Acţiune în constatare. Sentința nr. 4470/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4470/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 4470/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ nr. 4470
Ședința publică din data de 09 martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. A.
GREFIER: A. I. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții P. R., P. D. și pe pârâta S.C. O. B. ROMÂNIA S.A., având ca obiect acțiune în constatare – clauze abuzive, obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanții prin avocat, care depune împuternicire avocațială, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care instanța pune în discuție excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Apărătoarea reclamanților solicită respingerea excepției. Acțiunea vizează constatarea clauzelor abuzive și eliminarea acestora din contractul de credit și este obligația de a face – neevaluabilă în bani.
Instanța reține cauza în vederea soluționării excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.11.2014, sub numărul de mai sus, reclamanții P. R. și P. C. D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. O. B. România S.A., constatarea nulității absolute parțiale a contractului de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă pentru persoane fizice nr. C_ /26.02.2007, respectiv a clauzelor abuzive cuprinse în art. 8.1 din contract, cu consecința modificării prevederilor acestuia, respectiv a aplicării retroactive, începând cu data încheierii convenției de credit la care dobânda este curentă, a ratei dobânzii în conformitate cu indicele LIBOR CHF, art. 9.2, cu consecința eliminări sale, art. 13.2 și art. 14 lit. b) liniuțele 7 și 8, cu consecința eliminării sale, art. 10.6, cu consecința eliminării ei și art. 8.4 și art. 8.6, cu consecința eliminării lor, precum și constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzute la art. 11.11 din convenția de credit care prevede rambursarea creditului în aceeași monedă în care a fost acordat împrumutul, stabilirea cursului de schimb CHF-L. la momentul semnăturii contractului, curs care să fie valabil pe toată perioada derulării contractului, având în vedere faptul că în mod abuziv riscul valutar este stabilit exclusiv în sarcina împrumutatului și denominarea în moneda națională a plăților, în virtutea principiului din regulamentul valutar conform căruia prețul mărfurilor sau al serviciilor între rezidenți se plătește în moneda națională. Au mai solicitat reclamanții obligarea pârâtei la plata daunelor morale de 1.000 CHF (câte 500 CHF pentru fiecare reclamant în parte), calculate în lei, la cursul leu-CHF stabilit de BNR la data plății, obligarea pârâtei la recalcularea dobânzii aplicate contractului de credit începând cu data încheierii contractului de credit și până în prezent, în sensul raportării la indicele Libor-CHF și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 194 C.proc.civ.
Reclamanții au alăturat cererii lor înscrisuri.
La data de 24.11.2014, reclamanții au depus o precizare a capetelor de cerere.
La data de 29.12.2014, pârâta O. B. Romania S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării capătului de cerere privind daunele morale și excepția lipsei de obiect a primului capăt de cerere referitoare la eliminarea clauzelor contractuale prevăzute la art. 8.1, art. 8.4, art. 8.6 și art. 9.2 din contractul de credit, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 204 și urm. C.proc.civ., Legea nr. 193/2000, art. 969 și art. 1578 vechiul C.civ., O.U.G. nr. 50/2010.
Pârâta a depus la dosar înscrisuri.
Reclamanții au depus răspuns la întâmpinare la data de 06.02.2015, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate și argumentelor invocate prin întâmpinare și admiterea cererii, astfel cum a fost formulată.
Analizând, în temeiul art. 237 alin. (2) pct. 1 și art. 248 alin. (1) C.proc.civ. cu prioritate excepția necompetenței materiale invocată din oficiu, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 95 pct. 1 C.proc.civ., Tribunalul este instanță cu plenitudine de competență pentru judecata în primă instanță, judecând toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Judecătoria este competentă să judece, printre altele, cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani și cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, potrivit art. 94 pct. 1 lit. h) și j) C.proc.civ.
Potrivit art. 98 alin. (1) și (2) C.proc.civ. „(1) Competența se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. (2) Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretențiile principale, precum dobânzile, penalitățile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenței, și nici prestațiile periodice ajunse la scadență în cursul judecății.”
Instanța mai reține că potrivit art. 30 alin. (4) C.proc.civ. cererea accesorie este cererea a cărei soluționare depinde de soluția dată unui capăt de cerere principal.
În speță, instanța constată că a fost învestită cu soluționarea mai multor capete principale de cerere, întemeiate pe un titlu comun. Rezultă că pentru determinarea competenței incidente sunt dispozițiile art. 99 alin. (2) C.proc.civ., potrivit căruia „(2) În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.”
Instanța reține că cererea se referă la anumite clauze contractuale, care au fiecare caracter evaluabil sau neevaluabil în bani.
Dintre acestea, clauzele cuprinse în art. 8.1 (privind modul în care dobânda variază), art. 8.4 (privind modul de calcul al dobânzii lunare), art. 8.6 (potrivit căruia calculul dobânzilor se va efectua la numărul exact de zile de utilizare a creditului raportat la un an calendaristic), art. 9.2 (privind posibilitatea băncii de a modifica nivelul comisioanelor, dobânzilor și taxelor fără consimțământul împrumutatului), art. 10.6 (referitoare la valoarea garanțiilor), art. 11.1 (privind rambursarea creditului în moneda în care a fost acordat și obligația împrumutatului de a alimenta la data scadenței contul curent), art. 13.2 (privind dreptul băncii de a declara exigibil tot creditul și de a proceda la recuperarea creanțelor sale pe calea executării silite, prin valorificarea garanțiilor care însoțesc creditul, dacă în termen de 30 zile de la data scadenței împrumutatul nu rambursează datoriile față de bancă) și art. 14 lit. b) liniuțele 7 și 8 (privind dreptul băncii de a declara scadente și plătibile toate celelalte credite acordate de bancă împreună cu toate celelalte datorii accesorii acestora în cazul în care împrumutatul nu își îndeplinește oricare din obligațiile asumate) din contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă pentru persoane fizice nr. C_ /26.02.2007 au un evident caracter neevaluabil în bani. Aceste clauze nu sunt evaluabile în sine, neputându-se considera că dobândesc un conținut pecuniar pentru simplul motiv că au fost inserate într-un contract de credit. Cererile de constatare a caracterului abuziv și de anulare a acestor clauze atrag așadar competența materială a Tribunalului, potrivit art. 95 pct. 1 C.proc.civ.
Cum aceste cereri au un caracter neevaluabil în bani și cum toate capetele de cerere se întemeiază pe un titlu comun, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 99 alin. (2) C.proc.civ.
Prin urmare, apreciind că nu este în căderea Judecătoriei Sectorului 1 București soluționarea prezentei cereri, în temeiul art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (1) și alin. (3) C.proc.civ., instanța va admite excepția necompetenței materiale, urmând a declina judecata cererii în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții P. R., P. D., domiciliați în București, ..9, ..4, ., sector 4 și cu domiciliul procesual ales la C. de A. V. I. N., din București, ..37, mbl.M29, ..36, sector 3 și pe pârâta S.C. O. B. ROMÂNIA S.A., cu sediul în București, .-68, sector 1, în favoarea Tribunalului București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09 martie 2015.
PREȘEDINTE,pentru GREFIER
A. A. aflat în concediu de odihnă
semnează grefierul șef
Red. Jud. A.A./ Gref. A.I.M./ 06 iulie 2015
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 4534/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4610/2015. Judecătoria... → |
|---|
