Plângere contravenţională. Sentința nr. 4018/2016. Judecătoria PITEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4018/2016 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 09-05-2016 în dosarul nr. 4018/2016
Cod ECLI ECLI:RO:JDPIT:2016:001._
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 4018/2016
Ședința publică de la 09 Mai 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. C. C.
Grefier S. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul S. G. G. și pe intimat G. R. - O. N. P. J. DE N., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat C. C. pentru petent, în baza împuternicirii avocațiale aflată la dosar, lipsă fiind intimatul G. ROMÂNIEI - O. N. P. J. DE N..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței obiectul și stadiul de soluționare al cauzei, după care:
Instanța, în conformitate cu disp. art. 131 N.C.p.c., acordă cuvântul apărătorului petentului cu privire la competența instanței învestite cu soluționarea prezentei cauze.
Apărătorul petentului arata ca Judecatoria P. este competenta să soluționeze prezenta plângere.
Instanța, în conformitate cu disp. art. 131 C.p.c., procedând la verificarea competenței de soluționare a prezentei cauze, reține faptul că, în conformitate cu disp. 131 rap. la art. 32 alin. 2 din OG 2/2001, este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, sens în care o reține spre soluționare, după care, în conformitate cu disp. art. 238 NCpc, procedează la ascultarea apărătorului petentului cu privire la estimarea duratei de soluționare a prezentei cauze.
Apărătorul petentului apreciază durata de soluționare a cauzei la 3 luni de zile.
Instanța, față de natura, obiectul și complexitatea cauzei deduse judecății, estimează durata de soluționare a cauzei în primă instanță la o lună de zile, după care constată că nu sunt alte cereri sau excepții prealabile și acordă cuvântul asupra probatoriului.
Apărătorul petentului care solicită încuviințarea următoarelor categorii de probe: înscrisuri, proba testimonială în cadrul căreia să fie audiați martorii nominalizați la fila 23, pe teza probatorie indicată, interogatoriul intimatei. Solicită să pună în vedere intimatei să depună la dosar înscrisurile care au stat la baza aplicării sancțiunii contravenționale, înscrisuri la care a făcut referire în întâmpinare; să depună toată corespondența ( email-uri, adrese, decizii sau ordine interne etc) dintre directia generală de control a ONJN și serviciile teritoriale cu privire la aplicarea amenzilor pentru accesarea platformei www.bet365..-30 septembrie, modalitatea de identificare a petentului din prezenta cauză, datele la care s-ar fi accesat platforma – teza probatorie fiind aceea de a dovedi nulitatea procesului verbal datorită faptului că pretinsele contravenții nu au fost constatate personal de agenții din cadrul serviciilor teritoriale care au constatat sancțiunile și nu au fost constatate la momentul săvârșirii lor, ci au fost ordonate pe cale ierarhică și proba cu interogatoriu în vederea lămuririi circumstanțelor în care au fost emise procesele verbale.
În temeiul disp.art.254 raportat la disp.art.258 C.pr.civ., apreciind că sunt utile, pertinente și concludente soluționării cauzei, va încuviința ambelor părți proba cu înscrisuri, cele aflate la dosar și va respinge celelalte solicitări, apreciind că nu sunt utile cauzei.
Apărătorul petentului, arată că nu mai are alte cereri de formulat prealabile acordării cuvântului asupra fondului cauzei.
Instanța, față de această împrejurare, în temeiul art. 392 C. proc.civ., constată cauza în stare de judecată și acordă acestuia cuvântul în dezbateri asupra fondului cauzei.
Apărătorul petentului, având cuvântul pe fond, solicită instanței admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal de contravenție pentru motivele expuse pe larg în plângerea contravențională și răspunsul la întâmpinare. Solicită și amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
În subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii, cu avertisment, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Instanța în temeiul art. 394 alin.1 C. proc.civ constată închise dezbaterile și rămâne în pronunțare asupra cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 27.11.2015 sub numărul de mai sus, petentul S. G. G., în contradictoriu cu intimatul G. României – O. Național pentru J. de N., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea procesului-verbal ./A nr._, încheiat la data de 14.11.2015, apreciind că este nelegal și netemeinic. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment. A solicitat să se ia act că recuperarea cheltuielilor de judecată va fi făcută pe cale separată.
În motivare, petentul a arătat că în contextul unor modificări legislative succesive, care au implicat și o perioadă tranzitorie pentru operatorii de jocuri de noroc, ONJN, fără niciun fel de informare anterioară în privința situației dreptului de operare al entităților bet365, a contactat telefonic o parte dintre jucătorii de pe platforma www.bet365.. sediul ONJN pentru a da declarații. Intimatul nu a comunicat niciunuia dintre aceștia faptul că invitația nu vizează în realitate un demers de strângere a informațiilor, astfel cum a fost prezentat telefonic, ci sancționarea acestora. Cei care s-au prezentat la sediul ONJN au fost instruiți să declare dacă au jucat jocuri de noroc pe platforma sus-menționată în perioada 11.09.2015 – 30.09.2015, declarațiile acestora fiind consemnate în „note explicative” atașate proceselor-verbale de sancționare. În urma obținerii declarațiilor respective, ONJN a emis pentru fiecare dintre aceștia câte un proces-verbal prin care a constatat săvârșirea pretinsei contravenții prevăzută de art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009, respectiv de a fi jucat jocuri de noroc pe un site web pretins neautorizat, respectiv pe platforma www.bet365.. a invocat, în esență, că procesul-verbal de contravenție este nelegal din mai multe motive. Astfel, petentul nu a acționat cu vinovăție. Anterior perioadei în care s-a constatat săvârșirea pretinselor contravenții, platforma www.bet365.. înscrisă de către ONJN în „lista neagră” a site-urilor neautorizate și fără drept de operare în România. Nici în perioada incriminată, 11.09.2015 – 30.09.2015, intimatul nu a introdus platforma pe „lista neagră” și nici nu a notificat ori informat altfel potențialii jucători că platforma respectivă ar fi funcționat neautorizat, iar jucătorii nu aveau în mod obiectiv cum să cunoască aceste aspecte. De asemenea, fapta nu există, întrucât platforma respectivă deținea în perioada 11.09 – 30.09.2015 drept de operare interimar acordat chiar de ONJN, astfel că folosirea platformei de către petent în această perioadă nu întrunește elementele constitutive ale contravenției. A mai invocat că potențialul caracter contravențional al faptei incriminate este înlăturat de eroarea de fapt în care s-a găsit petentul cu privire la dreptul de operare al bet365, eroare întreținută de omisiunile ONJN. Totodată, pretinsele fapte contravenționale nu au fost constatate personal de agenții constatatori care au întocmit procesele-verbale, ci constatarea și sancționarea s-a dispus pe cale ierarhică de către ONJN central serviciilor teritoriale, pe baza unor liste circulate la nivel intern. Petentul a mai arătat că procesul-verbal nu respectă formalitățile prevăzute de legislație pentru întocmirea și comunicarea acestora, iar procesul constatării și sancționării pretinselor contravenții a fost viciat prin încălcarea flagrantă a drepturilor reclamanților. A invocat că fapta nu este descrisă în mod corespunzător, nefiind indicate data, ora și locul săvârșirii contravenției, nici toate împrejurările care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, cele menționate fiind vagi și generale. Procesul-verbal de contravenție nu poate fi completat cu alte acte, cum a înțeles ONJN să procedeze cu Notele explicative. De asemenea, procesele-verbale nu conțin niciun fel de indicii sau referiri la modalitatea în care a fost constatată săvârșirea faptei și probele care demonstrează că petentul ar fi săvârșit faptele imputate acestuia. O altă critică de nelegalitate se referă la faptul că procesul-verbal nu indică instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională împotriva acestuia, cauzând petentului un prejudiciu, în sensul că s-a urmărit inducerea în eroare a acestuia pentru a nu putea formula plângerea contravențională în termenul legal. Procesul-verbal este nelegal și din cauză că petentul a fost discriminat față de alte persoane în aceeași situație, sancțiunile aplicate în situații similare având la bază „un anumit rulaj” pe contul de pe platforma respectivă, acest criteriu fiind unul caracterizat de elementul alea. S-a mai invocat că procesul-verbal este nul deoarece a fost întocmit fără a oferi posibilitatea petentului de a formula obiecțiuni, iar ONJN nu a comunicat petentului și înștiințarea de plată, așa cum prevede art. 25 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
În final, a precizat că, în ipoteza existenței faptei contravenționale, sancțiunea adecvată și proporțională cu circumstanțele cauzei și în lipsa pericolului social al faptei imputate este cel mult avertismentul. Petentul nu a urmărit un scop antisocial, iar modalitatea de săvârșire a faptei nu a fost de natură a crea un pericol social. Nu s-a produs niciun prejudiciu și nicio consecință negativă vreunui terț sau statului român.
În drept, a invocat OG nr. 2/2001, OG nr. 77/2009 și Legea nr. 124/2015.
În dovedire, a depus înscrisuri (f. 28-139 vol. I).
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 lei, potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013.
La data de 03.03.2016, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii și menținerea procesului-verbal de contravenție, apreciind că acesta a fost legal și temeinic întocmit. A arătat că, în urma verificărilor efectuate la data de 14.11.2015, s-a constatat că petentul S. G. G. a participat la activități de jocuri de noroc la distanță tip „pariuri” în perioada 11.09.2015 – 30.09.2015, utilizând în acest sens platforma de jocuri de noroc la distanță www.bet365.. și fără drept de operare pe teritoriul României în perioada respectivă, suma totală jucată fiind de 5.444,41 lire sterline. Petentul era identificat pe platforma de jocuri de noroc prin contul de jucător sabie365, adresa de email_ și numărul de telefon_. În baza celor constatate, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei, minimul prevăzut de lege, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009. A precizat că situația de fapt reținută în procesul-verbal este rezultatul unor constatări personale ale unui organ aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acesta fiind învestit de către stat cu puterea de a constata și sancționa faptele antisociale, având ca scop respectarea legilor și apărarea statului de drept. Prin adresele nr._ din 30.09.2015 și nr._ din 30.09.2015, s-a solicitat companiilor Hillside (Sports) LP și Hillside (Gaming) LP, în calitate de deținătoare a platformei de jocuri de noroc bet365, comunicarea datelor jucătorilor români care au accesat conturile pe platforma de jocuri de noroc la distanță www.bet365...09.2015 – 30.09.2015. Prin adresele nr._ și nr._ din 05.10.2015, reprezentantul legal autorizat al acestor companii, respectiv LEGAL PLAY SRL, a transmis intimatului datele solicitate, petentul figurând printre jucătorii români care au accesat platforma în perioada respectivă. A mai arătat că prin art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009, intrat în vigoare la data de 13.02.2015, s-a impus tuturor participanților la jocurile de noroc obligația imperativă de a verifica înainte de a se înregistra pe o platformă de joc legalitatea activității desfășurate și corectitudinea informațiilor furnizate. Astfel, petentul avea obligația de a verifica existența valabilă a autorizației de exploatare emisă de ONJN pentru platforma prin intermediul căreia urmează să desfășoare activitatea, iar organizatorii aveau obligația de a publica licența emisă de ONJN pe website-ul prin intermediul căruia se desfășoară activitate. P. societățile care au obținut provizoriu dreptul de exploatare a activității, obligația privea afișarea deciziei Comitetului de Supraveghere în temeiul căreia s-a obținut acest drept. Petentul nu a contestat prezența sa ca jucător activ pe platforma respectivă în perioada 11.09.2015 – 30.09.2015. Intimatul a mai invocat că jucătorii de pe aceste platforme au fost informați în mod corect, fiind publicată pe site-ul ONJN „Lista operatorilor ce au obținut drept de operare în anul 2015”, care nu cuprinde informații despre www.bet365.. de 21.08.2015, petentul se putea informa despre această platformă pe site-ul ONJN. De asemenea, prezentarea publică a cadrului legal român în vigoare în domeniul jocurilor de noroc, precum și a urmărilor încălcării acestuia au făcut obiectul mai multor apariții în media, inclusiv în mediul online. În privința „Listei negre”, intimatul a arătat că aceasta nu era destinată persoanelor fizice, având însușirea unui instrument cu care se realizează punerea în practică a unor prevederi legale în privința operatorilor din acest domeniu. Se poate constata că petentul a procedat la propria informare în mod selectiv, doar în ceea ce privește accesarea platformei de jocuri de noroc și a satisfacerii propriei dorințe de joc, adoptând în conduită neglijentă față de obligațiile prevăzute de lege, prin dezinteresul față de aceasta. În final, a apreciat că nimeni nu poate invoca necunoașterea legii.
În drept, a invocat OUG nr. 77/2009, OG nr. 2/2001, HG nr. 870/2009, OUG nr. 20/2013, HG nr. 298/2013 și C..
A anexat întâmpinării înscrisuri (f. 162-219 vol. I).
La data de 23.03.2016, petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimat. A invocat, în esență, că nu s-a făcut dovada modalității prin care a fost identificat petentul și sancționat, deși sarcina probei îi revenea. De asemenea, nu s-a făcut dovada că agenții constatatori au constatat personal săvârșirea pretinsei fapte contravenționale. Intimatul nu a precizat niciun criteriu de individualizare a sancțiunii diferit de rulaj, acesta neconstituind, în opinia petentului, un criteriu de evaluare a gravității faptei. A reiterat argumentele referitoare la lipsa de vinovăție a petentului din plângerea inițială. Totodată, a precizat că petentul nu avea niciun mijloc de informare în privința platformelor de jocuri în perioada 11-18.09.2015. În final, a precizat că ONJN nu a dovedit corecta informare a jucătorilor.
Petentul a anexat răspunsului la întâmpinare un set de înscrisuri (f. 16-162 vol. II).
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri, cele aflate la dosar, și a respins celelalte probe solicitate de petent, apreciind că nu sunt utile cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul-verbal de constatare a contravenției ./A nr._ din 16.11.2015 (f. 28-30 vol. I), petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 5.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009. Astfel, din verificările efectuate conform documentelor puse la dispoziție de către compania Hillside Sports LP din Gibraltar, prin reprezentantul autorizat pe teritoriul României ., care deține și exploatează platforma de jocuri de noroc la distanță www.bet365.. fără drept de operare pe teritoriul României după data de 10.09.2015, s-a constatat că petentul S. G. G., identificat pe platforma de joc prin contul de jucător „sabie365”, adresa de e-mail_, în perioada 11.09.2015 – 30.09.2015 a participat de pe teritoriul României, la activități de jocuri de noroc la distanță de tip pariu, găzduite de platforma amintită mai sus, jucând suma totală de 5.444,41 lire sterline.
În drept, potrivit art. 28 alin. 2 din OUG nr. 77/2009 „Contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare”.
Conform art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 raportat la art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, verificând respectarea condițiilor de formă, instanța reține că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Potrivit Deciziei nr. XXII din 19 martie 2007 a ÎCCJ – Secțiile Unite (recurs în interesul legii), publicată în Monitorul Oficial nr. 833 din 5 decembrie 2007, doar încălcarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 poate atrage nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție, aspect ce reiese și din mențiunea că „nulitatea se constată din oficiu”. S-a stabilit că în raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întocmească un asemenea act, nulitatea să nu poată fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului respectiv, fiind astfel o nulitate relativă.
Instanța constată că prin plângerea contravențională și prin răspunsul la întâmpinare petentul a invocat mai multe critici de nelegalitate, însă instanța apreciază că majoritatea acestor critici privesc temeinicia procesului-verbal de contravenție, astfel că vor fi analizate la secțiunea corespunzătoare.
În ceea ce privește susținerea că fapta nu este descrisă în mod corespunzător, nefiind indicate data, ora și locul săvârșirii contravenției, nici toate împrejurările care pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite, cele menționate fiind vagi și generale, instanța apreciază această critică neîntemeiată, întrucât toate elementele amintite sunt menționate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție. Totodată, procesul-verbal conține mențiuni privitoare la modalitatea în care a fost identificat petentul, cu toate datele acestuia, atât cele de stare civilă (nume, prenume, CNP), cât și cele din mediul online (adresă de mail, contul de pe platforma de jocuri), iar conținutul constitutiv al faptei este descris în mod corespunzător. De asemenea, au fost menționate și împrejurări ce pot servi aprecierea gravității faptei, respectiv rulajul de pe contul existent pe platformă.
Cu privire la susținerea că în procesul-verbal nu s-a indicat instanța competentă să soluționeze plângerea contravențională împotriva acestuia., instanța apreciază că această critică privește nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenție, iar petentul nu a dovedit vătămarea produsă și care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. Astfel, se poate constata că petentul a sesizat instanța competentă să soluționeze plângerea, în termenul legal prevăzut de OG nr. 2/2001.
Referitor la apărarea privind imposibilitatea petentului de a formula obiecțiuni la întocmirea procesului-verbal de contravenție, și aceasta este un caz de nulitatea relativă, iar petentul nu a dovedit vătămarea cauzată, acesta având posibilitatea de a-și formula toate apărările pe calea plângerii contravenționale, posibilitate pe care acesta a folosit-o, expunându-și pe larg toate criticile și apărările, așa cum se poate observa din actele dosarului.
Totodată, nici în privința criticii referitoare la necomunicarea înștiințării de plată către petent, petentul nu a dovedit vătămarea procesuală cauzată și care nu ar putea fi înlăturată altfel decât prin anularea actului.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, instanța reține următoarele:
Petentul a invocat, în esență, că nu a acționat cu vinovăție. Anterior perioadei în care s-a constatat săvârșirea pretinselor contravenții, platforma www.bet365.. înscrisă de către ONJN în „lista neagră” a site-urilor neautorizate și fără drept de operare în România. Nici în perioada incriminată, 11.09.2015 – 30.09.2015, intimatul nu a introdus platforma pe „lista neagră” și nici nu a notificat ori informat altfel potențialii jucători că platforma respectivă ar fi funcționat neautorizat, iar jucătorii nu aveau în mod obiectiv cum să cunoască aceste aspecte. De asemenea, fapta nu există, întrucât platforma respectivă deținea în perioada 11.09 – 30.09.2015 drept de operare interimar acordat chiar de ONJN, astfel că folosirea platformei de către petent în această perioadă nu întrunește elementele constitutive ale contravenției. A mai invocat că potențialul caracter contravențional al faptei incriminate este înlăturat de eroarea de fapt în care s-a găsit petentul cu privire la dreptul de operare al bet365, eroare întreținută de omisiunile ONJN. Totodată, pretinsele fapte contravenționale nu au fost constatate personal de agenții constatatori care au întocmit procesele-verbale, ci constatarea și sancționarea s-a dispus pe cale ierarhică de către ONJN central serviciilor teritoriale, pe baza unor liste circulate la nivel intern.
Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de prezumția relativă de legalitate și de temeinicie, probă ce revine petentului, în condițiile art. 249 C.proc.civ.
Această situație nu este contrară art. 6 CEDO și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că materia contravențională este asimilată unei acuzații în materie penală, în sensul art. 6 par. 2 CEDO.
Astfel, potrivit dreptului intern, regimul juridic al contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia obligația de prezentare a unei fapte revine celui care invocă această faptă (onus probandi incumbit actori).
În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudența sa (cauza A. c. României, pct. 60, cauza N. G. c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza H. și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației), în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Sub aspectul condițiilor de fond, instanța reține că, potrivit art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009, „Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României la activități de jocuri de noroc la distanță, așa cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. h) - n), care nu sunt autorizate de O.N.J.N.”.
Instanța reține, în primul rând, că fapta a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul constatator, motiv pentru care va respinge critica petentului cu privire la acest aspect.
Astfel, în procesul-verbal de contravenție se menționează că petentul și fapta reținută în sarcina sa au fost identificați în baza verificării documentelor puse la dispoziție de către compania Hillside Sport LP, operatorului platformei bet365.. din România, respectiv ..
Prin adresele nr._ din 30.09.2015 și nr._ din 30.09.2015, intimatul a solicitat companiilor Hillside (Sports) LP și Hillside (Gaming) LP, în calitate de deținătoare a platformei de jocuri de noroc bet365, comunicarea datelor jucătorilor români care au accesat conturile pe platforma de jocuri de noroc la distanță www.bet365...09.2015 – 30.09.2015.
Prin adresele nr._ și nr._ din 05.10.2015, reprezentantul legal autorizat al acestor companii, respectiv LEGAL PLAY SRL, a transmis intimatului datele solicitate, petentul figurând printre jucătorii români care au accesat platforma în perioada respectivă.
Instanța mai reține că petentul a recunoscut că a accesat platforma bet365 în perioada 11.09.2015 – 30.09.2015, aspect ce reiese din nota explicativă de la f. 167-168 vol. I, recunoscând astfel încălcarea dispozițiilor legale.
Analizând elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009, se mai reține că este necesar ca activitățile de jocuri de noroc la care a participat petentul să nu fie autorizate de ONJN, în speță platforma www.bet365...
Astfel, deși încă din anul 2009 desfășurarea fără licență sau autorizație a oricăreia dintre activitățile din domeniul jocurilor de noroc, ca de altfel și participarea la astfel de jocuri, erau interzise și constituiau infracțiuni potrivit art. 23 alin. 1 din OUG 77/2009 și art. 25 lit. k) din OUG nr. 77/2009, pe piața românească de profil a fost tolerată activitatea unor agenți economici care organizau asemenea jocuri fără a deține licență sau autorizație, precum și a jucătorilor pe astfel de platforme, între acești agenți economici regăsindu-se și Hillside Gaming LP, operatorul platformei bet365 pe care a jucat și petentul.
Începând din luna februarie 2015, ca urmare a apariției OUG nr. 92/2014, fapta persoanelor care accesau platforme de joc nelicențiate a fost dezincriminată ca infracțiune, fiind însă sancționată contravențional.
În data de 29 mai 2015 a fost adoptată Legea nr. 124/2015 care la articolul II al. 8 prevedea următoarele: „Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare, nu este considerată infracțiune în sensul art. 23 alin. (1) desfășurarea fără licență sau autorizație a jocurilor de noroc la distanță până la data de maximum 90 de zile de la . prezentei legi, dacă organizatorii de jocuri de noroc la distanță care au operat în România plătesc taxele de licență pentru perioada în care au operat și taxa de autorizare în cuantum de 20% din veniturile organizatorului așa cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanță. P. calculul taxei de autorizare prevăzute în prezentul alineat organizatorul are obligația să pună la dispoziția Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. un audit financiar din care să reiasă sumele încasate de la jucători cu titlul de taxă de participare la joc și premiile acordate (inclusiv «jack-pot»-ul) pentru fiecare tip de joc pe o zi/lună calendaristică sau, după caz, pentru jocurile de noroc în care organizatorul încasează un comision de la participanții/câștigătorii la jocurile de noroc, încasările obținute (comisioanele reținute de la participanții la joc), respectiv cota-parte din suma percepută de organizator, conform regulamentelor de joc pe o zi/lună calendaristică. Plata celor două taxe în cuantumurile prevăzute în prezentul alineat exonerează de răspundere penală și fiscală firmele care au desfășurat activitatea de jocuri de noroc la distanță până la termenul prevăzut în prezentul alineat", data intrării în vigoare a Legii 124/2015 fiind 12 iunie 2015.
Din cele arătate, rezultă că până la momentul împlinirii termenului de 90 de zile prevăzut de art. II din Legea 124/2015, adică până la data de 10.09.2015, activitatea tuturor operatorilor devenise legală, cu condiția ca aceștia să își achite taxele de licență retroactiv pentru perioadele în care operaseră în România. Implicit, și activitatea jucătorilor pe platformele acestor operatori era tot legală, faptele lor neputând fi considerate contravenții.
Legiuitorul a acordat posibilitatea obținerii dreptului provizoriu de organizare și exploatare a jocurilor de noroc la distanță, fiind un drept tranzitoriu, acesta fiind similar licenție de organizare și autorizației de exploatare, și se acordă conform art. 12 alin. 4 din OUG nr. 77/2209, începând cu data de 1 a lunii următoare efectuării plăților datorate. Astfel, dreptul de organizare și exploatare a jocurilor de noroc la distanță a fost acordat societății care operează platforma bet365.., începând cu data de 01.10.2015, întrucât documentația a fost analizată în ședința Comitetului de Supraveghere din data de 07.09.2015, iar plata taxelor stabilite în sarcina acesteia a fost efectuată la data de 09.09.2015.
Instanța reține că societatea respectivă a contestat decizia privitoare la data de la care a fost acordat dreptul interimar de organizare a jocurilor pe platforma bet365.. prealabilă la ONJN la data de 08.10.2015, potrivit susținerilor acesteia din plângerea contravențională (f. 11 vol. I). Astfel, nu se pot analiza alte elemente referitoare la acest aspect, nefiind de competența acestei instanțe, prezentul dosar privind doar plângerea contravențională formulată de petent împotriva sancțiunii aplicate de ONJN, nu activitatea operatorului platformei bet365.. la cadrul legal incident, se constată că, în urma adoptării ultimelor reglementări, o parte dintre operatorii ce activau în România au achitat taxele de licență și au primit dreptul de organizare și exploatare a jocurilor de noroc la distanță. Primii trei operatori autorizați, între care nu se regăsea și operatorul platformei Bet 365, au fost publicați pe site-ul oficial al intimatului în data de 21 august 2015. În data de 18 septembrie 2015 a fost publicată o modificare a acestei liste, fiind adăugați încă 10 noi operatori. Nici de această dată însă Bet365 nu se regăsea printre platformele licențiate. În schimb, în data de 07 octombrie 2015 a fost publicată o nouă modificare a acestei liste, între operatorii licențiați regăsindu-se și Hillside Gaming LP din Gibraltar, operatorul platformei Bet 365.
Față de cele arătate, se constată că în perioada 10.09.2015 – 30.09.2015 operatorul platformei de jocuri de noroc la distanță Bet365 nu era autorizat și licențiat pentru a putea desfășura această activitate în România, astfel încât fapta petentului care a participat la jocurile organizate pe această platformă este contravenție în conformitate cu prevederile art. 22 alin. 6 din OUG nr. 77/2009, reținerea săvârșirii contravenției fiind făcută de către agentul constatator în mod întemeiat.
Instanța observă atitudinea petentului, care nu neagă săvârșirea faptei și arată doar că nu a avut cunoștință de faptul că activitatea sa ar fi fost ilicită, invocând astfel cauza de neimputabilitate a erorii. De asemenea, petentul a mai arătat că site-ul utilizat de către aceasta nu s-ar afla pe lista neagră a ONJN.
Instanța nu poate reține apărările efectuate de petent în acest sens, întrucât din dispozițiile legale încălcate de acesta rezultă în mod clar obligația nerespectată de către acesta. Astfel, potrivit art. 22 alin. 6 O.U.G. nr. 77/2009, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei participarea persoanelor fizice de pe teritoriul României la activități de jocuri de noroc la distanță, așa cum sunt definite la art. 10 alin. 1 lit. h - n, care nu sunt autorizate de O.N.J.N. Dispozițiile menționate au intrat în vigoare la data de 13.02.2015. Din interpretarea textului legal, instanța constată că acesta instituie o obligație în sarcina tuturor utilizatorilor platformelor de pariuri on-line de a verifica în prealabil dacă site-ul utilizat este autorizat de ON.J.N.În acest sens, instanța nu poate reține apărările petentului privind incidența erorii, potrivit cărora nu ar fi cunoscut o astfel de reglementare legală, întrucât principiul de drept nimeni nu poate invoca necunoașterea legii este deplin aplicabil în speță. Astfel, de la momentul publicării modificării legislative în Monitorul Oficial, aceasta a căpătat caracter public, iar petentul avea acces la ea. În același context, instanța constată că pe site-ul on-line al instituției intimate (http://onjn.gov.ro), sub denumirea Approved - Lista operatorilor ce au obținut drept provizoriu jocuri online 2015 sunt enumerate în mod limitativ platformele ce dețin autorizație.
Instanța nu poate reține nici susținerea petentului, potrivit căreia platforma bet365 nu se afla pe lista neagră publicată de intimată, astfel că a apreciat că este utilizator legal. Din interpretarea gramaticală și teleologică a dispozițiilor legale încălcate de petent, potrivit cărora „participarea […] la activități […] care nu sunt autorizate de O.N.J.N.”rezultă în mod clar faptul că petentul avea obligația de a verifica lista platformelor autorizate pentru a constatata dacă platforma utilizată de acesta avea sau nu drept de operare.
Potrivit art. 15 alin. 4 lit. c O.U.G. nr. 77/2009, nu se acordă licență de organizare a jocurilor de noroc sau autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, după caz, în situația în care operatorii economici organizatori au operat jocuri de noroc la distanță, astfel cum sunt prevăzute la art. 10 alin. 1 lit. h - n, în România și nu au declarat și nu au plătit sumele datorate conform prezentei ordonanțe de urgență. Site-urile de jocuri de noroc ale operatorilor care exploatează jocurile de noroc la distanță prevăzute la art. 10 alin. 1 lit. h - n, care nu au achitat taxele de licență și de autorizare, precum și alte sume datorate vor fi introduse pe o "listă neagră" a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România până la clarificarea situației și vor fi scoase din "lista neagră" doar prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. Condițiile de introducere și de scoatere a site-urilor de jocuri de noroc în/din "lista neagră" vor fi reglementate prin ordin al președintelui O.N.J.N.
Astfel, așa cum susține și intimatul, această listă neagră nu este destinată utilizatorilor persoane fizice, fiind doar un parametru de evidență și monitorizare instituțională, fiind destinată providerilor de internet de pe teritoriul României. În acest sens, art. 10 alin. 7 O.U.G. nr. 77/2009 prevede că furnizorii de orice tip de servicii în domeniul jocurilor de noroc, precum și procesatorii de plăți sunt obligați să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. Furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice - furnizorii de servicii internet, de servicii de telefonie fixă sau mobilă, furnizorii de servicii radio sau TV și de servicii prin cablu -, astfel cum sunt definiți în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările și completările ulterioare, sunt obligați să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricționarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România, precum și cele referitoare la reclama și publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicențiat în România.
Prin urmare, situația de fapt, astfel cum a fost reținută de agentul constatator este reală și nu a fost infirmată de probele administrate, astfel încât instanța constată legalitatea și temeinicia procesului-verbal atacat.
Cu privire la sancțiune, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În cauză, individualizarea sancțiunii a fost în mod corect realizată de către agentul constatator, cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciind că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, având în vedere și faptul că petentului i-a fost aplicat minimul amenzii prevăzute de dispozițiile anterior redate.
Pe cale de consecință, instanța va respinge plângerea contravențională, ca neîntemeiată, reținând că procesul-verbal a fost legal și temeinic întocmit.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul S. G. G., cu domiciliul procesual ales în Ploiesti, V. Tepes - la Cabinet avocat C. C., nr. 32, ., jud. Prahova în contradictoriu cu intimatul G. R. - O. N. P. J. DE N., cu sediul în București, .. 9, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Pitești.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Mai 2016.
Președinte, D. C. C. | ||
Grefier, S. B. |
4 ex./Red.Tehn.D.C.C./10 Iunie 2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4940/2016.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4057/2016.... → |
|---|
