Accesiune. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 03-11-2015 în dosarul nr. 20282/2015

document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

SENTINȚA CIVILĂ NR._/2015

Ședința publică de la 03 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE: R. I. V.

Grefier: C. I. C.

Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamanții U. G., U. I. ARMINIUS prin mandatar U. G. și pe pârâții U. C. E., M. BUCUREȘTI P. PRIMARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, având ca obiect accesiune imobiliară.

Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27.10.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 03.11.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Deliberând asupra prezentei cauze, instanța constată următoarele:

P. acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 08.06.2015 sub nr._, reclamanții U. G. și U. I. Arminius au chemat în judecată pe pârâții U. C. E. și M. București, prin Primarul General, solicitând instanței ca, prin sentința pe care o va pronunța, să se constate că au dobândit prin accesiune imobiliară artificială proprietatea asupra imobilului construcție situat în București, .. 6A, sector 1, corp C1+C2, P+M.

În motivarea cererii reclamanta U. G. a arătat că, împreună cu defunctul său soț, U. E., au dobândit imobilul situat în București, .. 6A, sector 1, compus din teren și construcția formată din trei camere de locuit și dependințe, în baza Contractului de schimb autentificat sub nr. 5816/08.09.1998. A mai susținut că imobilul avea nevoie urgentă de lucrări de renovare, aceste lucrări fiind efectuate și finalizate în cursul anului 1999, fără a deține autorizație de construire. Reclamanta U. G. a arătat că, după decesul soțului său, la data de 21.11.2014 a fost eliberat certificatul de moștenitor, fiind declarați moștenitori cei doi reclamanți, iar pârâta U. C. E. renunțând la succesiune.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 492 Cod civil, art. 194 Cod procedura civilă, Legea nr. 215/2001.

În dovedirea cererii, reclamanții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.

P. încheierea din data de 02.07.2015 instanța a admis cererea reclamanților și a dispus eșalonarea plății taxei judiciare de timbru.

La data de 27.07.2015 pârâtul M. București a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că reclamanții sunt proprietarii terenului, iar pârâtul M. București nu este proprietarul terenului și nici al materialelor de construcție folosite la ridicarea construcției. Cu privire la fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că reclamanții încearcă să eludeze normele legale în vigoare privind obligativitatea obținerii unei autorizații de construire.

În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 205-208 C.pro.civ.

În dovedirea excepției și a apărărilor formulate, pârâtul M. București a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 31.07.2015 pârâta U. C. E. a formulat întâmpinare, arătând că susținerile din cuprinsul cererii introductive sunt reale și solicitând admiterea cererii reclamanților, astfel cum a fost formulată.

Deși legal citați, reclamanții nu au formulat răspuns la întâmpinare.

În ședința publică din data de 27.10.2015, instanța a invocat, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U. C. E..

Analizând actele și lucrările dosarului, în soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. București, respectiv a pârâtei U. C. E., instanța reține următoarele:

Potrivit contractului de schimb autentificat sub nr. 5816/08.09.1998 de BNP A. D. (f. 5-6), reclamanta U. G. și soțul acesteia, U. E., au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, .. 6A, sector 1, compus din teren în suprafață de 287 mp și construcția aflată pe acest teren, formată din trei camere de locuit și dependințe, imobilul având așadar regimul juridic al unui bun proprietate privată, nefăcând parte din domeniul public sau din domeniul privat al unității administrativ teritoriale a Municipiului București.

Conform susținerilor reclamanților, au fost efectuate lucrări cu privire la imobilul construcție, finalizate în cursul anului 1999, la acest moment, imobilul construcție fiind compus din trei corpuri de clădire ( C1+C2 P+M și C3), respectiv din 3 camere, două băi, bucătărie și hol, cu privire la acest imobil fiind formulată prezenta cerere având ca obiect accesiune. Lucrările au fost efectuate de soții U. G. și U. E., fără a deține autorizație de construire.

La data de 23.12.2012 a decedat numitul U. E. (f. 28), iar la data de 21.11.2014 a fost emis actul de lichidare a regimului comunității legale (f. 12), stabilindu-se cota parte de ½ pentru fiecare dintre cei doi soți.

La aceeași dată, 21.11.2014, a fost emis certificatul de moștenitor nr. 144 (15-16) în favoarea reclamanților cu privire la cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului menționat (masa succesorală rămasă de pe urma defunctului U. E.), fiind atribuit în cote de ¼ către reclamanta U. G., în calitate de soție supraviețuitoare, și ¾ către reclamantul U. I. Arminius, în calitate de fiu. De asemenea, conform declarației autentificate sub nr. 3616/21.11.2014 de BNP R. G., s-a reținut că pârâta U. C. E., în calitate de fiică, a renunțat la succesiune (f. 9).

În drept, instanța reține următoarele:

Calitatea procesuala pasivă, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile reprezintă identitatea între persoana pârâtului și persoana celui obligat în raportul juridic dedus judecății.

În plus, în temeiul dispozițiilor art. 35 Cod procedura civila, acțiunea în constatare interogatorie este aceea prin care titularul dreptului, în mod preventiv, cheamă în judecată o persoană care ar putea eventual să-i conteste dreptul, pentru a răspunde și a se lua act dacă recunoaște sau nu acest drept, iar acțiunea în constatare declaratorie este aceea prin care se cere instanței să constate existența sau inexistența unui raport juridic.

Cu titlu prealabil, în ceea ce privește aplicarea în timp a legii civile, în aplicarea dispozițiilor 6 alin 2 din Noul Cod Civil, accesiunea este supusă legii în vigoare la data producerii sau săvârșirii împrejurării sau faptei care atrage incidența accesiunii, iar, pentru ipoteza unor fapte continue, interesează legea în vigoare la data începerii.

Potrivit art. 488 cod civil 1864, „Tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului, potrivit regulilor statornicite mai jos”, în timp ce conform art. 492 „Orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa și că sunt ale lui, până ce se dovedește din contră”.

Astfel, dreptul de proprietate asupra unui bun se poate dobândi prin accesiune, modalitate care constă în încorporarea materială a unui lucru mai puțin important într-un lucru mai important. Principiul accesiunii este înscris în art. 492 Cod civil, conform căruia tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului.

P. urmare, atunci când reclamantul solicită să se constate calitatea sa de proprietar prin accesiune imobiliară asupra construcției existente pe terenul proprietatea sa, în condițiile art. 482 Cod civil, calitate procesuală pasivă are doar persoana ce contestă dreptul de proprietate al proprietarului terenului asupra construcțiilor edificate pe acesta. Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, va trebui să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtului, deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății

Astfel, instanța reține că reclamanții sunt coproprietarii terenului în suprafață de 287 m.p., situat București, .. 6A., sector 1, în baza contractului de schimb autentificat sub nr. 5816/08.09.1998, respectiv al succesiunii de pe urma defunctului U. E., iar construcția a fost edificată de reclamantă și de defunctul său soț, scopul cererii de chemare în judecată fiind clarificarea și stabilirea regimului juridic al acestei construcții, realizată fără autorizație de construire.

Cazurile de accesiune imobiliară artificială sunt reglementate de art. 493-494 C.civ., ipoteza primului text legal menționat vizând construcțiile realizate de proprietar pe terenul său cu materialele altuia, în timp ce ipoteza celui de-al doilea text legal invocat vizează construcțiile realizate de o persoană cu materialele sale pe terenul proprietatea altcuiva.

În cauză, reclamanții sunt atât proprietarii materialelor folosite pentru edificarea construcției, cât și coproprietari asupra terenului pe care s-a construit clădirea.

Pârâții nu sunt proprietarii materialelor de construcție, în sensul ipotezei art. 493 C.civ., neprobându-se de către reclamanți nici calitatea pârâților de proprietari ai terenului, argumentul că M. București este deținătorul patrimoniului imobiliar la nivelul unității administrativ-teritoriale, fiind învestit cu atribuții în domeniul autorizării efectuării lucrărilor de construcții, nejustificând calitatea procesuală pasivă a acestora din perspectiva temeiului juridic invocat de reclamanți.

Neîndeplinirea de către reclamanți a cerințelor legale de autorizare a construcției, care paralizează calea necontencioasă a dobândirii dreptului de proprietate prin valorificarea faptului construirii, indiferent de motivele care au condus la aceasta situație, nu poate constitui temeiul procedural ori de drept material al realizării unor interese pe cale contencioasă, sancțiunea nerespectării unor prevederi legale, în speță cele ale Legii nr. 50/1991, nefiind de natură a institui posibilitatea alegerii căii contencioase, ca soluție alternativă.

A recunoaște o atare posibilitate ar însemna a se permite eludarea dispozițiilor legale încălcate, prin chemarea în judecată a unor autorități administrative a căror calitate procesuală nu poate fi justificată, astfel cum este cazul în speță.

In consecință, municipalitatea nepretinzând vreun drept de proprietate asupra construcției, întrucât nu este și nici nu a fost proprietara terenului pe care se află amplasată construcția în litigiu, rezultă că nu are calitatea de subiect al raportului juridic dedus judecății și, având în vedere că reclamanții, fiind cei care au pornit acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasiva, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului București și va respinge acțiunea formulată împotriva acestuia, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără legitimare procesuală pasivă.

În ce privește calitatea procesuală a pârâtei U. C. E., instanța reține, față de titlul de proprietate al reclamanților asupra terenului și pe lângă argumentele mai sus menționate și împrejurarea că pârâta a renunțat în mod expres la succesiunea defunctului său tată (U. E.), exprimându-și astfel opțiunea de a nu consolida, cu efect retroactiv, respectiv de la data deschiderii succesiunii, calitatea de moștenitor în raport cu acesta, respectiv de proprietar al cotei păți din masa succesorală în compunerea căreia intra și terenul pe care a fost edificată construcția.

Astfel, referitor la pârâta U. C. E., reclamanții nu au făcut dovada că aceasta ar avea calitatea de proprietar asupra terenului pe care a fost edificată construcția ce face obiectul prezentului litigiu sau asupra materialelor utilizate la realizarea construcției, împrejurare de natură a conduce la concluzia că aceasta nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

În consecință, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U. C. E., invocată din oficiu și va respinge ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Cu referire la dispozițiile art. 453 C.proc.civ., instanța urmează a lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. București, invocată prin întâmpinare.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei U. C. E., invocată din oficiu.

Respinge acțiunea privind pe reclamanții U. G., U. I. ARMINIUS prin mandatar U. G., ambii cu domiciliul în București, .. 6A, sector 1 și pe pârâții U. C. E. cu domiciliul în București, .. 6A, sector 1, M. BUCUREȘTI P. PRIMARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 291-293, sector 6, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.11.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

R. I. V. C. I. C.

Red./Thred.R.I.V./C.I.C./20.11.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Accesiune. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI