial cu continuitate, ingerințele pe anumite perioade putând fi permise numai în condițiile strict reglementate de lege. De altfel, în cazul acestor măsuri, vremelnice și provizorii, existența urgenței este prezumată chiar de lege, așa încât partea nu mai este nevoită să facă dovada acesteia, conform art. 919 C. pr. civ., potrivit cu care „Instanța poate lua, pe timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei”
Pentru a decide cu privire la exercitarea autorității părintești față de copiii minori rezultați din căsătorie, instanța va avea în vedere interesul superior al minorilor, iar în determinarea acestui interes se va ține seama de o . factori precum: vârsta minorilor, posibilitățile materiale ale părinților, posibilitățile de dezvoltare fizică, morală a copilului, comportarea părinților față de copil, legăturile de afecțiune stabilite între copil și familie, starea sănătății acestuia, serviciul pe care îl au părinții.
Din probele administrate în cauză, respectiv din înscrisurile depuse coroborate cu recunoașterile pârâtului la interogatoriu, precum și din informațiile furnizate de cele două anchete sociale efectuate în cauză rezulta ca minora locuiește de la despărțirea în fapt a părinților cu mama, iar minorul împreună cu tatăl, raportat și la vârsta copiilor, în prezent având unul 9 ani și cel de al doilea 8 ani, constatându-se că nu există motive pentru separarea celor doi frați, relația dintre aceștia fiind una apropiată, până nu demult crescând și locuind împreună.
Se vor avea în vedere și depozițiile martorilor audiați în cauza din care rezultă faptul că mama dorește ca ambii copii să locuiască împreună în domiciliul său, însă până în prezent a fost împiedicata de atitudinea pârâtului care se manifestă agresiv față de aceasta, împrejurare ce rezulta și din numeroasele plângeri și sesizări adresate organelor de poliție și care au fost înaintate în copie și la dosar.
Pentru toate motivele mai sus expuse, și, în temeiul dispozițiilor legale invocate, instanța va admite cererea în aceasta măsură și va stabili provizoriu la domiciliul mamei reclamante locuința minorilor mai sus menționați, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/280/2015, avându-se în vedere în acest argumentele deja expuse, ca și necesitatea menținerii unui mediu stabil de viață al copiilor, dar și faptul că părinții nu mai au un domiciliu comun.
În privința autorității părintești se va reține că potrivit disp. art.487 Cod civil
[Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea și sfaturile necesare exercitării corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaște acestuia.], iar prin art.483 din același cod s-a prevăzut că
[(1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți.
(2) Părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.
(3) Ambii părinți răspund pentru creșterea copiilor lor minori.]
În speță, instanța va avea în vedere situația de fapt existentă, ca și faptul că nu s-au dovedit motive care să conducă la concluzia că se impune ca autoritatea să fie exercitată doar de reclamantă, apreciind că este benefic copiilor să se bucure de ocrotirea comună a părinților, astfel că va dispune exercitarea autorității părintești de către ambii părinți. Nu a rezultat din ansamblul probelor că vreuna dintre părți a avut un comportament necorespunzător față de copii, ori că prin atitudinea adoptată și acțiunile personale în relația cu minorii s-ar afecta în vreun fel creștere, dezvoltarea ori siguranța acestora, restul aspectelor invocate prin acțiune și întâmpinare - ce țin de relația dintre soți, urmând a fi analizate în cursul procesului de divorț.
Prin art. 402 alin. 1 NCC se prevede că instanța de tutelă, prin hotărârea de divorț, stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, măsură care poate fi dispusă în mod provizoriu și pe timpul procesului de divorț, așa cum rezultă din conținutul art. 919 Cod proced. civ.
De asemenea se va avea în vedere că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, astfel cum prevăd dispozițiile art. 529 Cod civil. La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere se vor avea în vedere criteriile oferite de art. 529 alin.2 Cod civil, potrivit cărora atunci când întreținerea este datorată de părinte, ea se calculează până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
Întrucât în cauză s-a făcut dovada că pârâtul realizează venit din muncă, iar locuința copiilor a fost stabilită la mamă, instanța îl va obliga să plătească lunar în favoarea minorilor C. - A. născut la data de 18.06.2007 și M.-G. născută la 20.06.2008 pensie lunară de întreținere în cotă procentuală de 33% din venitul net lunar realizat, câte 16,5 % pentru fiecare din cei doi copii, începând cu data pronunțării prezentei sentințe, 16.01.2016, întrucât până la acest moment fiecare dintre părinți a suportat cheltuielile de creștere și educare ale copilului cu care a locuit, astfel că obligațiile în această privință s-au compensat.
Toate aceste măsuri au caracter provizoriu și vor produce efecte până la soluționarea definitivă a cererii de drept comun, ce face obiectul dosarului nr._/280/2015.
În temeiul dispozițiilor art. 451-453 C.pr.civ. având în vedere modalitatea de soluționare a cererilor, în raport de care se reține culpa procesuală a pârâtului, se va dispune obligarea acestuia la plata către reclamanta a cheltuielilor de judecată în cuantum de 420 lei reprezentând taxa judiciara de timbru și onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta S. M. E., domiciliată în comuna Merisani, ., în contradictoriu cu pârâtul S. G., domiciliat în comuna Dîrmănești, ., Jud. Argeș.
Stabilește locuința minorilor S. C. - A. născut la data de 18.06.2007 și S. M.-G. născută la 20.06.2008 în domiciliul reclamantei.
Dispune exercitarea în comun de către reclamantă și pârât a autorității părintești cu privire la minorii C.-A. și M.-G..
Obligă pe pârât să plătească în favoarea minorilor C. - A. născut la data de 18.06.2007 și M.-G. născută la 20.06.2008 pensie lunară de întreținere în cotă procentuală de 33% din venitul net lunar realizat, câte 16,5 % pentru fiecare din cei doi copii, începând cu data pronunțării prezentei sentințe, 16.01.2016.
Toate aceste măsuri au caracter provizoriu, producând efecte până la soluționarea definitivă a cererii de drept comun, ce face obiectul dosarului nr._/280/2015.
Obligă pe pârât să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 420 de lei.
Vremelnică.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, ce se depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Ianuarie 2016.
Președinte, L. P. | ||
Grefier, C. A. M. |
Red. LP/Tehn L.B. 19 Ianuarie 2016
4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 248/2016. Judecătoria PITEŞTI | Pensie întreţinere. Sentința nr. 145/2016. Judecătoria PITEŞTI → |
|---|
