Plângere contravenţională. Sentința nr. 9002/2015. Judecătoria PITEŞTI

Sentința nr. 9002/2015 pronunțată de Judecătoria PITEŞTI la data de 08-12-2015 în dosarul nr. 9002/2015

DOSAR NR._

ROMANIA

JUDECATORIA P.

SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA NR. 9002

SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 08.12.2015

INSTANTA CONSTITUITA DIN:

P.: A. N.

GREFIER: C. A. M.

Pe rol solutionarea plangerii contraventionale formulate de petentul B. L., in contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER ARGES.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit partile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 alin.1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art.94 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 32 al. 2 din OG nr. 2/2011.

Constatand ca, desi prin incheierea de sedinta din data de 20.10.2015, petentului i s-a pus in vedere sa indice in termen de 5 zile numele si adresa martorului incuviintat, in vederea citarii acestuia, petentul s-a conformat doar partial dispozitiilor instantei, indicand doar numele martorului, nu si adresa acestuia, si nu l-a adus pe acesta necitat, astfel cum s-a obligat prin cererea atasata la fila 26 din dosar, instanta dispune decaderea petentului din proba testimoniala.

Instanta, considerându-se lămurită, în temeiul art.394 C.proc.civ, declară încheiate dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

I N S T A N T A,

Deliberand asupra cauzei civile de fata constata urmatoarele:

Prin plangereainregistrata pe rolul Judecatoriei P. la data de 09.04.2015, sub nr._, petentul B. L. a chemat in judecata pe intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER ARGES, solicitand instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna anularea procesului-verbal de constatare a contraventiei . nr._/25.03.2015 si a masurilor dispuse in baza acestuia. In subsidiar, petentul a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii, cu avertisment.

In motivare, petentul a invocat nulitatea procesului-verbal de sanctionare, apreciind ca sunt incalcate dispozitiile art.16 din OG nr.2/2001, nefiind indicate in cuprinsul actului toate imprejurarile care pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite. Descrierea generica a faptei prin simpla copiere a textului legal invocat nu poate fi considerata o descriere a faptei contraventionale.

Petentul a aratat ca nu se face vinovat de savarsirea faptelor retinute in sarcina sa prin procesul-verbal de sanctionare, situatia de fapt putand fi confirmata de martorul care se afla alaturi de el in autoturism la momentul sanctionarii, martor al carui nume nu a fost trecut in cuprinsul actului administrativ atacat.

Petentul a aratat ca ii sunt aplicabile toate garantiile prevazute de art.6 din CEDO, beneficiind de prezumtia de nevinovatie, iar prezumtia de legalitate si adevar a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei este o prezumtie lipsita de rezonabilitate, incalcand art.6 din CEDO, privind dreptul la un proces echitabil.

In susbsidiar, petentul a solicitat inlocuirea sanctiunilor apliate cu avertisment, invederand ca se afla la prima abatere contraventionala.

In drept, petentul a invocat dispozitiile OG nr.2/2001.

In dovedire, petentul a depus la dosarul cauzei, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, un set de inscrisuri reprezentand: procesul-verbal de constatare a contraventiei . nr._/25.03.2015 (fila 8) si act identitate (fila 9).

Plangerea contraventionala formulata de petenta a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei – achitata prin chitanta . nr._/09.04.2015 (fila 6), conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Intimatul a depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea plangerii, ca neintemeiata.

In motivare, intimatul a aratat ca procesul-verbal a fost incheiat cu respectarea tuturor prevederilor legale in vigoare, faptele contraventionale savarsite de petent fiind constate de catre agentul de politie in mod direct.

In drept, intimatul a invocat dispozitiile art.205 si urm. C.proc.civ.

In dovedire, intimatul a depus la dosarul cauzei un set de inscrisuri: raportul de activitate al agentului constatator (fila 19) si un istoric al abaterilor contraventionale savarsite de petent – cazier auto (filele 17-18).

In prezenta cauza, instanta a incuviintat pentru ambele parti proba cu inscrisurile de la dosar, iar pentru petent a incuviintat si proba testimoniala, proba din care a fost decazut la termenul de judecata din data de 08.12.2015, intrucat nu a indicat adresa martorului a carui audiere a solicitat-o, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii instantei in acest sens si nici nu a prezentat personal martorul astfel cum s-a obligat, intarziind astfel judecata.

Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat si a dispozitiilor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:

Prin procesul-verbal de contraventie . nr._/25.03.2015 (fila 7) incheiat de agentul constatator I. V. din cadrul institutiei intimate I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER ARGES, petentul B. L. a fost sanctionat cu 15 puncte-amenda in cuantum de 1462,5 lei si 2 puncte de penalizare, respectiv cu avertisment.

Petentul a fost sanctionat pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art.44 alin.2 din OUG nr.195/2002 și sancționată de art. 99 alin.2 din OUG nr. 195/2002, contraventiei prevazuta art.148 alin.16 din HG nr.1391/2006 și sancționată de art. 100 alin.1 pct.6 din OUG nr. 195/2002, contraventiei prevazuta art.10 din OUG nr.1391/2006 și sancționată de art. 102 alin.1 pct.1 din OUG nr. 195/2002, respectiv contraventiei prevazuta art.147 alin.1 din HG nr.1391/2006 și sancționată de art. 101 alin.1 pct.18 din OUG nr. 195/2002, retinandu-se ca, la data de 25.03.2015, orele 16.30, aflandu-se pe DN73 (E574), pe raza localitatii Piscani, a condus autoutilitara marca Peougeout cu nr. de inmatriculare_, fara a avea aprinse luminile de intalnire, avand anvelopele fata stanga si dreapta uzate peste limita legala admisa, avand inspectia tehnica periodica ITP expirata din data de 31.12.2014 si fara a avea asupra sa certificatul de inmatriculare al autoutilitarei.

Procesul-verbal de contraventie a fost incheiat in prezenta petentului, fiind semnat de catre acesta, fara obiectiuni.

In urma verificarii efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanta constata ca plangerea a fost formulata in termenul legal de 15 zile de la data inmanarii procesului-verbal de constatare a contraventiei.

Potrivit dispozitiilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal de contraventie, pronuntandu-se, de asemenea, si cu privire la sanctiunea aplicata de catre agentul constatator prin acesta.

In ceea ce priveste exceptia nulitatii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei invocate de petent, instanta o califica ca fiind o aparare de fond, iar nu o veritabila exceptie procesuala asupra careia sa fie obligata sa se pronunte in conditiile art.248 alin.1 C.proc.civ.

Analizand procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei sub aspectul legalitatii sale, instanta observa ca acesta a fost intocmit cu respectarea conditiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sanctiunea nulitatii, de catre un agent constatator competent in raport cu dispozitiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzand toate mentiunile obligatorii aratate la art. 17 din actul normativ citat.

Instanta retine ca prin Decizia nr. XXII/ 19.03.2007, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, . interesul legii, s-a statuat ca nerespectarea la incheierea unui proces-verbal a altor dispozitii legale decat cele prevazute de art.17 din OG nr. 2/2001, se sanctioneaza cu nulitatea relativa, fiind necesara dovada existentei unei vatamari suferite de petent si care sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea procesului-verbal.

In aceste conditii, instanta nu poate primi critica petentului potrivit căreia în procesul-verbal contestat nu au fost prezentate în mod clar toate împrejurările care au determinat aplicarea sancțiunii contravenționale. Față de dispozițiile art. 16 alin 1 paragraful 2 din OG 2/2001, potrivit cărora procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită fapta, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, instanța apreciază că acestea au fost respectate, fapta fiind descrisă în mod clar și concis în cuprinsul procesului-verbal, astfel: la data de 25.03.2015, orele 16.30, aflandu-se pe DN73 (E574), pe raza localitatii Piscani, a condus autoutilitara marca Peougeout cu nr. de inmatriculare_, fara a avea aprinse luminile de intalnire, avand anvelopele fata stanga si dreapta uzate peste limita legala admisa, avand inspectia tehnica periodica ITP expirata din data de 31.12.2014 si fara a avea asupra sa certificatul de inmatriculare al autoutilitarei. Mai mult, instanta retine ca petentul nu a indicat în ce ar fi constat acele împrejurări ce ar fi putut servi la aprecierea corectă a gravității faptei, neinvocând, așadar, o vătămare concretă.

Analizand procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei sub aspectul temeiniciei sale, instanta apreciaza ca probatoriul administrat in cauza conduce la concluzia ca procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmeaza:

In ceea ce priveste fapta de a circula pe un drum national european fara a folosi luminile de intalnire, instanta retine ca, potrivit art.44 alin.2 din OUG nr.195/2002, in circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si cele nationale europene (E), conducatorii de autovehicule sunt obligati sa foloseasca si in timpul zilei luminile de intalnire.

Nerespectarea acestor dispozitii legale se sancționează, conform art. 99 alin.2 si art.108 alin.1 lit.f din OUG nr.195/2002, cu amendă prevazută în clasa I de sancțiuni (2-3 puncte amenda) si 2 puncte de penalizare.

In ceea ce priveste fapta de a circula avand anvelopele uzate peste limita legala admisa, instanta retine ca, potrivit art.148 alin.16 din HG nr.1391/2006, se interzice conducatorului de autovehicul sau tramvai sa circule avand montate pe autovehicul anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decat cele prevazute in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare ori care prezinta taieturi sau rupturi ale cordului sau sunt uzate peste limita admisa.

Nerespectarea acestor dispozitii legale se sancționează, conform art. 100 alin.1 pct.6 din OUG nr.195/2002, cu amendă prevazută în clasa a II-a de sancțiuni (4-5 puncte amenda).

In ceea ce priveste fapta de a circula avand inspectia tehnica periodica expirata, instanta retine ca, potrivit art.10 din OUG nr. 195/2002, este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat, precum si a celor neasigurate pentru raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.

Nerespectarea interdictiei de a conduce pe drumurile publice un vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al carui termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat se sancționează, conform art. 102 alin.1 pct.1 din OUG nr.195/2002, cu amendă prevazută în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 puncte amenda).

In ceea ce priveste fapta de a circula fara a avea asupra sa certificatul de inmatriculare al autovehicului, instanta retine ca, potrivit art.147 alin.1 din HG nr.1391/2006, conducătorul de autovehicul sau tramvai este obligat sa aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare.

Nerespectarea acestor dispozitii legale se sancționează, conform art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002, cu amendă prevazută în clasa a III-a de sancțiuni (6-8 puncte amenda).

Din continutul procesului-verbal contestat . nr._/25.03.2015 (fila 8) rezulta ca la data de 25.03.2015, orele 16.30, aflandu-se pe DN73 (E574), pe raza localitatii Piscani, a condus autoutilitara marca Peougeout cu nr. de inmatriculare_, fara a avea aprinse luminile de intalnire, avand anvelopele fata stanga si dreapta uzate peste limita legala admisa, avand inspectia tehnica periodica ITP expirata din data de 31.12.2014 si fara a avea asupra sa certificatul de inmatriculare al autoutilitarei.

Cele retinute in cuprinsul procesului-verbal contestat sunt confirmate si de raportul de activitate al agentului constatator I. V. (fila 19), din care rezulta ca petentul a circulat pe un drum destinat traficului european fara a avea aprinse luminile de intalnire, avand anvelopele uzate peste limita legala admisa, nu a putut prezenta certificatul de inmatriculare a autovehiculului, ci doar actul de identitate si permisul de conducere, iar – in urma verificarilor in baza de date a IPJ, s-a constatat ca acesta are inspectia tehnica periodica expirata din data de 31.12.2014.

Instanta retine ca procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventionala constituie un act administrativ si ca orice act administrativ este investit cu prezumtia de legalitate, ce presupune ca actul este emis cu respectarea dispozitiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumtia de autenticitate, ce presupune ca emana de la autoritatea mentionata in cuprinsul sau si prezumtia de veridicitate, in temeiul careia se considera ca aspectele mentionate in cuprinsul sau corespund realitatii constatate de agentul instrumentator.

Desi OG nr.2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, din economia textului art.34 rezulta ca procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei face dovada situatiei de fapt si a incadrarii juridice pana la proba contrara.

Desi prezumtia de adevar de care se bucura un astfel de proces-verbal, in virtutea calitatii sale de act administrativ, este una relativa si nu una absoluta (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil si prezumtiei de nevinovatie), acesta are o anumita forta probanta data de faptul constatarii faptei de un organ al statului investit cu autoritate publica.

Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, intrucat nu se poate porni de la prezumtia ca acestea isi desfasoara activitatea cu incalcarea legii), aceasta prezumtie relativa da posibilitatea instantei sa administreze probe pe baza carora sa stabileasca o situatie de fapt care poate sa confirme, sau, dimpotriva, sa o infirme pe cea retinuta de agentul constatator (cauza A. impotriva Romaniei).

Prin urmare, toate constatarile facute de catre agentul constatator inserate in procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricarui mijloc de dovada admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumtii, chiar de ordin judiciar, daca aceste prezumtii se incadreaza in anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. Romaniei - prezumtiile de drept nu sunt interzise de Conventie, sarcina instantelor interne fiind de a asigura o proportionalitate intre acestea si prezumtia de nevinovatie), iar cel care pretinde ca situatia de fapt retinuta in actul constatator nu corespunde realitatii, trebuie sa dovedeasca aceasta.

Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care statul respecta limitele rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v.Franța, hotararea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotararea din 23 iulie 2002).

Forta probanta a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, putandu-se reglementa importanta fiecarui mijloc de proba, insa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul ( cauza Bosoni v.Franța, hotararea din 7 septembrie 2002).

Petentului i-a fost incuviintata proba testimoniala si, intrucat nu a indicat prin plangerea introductiva numele si adresa martorului solicitat a fi audiat si nici nu s-a prezentat la primul termen de judecata, i-a fost acordat un termen in acest scop, fiind citat cu mentiunea de a indica aceste date, in termen de 5 zile de la primirea comunicarii.

Din procesul-verbal de inmanare atasat la fila 27 din dosar, rezulta fara putinta de tagada ca la data de 02.11.2015, petentului i s-a comunicat solicitarea instantei, in sensul indicarii numelui si adresei martorului solicitat a fi audiat. Cu toate acestea, abia la data de 12.11.2015 – deci dupa expirarea termenului de 5 zile pus in vedere de catre instanta, petentul a depus la dosar o parte din relatiile solicitate, respectiv numele martorului, fara a indica adresa acestuia, obligandu-se sa aduca acest martor necitat la termenul de judecata urmator.

La termenul de judecata din data de 08.12.2015, petentul nu a inteles sa se prezinte in fata instantei, nefiind prezent nici aparatorul acestuia si nici martorul incuviintat, in lipsa indicarii adresei de domiciliu a martorului, instanta aflandu-se in imposibilitate de a-l cita – motiv pentru care petentul a fost decazut din proba testimoniala.

F. de cele ce preceda, instanta observa ca, desi petentului i s-a acordat in mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare in combaterea celor retinute de agentul constatator si de a-si prezenta argumentele in aparare in cadrul unei proceduri contradictorii, in cauza apararile formulate de acesta prin care tinde la a dovedi netemeinicia procesului-verbal contestat, nu sunt insotite de nicio dovada si nici de vreun indiciu care sa faca rezonabila indoiala cu privire la faptele retinute de agentul constatator (cauza N. G. c. Romaniei).

Mai mult, instanta constata ca petentul a semnat procesul-verbal de contraventie fara obiectiuni (semnatura pe care nu a inteles sa o conteste), imprejurare care indreptateste instanta sa retina o prezumtie simpla ca cele consemnate in cuprinsul actului constatator al contraventiei corespund adevarului. In caz contrar, in ipoteza in care agentul de politie ar fi consemnat imprejurari nereale sau ar fi omis consemnarea unor imprejurari cum este cea privind obstructionarea vizibilitatii, nu se explica de ce petentul a acceptat sa semneze procesul-verbal de contaventie fara obiectiuni, deși ar fi putut să refuze semnarea. Semnarea procesului-verbal, fără rezerve, presupune însușirea conținutului acestuia, astfel că atitudinea diametral opusă, manifestată de petent în cadrul prezentei acțiuni, trebuie să fie întemeiată cel puțin pe indicii temeinice dacă nu pe probe, pentru a forma convingerea instanței că într-adevăr, procesul-verbal a fost intocmit în condițiile precizate de petent.

Asadar, instanta constata ca ramane in fiinta prezumtia de veridicitate a situatiei de fapt retinuta in cuprinsul actului, apreciind ca in mod intemeiat a retinut agentul constatator savarsirea faptelor contraventionale indicate in curpinsul procesului-verbal de sanctionare.

Art. 34 din OG nr. 2/2001 prevede ca instanta competenta sa solutioneze plangerea hotaraste si asupra sanctiunii aplicate.

Privitor la sanctiunile aplicate, instanta noteaza ca, potrivit dispozițiilor art. 99 alin.2 si art.108 alin.1 lit.f din OUG nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevazută în clasa I de sancțiuni (2-3 puncte amenda) si 2 puncte de penalizare, nerespectarea de catre conducatorii de autovehicule a obligatiei ca, in circulatia pe autostrazi, pe drumurile expres si cele nationale europene (E), conducatorii de autovehicule sa foloseasca si in timpul zilei luminile de intalnire.

Potrivit dispozitiilor art. 100 alin.1 pct.6 din OUG nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevazută în clasa a II-a de sancțiuni (4-5 puncte amenda), conducerea unui autovehicul sau tractor agricol sau forestier care are montate anvelope cu alte dimensiuni sau caracteristici decat cele prevazute in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare ori sunt uzate peste limita admisa.

Potrivit dispozitiilor art. 102 alin.1 pct.1 din OUG nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevazută în clasa a IV-a de sancțiuni (9-20 puncte amenda), conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al carui termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat.

Potrivit dispozitiilor art.101 alin.1 pct.18 din OUG nr.195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevazută în clasa a III-a de sancțiuni (6-8 puncte amenda), nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevazute la art.35 alin.2.

Potrivit dispozitiilor art.98 alin.1 din OUG nr.195/2002, amenzile contraventionale se stabilesc in cuantumul determinat de valoarea numarului punctelor-amenda aplicate, iar potrivit dispozitiilor alin.2 din acelasi act normativ, un punct-amenda reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotarare a Guvernului.

Cum din analiza materialului probator administrat in cauza rezulta ca petentul a circulat pe un drum european fara a avea aprinse luminile de intalnire, avand anvelopele uzate peste limita legala admisa, avand inspectia tehnica periodica expirata din data de 31.12.2014si nu a putut prezenta certificatul de inmatriculare a autovehiculului, instanta retine ca faptele au fost corect incadrate din punct de vedere juridic, iar sanctiunile aplicate respecta limitele prevazute de lege pentru faptele comise.

Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.

Instanta observa ca in speta, pentru primele 3 contraventii, s-a aplicat minimul amenzii prevazute de lege pentru contraventia savarsit, iar pentru fapta de a nu avea asupra sa certificatul de inmatriculare al autovehiculului s-a aplicat sanctiunea avertismentului si apreciaza ca nivelul minim al amenzii, respectiv avertismentul corespund pericolului social al faptelor si conduitei petentului.

Instanta retine totodata ca, in conformitate cu dispozitiile art.7 alin.3 din OG nr.2/2001, avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.

Instanta considera ca faptele petentului, nu pot fi consecintele unei neatentii sau culpe usoare, ci sunt consecinte ale unei lipse vadite de interes a acestuia fata de siguranta traficului si denota o atitudine de indiferenta fata de dispozitiile legale care sunt menite a proteja atat pe cel care conduce un autoturism, cat si pe ceilalti participanti la trafic, dar si fata de organele care reprezinta autoritatea statului, chemate sa vegheze respectarea legii.

Instanta apreciaza ca acest gen de fapte necesita o sanctionare adecvata, in vederea realizarii scopului educativ si preventiv al sanctiunii contraventionale, in conditiile in care prezinta un grad de pericol social destul de ridicat, fiind susceptibile de urmari grave si ireparabile, precum pierderea vietii participantilor la trafic sau vatamarea integritatii lor corporale. Aceste fapte constituie prin ele insele un pericol pentru siguranta celorlalti participanti la trafic, prin aceea ca favorizeaza posibilitatea survenirii de accidente rutiere.

Analizand circumstanțele personale ale contravenientului in aprecierea pericolului social al faptei comise, instanta are in vedere comportamentul general al acestuia in societate, sens in care observa ca petentul a mai fost sanctionat anterior de 13 ori pentru contraventii la regimul circulatiei pe drumurile publice, astfel cum rezulta din analiza istoricului abaterilor contraventionale savarsite de acesta aflat la filele 17-18 din dosar.

Coroborand acest comportament al petentului care persevereaza pe cale contraventionala, savarsind in mod repetat contraventii, chiar si dupa sanctionarea sa, cu atitudinea nesincera a acestuia in cadrul acestei actiuni, el aratand ca nu se face vinovat de savarsirea faptelor retinute in sarcina sa, fara insa a dovedi aceasta afirmatie, instanta conchide ca petentul nu înțelege gravitatea faptelor sale și nici pericolul pe care astfel de faptă îl prezintă în mod concret, astfel ca apreciaza mentinerea sanctiunilor aplicate de agentul constatator apare ca fiind justificata.

Instanta va avea in vedere la aprecierea pericolului social al faptei si atitudinea oscilanta a petentului, raportat la situatia de fapt retinuta, constatand ca initial acesta a semnat procesul-verbal de sanctionare fara obiectiuni, pentru ca ulterior sa introduca pe rolul instantei prezenta actiune, contestand masurile dispuse.

F. de cele ce preceda, instanta apreciaza ca nu există nici un indiciu care să permită instanței să considere că o reindividualizare a sanctiunii ar fi suficientă pentru conformarea petentului, pe viitor, față de dispozițiile legale încălcate.

Atat timp cat sanctiunea este aplicată cu respectarea limitelor prevazute de actul normativ sancționator și atat timp cat petentul nu justifica existenta unor împrejurari de natură a conchide ca sanctiunea astfel aplicata este excesiva, instanța nu poate dispune o eventuala inlocuire a sanctiunii amenzii cu avertisment, căci astfel s-ar substitui fara temei in dreptul de apreciere recunoscut de legiuitor agentului constatator.

In ceea ce priveste sanctiunea complementara a aplicarii punctelor de penalizare, instanta retine ca aceasta intervine de drept odată cu săvârșirea faptei care a atras-o de către petent, motiv pentru care apreciaza ca orice discuție referitoare la oportunitatea luării ei este exclusă.

Pentru toate aceste considerente, instanta va respinge plangerea formulata de petent, ca fiind neintemeiata si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei . nr._/25.03.2015, ca fiind temeinic si legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

H O T A R A S T E:

Respinge plangerea contraventionala formulata de petentul B. L., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedura la CA „Balta A. M.” in P., . Petrol, ..2, jud. Arges, in contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI ARGES - SERVICIUL RUTIER ARGES, cu sediul in P., ., jud. Arges, ca neintemeiata.

Mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei . nr._/25.03.2015, ca fiind temeinic si legal.

Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare, la Judecatoria P..

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 08.12.2015.

P., GREFIER,

A. N. C. A. M.

Red. A.N.

4 ex. /22.01.2016

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 9002/2015. Judecătoria PITEŞTI