Plângere contravenţională. Sentința nr. 703/2015. Judecătoria ROMAN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 703/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 703
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 703
Ședința publică de la 17 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. C.
GREFIER F. N.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petent E. P. G. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI N., având ca obiect plângere contravențională LG 61/1991- PV. PA_/2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică – se prezintă petentul personal, lipsind intimata.
lipsind:
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
Obiectul cauzei – plângere contravențională la Lg.61/1991.
Stadiul procesual - fond- al treilea termen.
Prezent în fața instanței, numitul E. A., depune în ședință publică, copie de pe certificatul de naștere al petentului minor, astfel făcând dovada că este tatăl acestuia, semnând personal pe marginea actului, conform cu originalul.
De asemenea, se prezintă și petentul minor, care prezintă CI . Nr._, CNP_, după care învederează că a împlinit vârsta de 18 ani.
Instanța precizează faptul că, minorul având vârsta de 18 ani împliniți nu mai are nevoie de reprezentarea părintelui, acțiunea putând fi semnată personal de acesta.
Întrebat fiind dacă mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat, petentul învederează că nu mai are astfel de cereri și nici excepții de invocat.
Instanța acordă cuvântul pe propunerea de probe.
Petentul, personal, solicită în dovedirea susținerilor, proba cu înscrisuri și cea testimonială cu martorul B. A. I.. Precizează că renunță la martorii pe care i-a indicat în cerere, întrucât aceștia sunt plecați din țară.
Pe probele intimatei, petentul arată că nu se opun acestora.
În baza art. 255 rap. la art. 258 Cod proc. civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisuri iar pentru petent și cea testimonială cu martorul B. A. I., prezent,deja, în sala de judecată.
Instanța procedează la audierea martorului B. A. I., declarație luată sub prestare de jurământ, consemnată separat în proces verbal și atașată la dosar.
Întrebat fiind, petentul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la fond.
Petentul, personal, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal și exonerarea de plata amenzii. Arată că a avut loc un scandal în apropierea unei discoteci și că a fost acuzat pe nedrept că ar fi lovit pe numitul O. S. G.. Învederează petentul că nu el este cel care a tulburat ordinea și liniștea publică.
Dezbaterile sunt declarate încheiate, instanța reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_ din data de 07.08.2014, petentul Enascut P. G. asistat de către tatăl său Enascut A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul IPJ N., constatarea nelegalității și netemeiniciei și anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 18.07.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că în data de 18.07.2014 s-a încheiat procesul verbal . nr._ din 18.07.2014 prin care s-a reținut că în data de 13.07.2014, la ora 03.30 fiind în stare de ebrietate a proferat injurii la adresa numitului O. S. G., a provocat scandal și a tulburat liniștea locuitorilor din zonă, fiindu-i aplicată o amendă de 500 de lei fără însă a i se stabili pentru fiecare contravenție în parte sancțiunea aplicată și de a avea în vedere că este minor.
A mai arătat că este adevărat că în seara respectivă se afla în zona discotecii din . Aenasoaie V. Luigi, Enascut C. Isabel și o tânără a cărui nume a arătat că nu îl știe, la o distantă de aproximativ 30 m de discotecă, pe un podeț, iar la un moment dat în aproprierea discotecii, în fața curții numitului S. A. a început o bătaie între un grup de băieți, unul dintre acești băieți sărind gardul numitului S. A., iar ceilalți fugind după el.
De asemenea, a mai arătat că, numitul O. S. G. era în grupul de la poartă, însă la un moment dat a venit la petent și a început să-i reproșeze că l-a lovit. A mai arătat că, el nu l-a lovit pe numitul O. S., nu a fost niciun fel de conflict, nu l-a înjurat și nu a tulburat liniștea publică.
In subsidiar, petentul a arătat că solicită aplicarea unei sancțiuni mai mici, întrucât este minor, nu are niciun venit, iar tatăl său este pensionar cu o pensie de doar 500 de lei, iar mama sa este bolnavă.
În drept, petentul nu și-a motivat cererea de chemare în judecată.
În dovedirea acțiunii, petentul a depus, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 18.07.2014, talon de pensie eliberat pe numele Enascut A. A..
În conformitate cu prevederile art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost legal timbrată cu timbru judiciar în cuantum de 20 de lei.
Prin întâmpinarea formulată și depusă prin serviciul registratură la data de 30.09.2014, intimata a solicitat respingerea acțiunii și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat faptul că în noaptea de 12/13.07.2014, prin jurul orelor 03.20, între numiții Enascut P. G. și O. Silvlu G. s-a iscat un conflict stradal, sens în care Enascut P. G. a proferat injurii și l-a lovit cu pumnul în zona gurii pe O. S. G. cauzându-i suferințe fizice. de față fiind și numitul O. I. E., fratele persoanei vătămate.
A mai arătat că, după circa 10 minute, numitul O. I. E. s-a îndreptat spre numitul Enascul P. G. care se afla pe un podeț din zona discotecii împreună cu numiții L. F., R. E. I., N. L. și Aenasoaei Luigi, toți din satul Buruienești, care fiind întrebat de ce l-a lovit pe O. S. G., acesta a reacționat la numitul O. I. E. pe un ton vulgar, cu injurii și expresii jignitoare de ambele părți, precum și cu scandal și tulburarea ordinii și liniștii publice, scandalul având lot pe drumul public, fapte prevăzute de art. 2 pct. 1, 24 și 25 din Legea 61/1991 Rep și sancționate de art. 3 alin. 1 lit. b din Legea 61/1991 Rep. Împotriva petentului s-a luat măsura principală de sancționare cu amendă, a căror limite speciale au fost reduse la jumătate întrucât acesta era minor, în cuantum de 500 de lei și cu sancțiunea cu avertisment pentru celelalte două fapte.
Intimata a mai arătat ca încadrarea faptei a fost realizată corespunzător, sancțiunea aplicată fiind în limitele actului normativ, procesul verbal fiind legal întocmit.
În drept, intimata nu și-a motivat întâmpinarea.
În dovedirea întâmpinării, intimata a depus: raport agent constatator din data de 19.09.2014, f. 19 ds., copie proces verbal PA nr._ din 18.07.2014, fișa de intervenție la eveniment, declarațiile numiților L. F. f. 23 ds., O. I?osif E. f. 24 ds., O. S. G. f. 25 ds., R. E. P. f. 26 ds.
În temeiul art.223 și art.411 alin.2 Cod procedură civilă, intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La termenul din 17.03.2015, instanța a încuviințat pentru ambele părți, apreciindu-le legale, concludente, pertinente și utile soluționării cauzei, proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, iar pentru petent și proba testimonială, fiind audiat în cauză martorul B. A. I., declarația acestuia fiind consemnate la f. 40 dosar.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 18.07.2014 de către agentul constatator al intimatului I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE N. – POSTUL DE POLITIE DOLJESTI, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în suma de 500 lei pentru faptele prevăzute de art. 2 pct. 1, 24 și 25 din Legea 61/1991 Rep. și sancționată de art. 3 lit. b din Legea 61/1991 Rep.
S-a reținut că în data de 13.07.2014, ora 03.30, petentul Enascut P. G. în timp ce se afla în zona discotecii din centrul satului Buruieneși, fiind sub influența alcoolului a proferat injurii la adresa numitului O. S. G.. Totodată a provocat scandal în loc public și a tulburat fără drept liniștea locuitorilor din zonă prin strigăte și larmă, fapte prevăzute de art. 2 pct. 1, 24 și 25 din Legea 61/1991 Rep și sancționate de art. 3 alin. 1 lit. b din Legea 61/1991 Rep, astfel cum rezulta din cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 18.07.2014.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 18.07.2014 nu a fost semnat de către petent, agentul constatator menționând că „petentul nu este de față la întocmirea procesului verbal”.
În drept, potrivit art. 2 pct., 1, 24 și 25 din Legea 61/1991 Rep. pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire sociala, a ordinii și liniștii publice: constituie contravenție savarsirea oricăreia dintre următoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de condiții incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infracțiuni: savarsirea in public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violenta împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si liniștea publica sau sa provoace indignarea cetățenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a instituțiilor publice; provocarea ori participarea efectiva la scandal, in locuri sau localuri publice; tulburarea, fara drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau larma, iar potrivit art. 3 lit. b din Legea 61/1991 Rep. contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează: cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) si 28).
Sub aspectul legalității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 18.07.2014, instanța reține că acesta respectă condițiile de formă prevăzute de art.16 raportat la art.17 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, faptele fiind descrise în mod corespunzător pentru a fi încadrată în textul de lege care reglementează contravenția – art. 2 pct. 1, 24 și 25 din Legea 61/1991 Rep, nefiind necesară descrierea altor împrejurări față de conținutul normei care descrie și sancționează faptele drept contravenție, intimata procedând la o individualizare corespunzătoare a sancțiunilor aplicate.
De asemenea, actul sancționator cuprinde data și locul săvârșirii contravenției, fiind respectate totodată si prevederile art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal a fiind încheiat termenul de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Instanța urmează să înlăture motivele de nulitate invocate de către petent în sensul că i-a fost aplicată o amendă globală de 500 de lei fără a i se stabili pentru fiecare contravenție în parte sancțiunea aplicată și fără a se ține cont de faptul că petentul era minor la data săvârșirii faptelor întrucât astfel cum rezultă din procesul verbal . nr._ din 18.07.2014, petentului i-a fost aplicată amenda în cuantum de 500 de lei pentru prima faptă reținută și sancțiunea cu avertisment pentru ultimele două fapte reținute, fiind astfel îndeplinită condiția individualizării sancțiunii aplicate pentru fiecare faptă contravențională reținută în sarcina petentului. Totodată, instanța reține că potrivit art. art. 2 din Legea 61/1991 Rep se sancționează după cum urmează: cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1), 12), 16), 24), 25) si 28), iar potrivit art. 11 din OG 2/2001 pentru contravențiile săvârșite de minorii care au împlinit 14 ani minimul și maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârșita se reduc la jumătate. Prin urmare, având în vedere că amenda ce putea fi aplicată petentului pentru fapta prevăzută de art. 2 pct., 1 din Legea 61/1991 Rep putea fi situată între 100 și 500 de lei, instanța constată că aplicarea amenzii în cuantum de 500 de lei este legală.
Instanța reține că contestatorul nu a invocat și alte motive de nulitate absolută sau relativă a procesului verbal, restul motivelor invocate prin plângere vizând netemeinicia actului astfel întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de judecată reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art. 34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța mai reține că procesul verbal analizat reprezintă un act administrativ care, în anumite condiții, se bucură de prezumția de temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cat și în practica instanțelor judecătorești, astfel că poate fi calificată drept o prezumție prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept (a se vedea Hotărârea A. împotriva României din 4 octombrie 2007). Prezumția de temeinicie menționată este însă una relativă, legea permițând, deci, răsturnarea ei prin proba contrară. De altfel, instanța are obligația de a respecta prezumția de nevinovăție care presupune, totodată, nemijlocire și contradictorialitate.
De asemenea, instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Prin urmare, instanța constată că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 18.07.2014 reprezintă un mijloc de probă ce conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Mai mult de atât, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului, nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
În cauza dedusă judecății, instanța constată că petentul nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, de altfel acesta necontestând existența faptei reținute în sarcina sa prin plângerea formulată. Pe cale de consecință, în măsura în care petentul invocă împrejurări ce pot constitui cauze exoneratoare de răspundere, sarcina probei acestor împrejurări îi revine acestuia.
Cele reținute prin procesul verbal sunt susținute și de documentația ce a stat la baza întocmirii sale: fișa de intervenție la eveniment, declarațiile numiților L. F. f. 23 ds., O. I. E. f. 24 ds., O. S. G. f. 25 ds., R. E. P. f. 26 ds. In ceea ce privește declarațiile martorului B. A. I., instanța urmează a le înlătura, acestea necoroborându-se cu nicio probă de la dosarul cauzei.
În ce privește temeinicia sancțiunii aplicate, instanța va avea în vedere prevederile art. 3 lit. b din Legea 61/1991 Rep. conform cărora se sancționează după cum urmează: cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei: săvârșirea in public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violenta împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si liniștea publica sau sa provoace indignarea cetățenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a instituțiilor publice; provocarea ori participarea efectiva la scandal, in locuri sau localuri publice; tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau larma.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, instanța reține că potrivit art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, potrivit art. 21 alin. 3 din același act normativ, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Mai mult de atât, orice faptă contravențională prezintă un grad de pericol social abstract, specific oricărei fapte contravenționale asemănătoare, precum și un grad de pericol social concret, raportat la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului și la celelalte date înscrise în procesul-verbal. Gradul de pericol social abstract este apreciat și stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenționale și se reflectă în special în modul de sancționare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare.
Raportat la operațiunea de individualizare judiciară a sancțiunii aplicate, instanța reține că obiectul oricărei plângeri contravenționale este reprezentat de verificarea îndeplinirii condițiilor de antrenare a acestui tip particular de răspundere, cu posibilitatea aprecierii pericolului social concret și a tuturor împrejurărilor de săvârșire a faptei.
Instanța apreciază că față de criteriile prevăzute de art.21, alin.3 din O.G. nr.2/2001, felul sancțiunii a fost stabilit în mod corespunzător și de aceea, fapta petentului prezintă un grad de pericol social ridicat, ce nu justifică aplicarea sancțiunii avertismentului.
Cu toate acestea, apreciind, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, sancțiunea aplicată petentului, instanța consideră că sancțiunea cu amendă în cuantum de 200 de lei este suficientă pentru a-i atrage atenția asupra obligațiilor ce-i revin în materia respectării relațiilor sociale, având în vedere că și faptul că la momentul săvârșirii faptelor petentul era minor.
Proporționalitatea între fapta comisă și consecințele comiterii ei este una dintre cerințele impuse prin jurisprudența Curții europene a drepturilor omului (hot. Muller c. Franța, hot. Handyside c. Regatul Unit).
Așadar, având în vedere cele mai sus expuse, instanța, va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul Enascut P. G. în contradictoriu cu intimata IPJ N., și va dispune reducerea amenzii aplicate la 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de către petentul E. P.-G. cu domiciliul în ., . nr. 293, jud. N. în contradictoriu cu intimata IPJ N. cu sediul în Piatra N., ., jud. N., având ca obiect plângerea contravențională privind procesul-verbal . nr._/18.07.2014.
Modifică sancțiunea amenzii stabilită prin procesul verbal . nr._/18.07.2014 în ceea ce privește fapta prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991 Rep., în sensul că reduce amenda contravențională în cuantum de 500 de lei aplicată, în amendă contravențională în cuantum de 200 de lei.
Menține restul dispozițiilor procesului verbal menționat mai sus
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria R..
Pronunțată în ședință publică la 17.03.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
M. C.-MANOLEFILOFTEIA N.
Red./MCM/17.04.2015
Tehnored./NF/11. 05.2015
4 ex.
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 701/2015. Judecătoria ROMAN | Pretenţii. Sentința nr. 214/2015. Judecătoria ROMAN → |
|---|
