Plângere contravenţională. Sentința nr. 4057/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4057/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 09-05-2016 în dosarul nr. 4057/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 4057/2016
Ședința publică de la 09 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. O.
Grefier A. A. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. M. C. și pe intimatul O. N. P. J. DE N., având ca obiect plângere contravențională P.VB. ONJN/A NR._/12.11.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică este prezent petentul D. M. C., lipsind intimatul O. N. P. J. DE N..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța pune în discuție competența de soluționare a cauzei.
Petentul arată instanța ca fiind competentă.
În baza art. 131 C., rap. la art. 32 –OG 2/2001. instanța constată că Judecătoria Pitești este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza,
Instanța, în temeiul art. 238 C., pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Petentul arată durata ca fiind de o lună.
Instanța, față de dispozițiile art. 238 NCPC, estimează durata cercetării procesului la 3 luni.
Nemaifiind alte cereri de formulat si excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Petentul solicită proba cu înscrisurile de la dosar, precizând că nu a cunoscut faptul că nu are autorizație.
În baza art. 258 rap. la art. 255 NCPC, apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă și poate duce la dezlegarea pricinii, instanța încuviințează petentului proba cu înscrisurile depuse la dosar.
În baza art. 254-lit. c) NCPC decade petentul din proba testimonială, întrucât nu a indicat numele și domiciliul martorului, în conformitate cu art. 194 lit. e)- NCPC, astfel încât să poată fi citat.
În baza art. 258 rap. la art. 255 NCPC, apreciind că proba cu înscrisuri este admisibilă si poate duce la dezlegarea pricinii, instanța încuviințează intimatului proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat instanța declară închisă cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Petentul solicită anularea procesului verbal de contravenție, menționând că nu a fost informat asupra faptului că nu are licență.
Instanța declară închise dezbaterile pe fond potrivit art. 394 NCPC și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 27.11.2015, sub nr._, petentul D. M. C., în contradictoriu cu intimatul Guvernul României – O. Național pentru J. de N., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal ./A nr._, încheiat la data de 12.11.2015, apreciind că este nelegal și netemeinic. În subsidiar, au solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.
În motivare, petentul a arătat că mențiunile cuprinse în procesul verbal, sunt nereale și netemeinice, întrucât nu a existat nicăieri public că acest site nu are licență și că funcționează ilegal.
A mai precizat că a fost de bună credință și nu a știut că site-ul pe care și-a creat cont funcționează ilegal.
În final, au precizat că, în ipoteza existenței faptei contravenționale, sancțiunea adecvată și proporțională cu circumstanțele cauzei și în lipsa pericolului social al faptei imputate este avertismentul.
În drept, a invocat OG nr. 2/2001.
În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și martori.
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei, potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013.
La data de 10.03.2016, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de contravenție, apreciind că acesta a fost legal și temeinic întocmit. A arătat că, în urma verificărilor efectuate la data de 12.11.2015, s-a constatat că petentul D. M. Crsitian, a participat la activități de jocuri de noroc la distanță tip „pariuri” în perioada 11.09.2015 – 30.09.2015, utilizând în acest sens platforma de jocuri de noroc la distanță www.bet365.. și fără drept de operare pe teritoriul României în perioada respectivă, suma totală jucată fiind de 7915,24 lire sterline. Petentul era identificat pe platforma de jocuri de noroc prin contul de jucător ACTORUF, adresa de email_ și numărul de telefon_. În baza celor constatate, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei, minimul prevăzut de lege, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009. A precizat că situația de fapt reținută în procesul-verbal este rezultatul unor constatări personale ale unui organ aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor și apărarea statului de drept.
Prin adresele nr._ din 30.09.2015 și nr._ din 30.09.2015, s-a solicitat companiilor Hillside (Sports) LP și Hillside (Gaming) LP, în calitate de deținătoare a platformei de jocuri de noroc bet365, comunicarea datelor jucătorilor români care au accesat conturile pe platforma de jocuri de noroc la distanță www.bet365...09.2015 – 30.09.2015. Prin adresele nr._ și nr._ din 05.10.2015, reprezentantul legal autorizat al acestor companii, respectiv LEGAL PLAY SRL, a transmis intimatului datele solicitate, petentul figurând printre jucătorii români care au accesat platforma în perioada respectivă. A mai arătat că prin art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009, intrat în vigoare la data de 13.02.2015, s-a impus tuturor participanților la jocurile de noroc obligația imperativă de a verifica înainte de a se înregistra pe o platformă de joc legalitatea activității desfășurate și corectitudinea informațiilor furnizate. Astfel, petentul avea obligația de a verifica existența valabilă a autorizației de exploatare emisă de ONJN pentru platforma prin intermediul căreia urmează să desfășoare activitatea, iar organizatorii aveau obligația de a publica licența emisă de ONJN pe website-ul prin intermediul căruia se desfășoară activitate. P. societățile care au obținut provizoriu dreptul de exploatare a activității, obligația privea afișarea deciziei Comitetului de Supraveghere în temeiul căreia s-a obținut acest drept. Petentul nu a contestat prezența sa ca jucător activ pe platforma respectivă în perioada 11.09.2015 – 30.09.2015. Intimatul a mai invocat că jucătorii de pe aceste platforme au fost informați în mod corect, fiind publicată pe site-ul ONJN „Lista operatorilor ce au obținut drept de operare în anul 2015”, care nu cuprinde informații despre www.bet365.. de 21.08.2015, petentul se putea informa despre această platformă pe site-ul ONJN. De asemenea, prezentarea publică a cadrului legal român în vigoare în domeniul jocurilor de noroc, precum și a urmărilor încălcării acestuia au făcut obiectul mai multor apariții în media, inclusiv în mediul online.
În drept, a invocat OUG nr. 77/2009, OG nr. 2/2001, HG nr. 870/2009, OUG nr. 20/2013, HG nr. 298/2013 și C..
A anexat întâmpinării înscrisuri (f. 24-41).
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri, cele aflate la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției ./A nr._ din 12.11.2015 (f. 7), petentul D. M. C., a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009. Astfel, din verificările efectuate conform documentelor puse la dispoziție de către compania Hillside Sports LP din Gibraltar, prin reprezentantul autorizat pe teritoriul României ., care deține și exploatează platforma de jocuri de noroc la distanță www.bet365.. fără drept de operare pe teritoriul României după data de 10.09.2015, s-a constatat că petentul D. M. C., identificat pe platforma de joc prin contul de jucător „ actoruf”, adresa de email_, în perioada 11.09.2015 – 30.09.2015 a participat din locația de domiciliu, de pe teritoriul României, la activități de jocuri de noroc la distanță de tip pariu, găzduite de platforma amintită mai sus, jucând suma totală de 7.915,24 lire sterline.
În drept, potrivit art. 28 alin. 2 din OUG nr. 77/2009 „Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare”.
Conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Astfel, sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține următoarele:
Petentul a invocat, în esență, că nu a acționat cu vinovăție. Anterior perioadei în care s-a constatat săvârșirea pretinselor contravenții, platforma www.bet365.. înscrisă de către ONJN în „lista neagră” a site-urilor neautorizate și fără drept de operare în România. Nici în perioada incriminată, 11.09.2015 – 30.09.2015, intimatul nu a introdus platforma pe „lista neagră” și nici nu a notificat ori informat altfel potențialii jucători că platforma respectivă ar fi funcționat neautorizat, iar jucătorii nu aveau în mod obiectiv cum să cunoască aceste aspecte.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de prezumția relativă de legalitate și de temeinicie, probă ce revine petentului, în condițiile art. 249 C.p.c.
Această situație nu este contrară art. 6 CEDO și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că materia contravențională este asimilată unei acuzații în materie penală, în sensul art. 6 par. 2 CEDO.
Astfel, potrivit dreptului intern, regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia obligația de prezentare a unei fapte revine celui care invocă această faptă (onus probandi incumbit actori).
În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudența sa (cauza A. c. României, pct. 60, cauza N. G. c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza H. și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației), în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Sub aspectul condițiilor de fond, instanța reține că, potrivit art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009, „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României la activități de jocuri de noroc la distanță, așa cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. h) - n), care nu sunt autorizate de O.N.J.N.”.
Astfel, în procesul-verbal de contravenție se menționează că petentul și fapta reținută în sarcina sa au fost identificați în baza verificării documentelor puse la dispoziție de către compania Hillside Sport LP, operatorului platformei bet365.. din România, respectiv ..
Prin adresele nr._ din 30.09.2015 și nr._ din 30.09.2015, intimatul a solicitat companiilor Hillside (Sports) LP și Hillside (Gaming) LP, în calitate de deținătoare a platformei de jocuri de noroc bet365, comunicarea datelor jucătorilor români care au accesat conturile pe platforma de jocuri de noroc la distanță www.bet365...09.2015 – 30.09.2015.
Prin adresele nr._ și nr._ din 05.10.2015, reprezentantul legal autorizat al acestor companii, respectiv LEGAL PLAY SRL, a transmis intimatului datele solicitate, petentul figurând printre jucătorii români care au accesat platforma în perioada respectivă.
Instanța mai reține că petentul a recunoscut că a accesat platforma bet365 în perioada 11.09.2015 – 30.09.2015.
Se apreciază că în privința acestui aspect nu poate fi reținut vreun dubiu.
Analizând elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009, se mai reține că este necesar ca activitățile de jocuri de noroc la care a participat petentul să nu fie autorizate de ONJN, în speță platforma www.bet365...
Astfel, deși încă din anul 2009 desfășurarea fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, ca de altfel și participarea la astfel de jocuri, erau interzise și constituiau infracțiuni potrivit art. 23 alin. 1 din OUG 77/2009 și art. 25 lit. k) din OUG nr. 77/2009, pe piața românească de profil a fost tolerată activitatea unor agenți economici care organizau asemenea jocuri fără a deține licență sau autorizație, precum și a jucătorilor pe astfel de platforme, între acești agenți economici regăsindu-se și Hillside Gaming LP, operatorul platformei bet365 pe care a jucat și petentul.
Începând din luna februarie 2015, ca urmare a apariției OUG nr. 92/2014, fapta persoanelor care accesau platforme de joc nelicențiate a fost dezincriminată ca infracțiune, fiind însă sancționată contravențional.
În data de 29 mai 2015 a fost adoptată Legea nr. 124/2015 care la articolul II al. 8 prevedea următoarele: „Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, nu este considerată infracțiune în sensul art. 23 alin. (1) desfășurarea fără licență sau autorizație a jocurilor de noroc la distanță până la data de maximum 90 de zile de la . prezentei legi, dacă organizatorii de jocuri de noroc la distanță care au operat în România plătesc taxele de licență pentru perioada în care au operat și taxa de autorizare în cuantum de 20% din veniturile organizatorului așa cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanță. P. calculul taxei de autorizare prevăzute în prezentul alineat organizatorul are obligația să pună la dispoziția Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. un audit financiar din care să reiasă sumele încasate de la jucători cu titlul de taxă de participare la joc și premiile acordate (inclusiv «jack-pot»-ul) pentru fiecare tip de joc pe o zi/lună calendaristică sau, după caz, pentru jocurile de noroc în care organizatorul încasează un comision de la participanții/câștigătorii la jocurile de noroc, încasările obținute (comisioanele reținute de la participanții la joc), respectiv cota-parte din suma percepută de organizator, conform regulamentelor de joc pe o zi/lună calendaristică. Plata celor două taxe în cuantumurile prevăzute în prezentul alineat exonerează de răspundere penală și fiscală firmele care au desfășurat activitatea de jocuri de noroc la distanță până la termenul prevăzut în prezentul alineat", data intrării în vigoare a Legii 124/2015 fiind 12 iunie 2015.
Din cele arătate, rezultă că până la momentul împlinirii termenului de 90 de zile prevăzut de art. II din Legea 124/2015, adică până la data de 10.09.2015, activitatea tuturor operatorilor devenise legală, cu condiția ca aceștia să își achite taxele de licență retroactiv pentru perioadele în care operaseră în România. Implicit, și activitatea jucătorilor pe platformele acestor operatori era tot legală, faptele lor neputând fi considerate contravenții.
În urma adoptării ultimelor reglementări, o parte dintre operatorii ce activau în România au achitat taxele de licență și au primit dreptul de organizare și exploatare a jocurilor de noroc la distanță. Primii trei operatori autorizați, între care nu se regăsea și operatorul platformei Bet 365, au fost publicați pe site-ul oficial al intimatului în data de 21 august 2015. În data de 18 septembrie 2015 a fost publicată o modificare a acestei liste, fiind adăugați încă 10 noi operatori. Nici de această dată însă Bet365 nu se regăsea printre platformele licențiate. În schimb, în data de 07 octombrie 2015 a fost publicată o nouă modificare a acestei liste, între operatorii licențiați regăsindu-se și Hillside Gaming LP din Gibraltar, operatorul platformei Bet 365.
Față de cele arătate, se constată că în perioada 10.09.2015 – 30.09.2015 operatorul platformei de jocuri de noroc la distanță Bet365 nu era autorizat și licențiat pentru a putea desfășura această activitate în România, astfel încât fapta petentului care a participat la jocurile organizate pe această platformă este contravenție în conformitate cu prevederile art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009, reținerea săvârșirii contravenției fiind făcută de către agentul constatator în mod întemeiat.
Instanța observă atitudinea petentului, care nu neagă săvârșirea faptei și arată doar că nu a avut cunoștință de faptul că activitatea sa ar fi fost ilicită. Instanța nu poate reține apărările efectuate de petent în acest sens, întrucât din dispozițiile legale încălcate de acesta rezultă în mod clar obligația nerespectată de către acesta. Astfel, potrivit art. 22 alin. 6 O.U.G. nr. 77/2009, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României la activități de jocuri de noroc la distanță, așa cum sunt definite la art. 10 alin. 1 lit. h - n, care nu sunt autorizate de O.N.J.N. Dispozițiile menționate au intrat în vigoare la data de 13.02.2015. Din interpretarea textului legal, instanța constată că acesta instituie o obligație în sarcina tuturor utilizatorilor platformelor de pariuri on-line de a verifica în prealabil dacă site-ul utilizat este autorizat de ON.J.N.În acest sens, instanța nu poate reține apărările petentului, potrivit cărora nu ar fi cunoscut o astfel de reglementare legală, întrucât principiul de drept nimeni nu poate invoca necunoașterea legii este deplin aplicabil în speță. Astfel, de la momentul publicării modificării legislative în Monitorul Oficial, aceasta a căpătat caracter public, iar petentul avea acces la ea. În același context, instanța constată că pe site-ul on-line al instituției intimate (http://onjn.gov.ro), sub denumirea Approved - Lista operatorilor ce au obținut drept provizoriu jocuri online 2015 sunt enumerate în mod limitativ platformele ce dețin autorizație.
În considerarea celor ce preced, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție este temeinic.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, instanța reține că petentului i-a fost aplicată amendă în cuantum de 5.000 lei, minimul prevăzut de lege (5.000 – 10.000 lei), sancțiunea fiind deci legală.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicată petentului.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, precum și pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Orice faptă contravențională prezintă un grad de pericol social abstract, precum și un grad de pericol social concret, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului și la celelalte date înscrise în procesul-verbal. Gradul de pericol social abstract este apreciat și stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenționale și se reflectă în special în modul de sancționare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare.
Așadar, observând sancțiunea stabilită, precum și cuantumul ridicat al acesteia (5.000-10.000 lei), se constată că legiuitorul a apreciat că fapta prezintă un grad de pericol social abstract ridicat.
De asemenea, în evaluarea gradului de pericol social, instanța mai ține cont de faptul că petentul deține cont pe platforma www.bet365.. este una continuă (10.09._15) și a rulat suma totală de 7.915,24 lire sterline.
Instanța apreciază că, deși legea nu prevede un criteriu pentru individualizarea sancțiunii, cel folosit de intimat, respectiv rulajul, poate releva gradul de pericol social al faptei petentului, în comparație cu alte persoane într-o situație similară. Rulajul respectiv însumează taxele de participare la joc și mizele plasate în mod constant și conștient de către jucător, corespunzător evenimentelor de joc alese. Acesta este un indicator important al participării intensive la joc, sumele inițial depuse de către petent, dobândind astfel valențe multiple, urmare a înmulțirii acestora, în cadrul sesiunilor de joc constant desfășurate pe platforma în cauză, conform tehnicilor de joc. Rulajul sumelor jucate este un parametru cu o importanță deosebită atât pentru organizatorii de jocuri de noroc, în sensul în care poate oferi dimensiunea unui operator și a operațiunilor sale, cât și pentru jucători, care iau în calcul rulajul de fiecare dată când au de obținut diferite bonusuri sau alte avantaje, condiționate de rularea unei sume de bani de un anumit număr de ori, ca acțiune de joc. Majoritatea platformelor online de jocuri de noroc impun un anumit rulaj pentru jocuri, în situația în care jucătorii doresc să beneficieze de sumele de bani câștigate în mediul virtual.
Față de aceste împrejurări și având în vedere particularitatea domeniului de jocuri de noroc online, instanța apreciază rulajul contului că este singurul criteriu care poate fundamenta individualizarea unei sancțiuni pentru o faptă de natura celei analizate.
Rulajul petentului indică fie plasarea repetată a unor sume importante, fie plasarea constantă a unor sume reduse. Ambele situații delimitează o acțiune asumată, manifestată fără constrângere, cu un scop precis (obținerea câștigului potențial, a unor bonusuri, etc.) pericolul social rezultând din implicarea majoră în participarea la joc, pe o platformă neautorizată, acțiune de natură a întreține astfel desfășurarea unor activități într-un mediu de joc poziționat în afara legii.
Aspectele referitoare la eventuala discriminare a petentului nu sunt dovedite de către acesta. Din înscrisurile depuse la dosar, instanța apreciază că nu s-a făcut dovada că alte persoane într-o situație similară cu a petentului au beneficiat de un tratament diferit de cel aplicat petentului. Dreptul de apreciere asupra sancțiunii revine în primul rând agentului constatator, instanța având rolul de a verifica dacă elementele de circumstanțiere folosite de acesta sunt obiective, aspect asupra căruia instanța s-a pronunțat în considerentele de mai sus.
Astfel, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
În considerarea celor ce preced, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată și proporțională, motiv pentru care urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. M. C., CNP_, cu domiciliul în Pitești, ., nr. 38, jud. Argeș, în contradictoriu cu intimatul O. Național pentru J. de N. cu sediul în București, Calea V., nr. 9, sector 3, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției ./A, nr._, ca fiind temeinic si legal.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09.05.2016.
Președinte, A. O. | ||
Grefier, A. A. T. |
A.O. 13 Iunie 2016/4ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4018/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4250/2016.... → |
|---|
