Acţiune în constatare. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 26/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 26-10-2015 în dosarul nr. 19472/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ nr._

Ședința publică din data de 26 octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. C.

GREFIER: A. I. M.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanții B. C. F., B. M. și pe pârâta P. B. ROMANIA S.A., având ca obiect acțiune în constatare – clauze abuzive, obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pârâta prin consilier juridic, lipsind reclamanții.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că reclamanții au depus precizări; pârâta a depus delegația consilierului juridic.

Apărătoarea pârâtei depune înscrisuri.

Instanța acordă cuvântul pentru discutarea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată din oficiu.

Apărătoarea pârâtei solicită respingerea excepției.

Instanța reține cauza în vederea soluționării excepției invocate.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 09.04.2015, sub numărul_, reclamanții B. C. F. și B. M. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta P. B. Romania S.A., să se constate ca fiind abuzive clauzele contractuale prevăzute în cuprinsul art. 1.3, art. 5.1, art. 5.4 și art. 6.3 din contractele de credit nr. 0900R_/10.08.2007 și nr. 0900R_/31.08.2007, să se dispună stabilizarea (înghețarea) cursului de schimb CHF- leu la momentul semnării contractului, curs care să fie valabil pe toată perioada contractuală și să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate Legea nr. 193/2000, art. 2164 C.civ.

La data de 19.05.2015, pârâta P. B. Romania S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Prin notele depuse la data de 09.06.2015, pârâta a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei B..

Prin sentința civilă nr. 5624/08.07.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Motiv pentru care cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.07.2015, sub numărul_ .

Prin precizările depuse la data de 23.10.2015, reclamanții au arătat că în mod eronat Judecătoria B. și-a declinat competența, clauza atributivă de competență fiind abuzivă.

Analizând, în temeiul art. 237 alin. (2) pct. 1 și art. 248 alin. (1) C.proc.civ. cu prioritate excepția necompetenței teritoriale, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 107 alin. (1) C.proc.civ. „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.”

Potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 C.proc.civ., în afara acestei instanțe, reclamantul consumator mai poate sesiza, la alegerea sa (art. 116 C.proc.civ.), și instanța de la domiciliul său, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulității absolute, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

De asemenea, instanța reține și dispozițiile art. 126 C.proc.civ. potrivit cărora părțile pot conveni ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece. În litigiile din materia protecției drepturilor consumatorilor (ipoteza din speță), legiuitorul a stabilit ca alegerea instanței competente să poată fi făcută de părți numai după nașterea dreptului la despăgubire, orice convenție contrară fiind considerată ca nescrisă.

În primul rând, instanța apreciază că dispozițiile art. 8.2 din ambele contracte de credit deduse judecății nu determină competența teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 București, întrucât nu conțin o determinare neechivocă a instanței competente, sintagma „instanțele judecătorești din București” nefiind suficientă pentru alegerea instanței.

În al doilea rând, instanța apreciază că, prin prisma dispozițiilor art. 24 C.proc.civ., regula cuprinsă în art. 126 alin. (2) C.proc.civ. este aplicabilă și acestui litigiu, concepția legiuitorului fiind menită de altfel să satisfacă cerințele europene privind protecția consumatorilor. Clauza prevăzută la art. 8.2 din contracte nu își găsește aplicarea în speță.

În al treilea rând, instanța are în vedere concluzia Curții de Justiție a Uniunii Europene cuprinsă în hotărârea pronunțată în procedura chestiunilor preliminare, în cauza C 137/08, privind pe VB Pénzügyi Lízing Zrt. împotriva F. Schneide, în sensul că instanța națională trebuie să cerceteze din oficiu dacă o clauză prin care se atribuie competență jurisdicțională teritorială exclusivă, din contractul încheiat între un vânzător sau un furnizor și un consumator, ce face obiectul unui litigiu cu care este sesizată, intră în domeniul de aplicare al Directivei nr. 93/13/CEE și, în caz afirmativ, să aprecieze din oficiu eventualul caracter abuziv al unei astfel de clauze, justifică analiza clauzei atributive de competență sub aspectul caracterului său abuziv.

Clauza atributivă de competență inserată la art. 8.2 din cele două contracte de credit intră în categoria celor având ca obiect sau ca efect excluderea sau obstrucționarea dreptului consumatorului de a introduce acțiuni în justiție, categorie prevăzută la pct. 1 lit. q) din anexa la Directiva nr. 93/13/CEE, drept pentru care, în considerarea art. 6 din Legea nr. 193/2000, aceasta nu poate produce efecte asupra consumatorilor.

Instanța are în vedere că Judecătoria Sectorului 1 București este situată la o distanță mare de localitatea de domiciliu a reclamanților, iar deplasarea și cheltuielile implicate pentru deplasarea lor la această instanța ar putea avea un caracter disuasiv și le-ar putea determina să renunțe la orice acțiune în justiție sau la orice apărare, împrejurare de altfel invocată de aceștia prin notele scrise depuse la dosar.

Mai mult, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit în cauza Oceano Grupo Editorial S.A. vs. Rocio Murciano Quintero că este inechitabil și mult prea oneros să se pretindă consumatorului să formuleze cererea de chemare în judecată împotriva comerciantului care i-a încălcat drepturile la instanța de la sediul acestuia din urmă.

Prin urmare, în temeiul art. 129 alin. (2) pct. 3, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (1) și alin. (3) C.proc.civ., va admite excepția necompetenței teritoriale, urmând a declina judecata cererii în favoarea Judecătoriei B..

De asemenea, constatând ivit, prin prisma dispozițiilor art. 133 pct. 2 C.proc.civ., conflictul negativ de competență, instanța va trimite cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței teritoriale.

Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții B. C. F., B. M., ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat N. D. M., din B., . nr.22, jud. B. și pe pârâta P. B. ROMANIA S.A., cu sediul în București, ..29-31, sector 1, în favoarea Judecătoriei B..

Constată ivit conflictul negativ de competență și trimite cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție spre soluționarea acestui conflict.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, azi, 26 octombrie 2015.

PREȘEDINTE,GREFIER,

A. ConstantinescuAlexandra I. M.

Red. Jud. A.C./ Gref. A.I.M./ 02 decembrie 2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI