Acţiune în constatare. Sentința nr. 27/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 19669/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚĂ PUBLICĂ DIN: 27.10.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. C. N.
GREFIER: H. A.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamant M. D., reclamant M. V. și pe pârât F. M., având ca obiect constatare nulitate act juridic revocare testament, constatarea caducității procurii.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamanții și pârâtul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, după care,
În conformitate cu prevederile art. 219 Cod pr. civ. instanța procedează la legitimarea reclamanților M. D. și M. V. și a pârâtului F. M., datele de identificare ale acestora regăsindu-se în caietul de ședință al grefierului având în vedere dispozițiile Legii nr. 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Instanța îi pune în vedere pârâtului să facă precizări în legătură cu dosarul de la Judecătoria Bacău la care a făcut referire la termenul anterior.
Pârâtul, având cuvântul, precizează că dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei sectorului 1 București, sub numărul_/299/2015 având termen pe data de 09.11.2015.
Instanța, pune în discuția părților estimarea duratei necesare pentru cercetarea procesului, acordând cuvântul în acest sens.
Reclamantul M. D., având cuvântul, apreciază ca durata estimativă a cercetării prezentei cauze maxim 2 termene.
Pârâtul, având cuvântul, arată că nu poate aprecia durata necesară cercetării procesului având în vedere că în cauză trebuie realizată expertiză grafologică. Precizează că nu există un original pentru comparare și că actul la care se face referire nu este un testament în sensul legii.
Instanța îi pune în vedere pârâtului să precizeze dacă în cadrul dosarului_/299/2015 se contestă testamentul .
Pârâtul, având cuvântul, arată că solicită recunoașterea calității de moștenitor conform art. 113 și, în temeiul art. 791,899, posesiunea bunurilor cuprinse în testament. Totodată, depune precizări în 3 exemplare.
Instanța învederează părților obiectul prezentei cauze.
Pârâtul, având cuvântul, arată că este de acord cu al doilea capăt al cererii de chemare în judecată, respectiv caducitatea procurii. Totodată, solicită instanței să stabilească cadrul procesual și obiectul prezentei cauză.
Instanța îi pune în vedere pârâtului să să precizeze dacă formulează cerere reconvențională, vizavi de cererea de la punctul 4 din întâmpinare - desființarea actelor lovite de nulitate.
Pârâtul, având cuvântul, arată că are dreptul să ceară oricând nulitatea actelor.
Instanța pune în discuție excepția autorității de lucru judecat invocată de pârât cu privire la dosarul din 2009.
Pârâtul, având cuvântul, precizează că reclamanții au renunțat la revocarea testamentului, că instanța nu a dispus revocarea testamentului și că pârâtul a fost scos din proces. Mai arată că urma să se facă inventarul bunurilor.
Reclamantul M. D., având cuvântul, arată că dosarul la care se referă partea adversă este_/299/2009 și că testamentul este revocat însă acest lucru nu a fost menționat în dispozitiv și prin urmare, nu notarul nu poate face nimic în lipsa acestor mențiuni.
Instanța învederează faptul că nu s-a pronunțat nimic cu privire la acest aspect dat fiind faptul că reclamanții au renunțat la revocare testamentului.
Reclamantul M. D., având cuvântul, arată că instanța s-a pronunțat cu privire la testament, acesta fiind revocat, fiind omisă din dispozitiv această mențiune. Totodată, depune un set de înscrisuri.
Pârâtul, având cuvântul, arată că în această situație, având în vedere că în dispozitiv nu sunt menționate aceste aspecte înseamnă că testamentul nu e revocat.
Se mai arată că hotărârea nu este pusă în aplicare, toate bunurile sunt folosite, expertiza a fost făcută.
Instanța, față de precizările pârâtului, constată că excepția autorității de lucru judecat reprezintă excepția puterii de lucru judecat și rămâne în pronunțare cu privire la aceasta. Totodată, instanța ia act de recunoașterea pârâtului la achiesarea pe capătul de cerere.
Reclamantul M. D., având cuvântul, arată că testamentul este revocat însă acest lucru nu este menționat în dispozitiv iar nefiind menționat notarul nu poate face nimic.
Pârâtul, având cuvântul, arată că trebuie respinsă acțiunea dat fiind faptul că exist putere de lucru judecat. Menționează de asemenea că este de acord cu admiterea capătului 2 de cerere și solicită cheltuieli de judecată ( reclamantul să-l despăgubească pentru cheltuielile efectuate cu transportul).
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei sectorului 1 București al data de 30.03.2015 sub nr._, reclamanții M. D. și M. V. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul F. M. ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să constate caducitatea procurii autentificate sub n. 91/23 mai 2015 și să constate revocarea testamentului autentificat sub nr. 3942 din 28.10.2002 emis de BNP I. Ș..În motivarea cererii, reclamanții au învederat că, în fapt, in anul 2002, B. A., in prezent decedata, a instituit paratul ca legatar cu titlu particular, prin testament autentic, pentru toate bunurile mobile si imobile din . sa se gaseasca in patrimoniul sau la data deschiderii moștenirii. In anul 2007, aceeași B. A., revine asupra deciziei sale din 2002 si, prin testament olograf, lasa reclamanților si celorlalți moștenitori legali, intreaga sa avere cuprinsa in Decizia civila nr.276/2001, si toate bunurile ce urmau sa revină acesteia, dupa definitivarea litigiilor aflate in curs de judecata la acea data.
B. A. a decedat pe data de 05.03.2009 si a lasat moștenitori legali pe sora sa, in prezent decedata, pe fratele reclamant M. V. si pe M. G., M. E., G. M. si M. D., descendenți ai fratelui predecedat M. M..Prin sentința civilă nr._/2012 pronunțată de judecătoria sector 1 București în dosar nr._/299/2009,. Definitivă prin anularea recursului, s-a stabilit calitatea de legatari universali a reclamanților și s-a dispus completarea certificatului e moștenitor nr. 42/2009, care stabilește masa succesorală și moștenitorii defunctei B. A.. Întrucât pârâtul a contetstat valabilitatea testamentului olograf prin care a fost revocat testamentul său autentic, în urma expertizei grafologice, instanța a constatat valabilitatea acestuia șli, implicit, a reținut revocarea testamentului pârâtului. De altfel, în considerentele sentinței nr. 346/2012, pronunțată de judecătoria Bacău în dosar nr._, instanța reține faptul că „reclamantul (F. M.) nu are calitatea de moștenitor al defunctului M. D., deoarece testamentul prin care a fost instituit legatar cu titlu particular al fiicei acestuia, B. A., a fost revocat cui privire la bunurile solicitate a fi incluse în masa succesorală”. Cu toate acestea, conform reclamanților, pârâtul continuă, cu rea credință, să invoce în fața autorităților calitatea sa de moștenitor al defunctei B. A., deși nu are nici un drept de natură succesorală cu privire la vreun bun din averea acesteia. Motivat de acest fapt, reclamantul M. D. D. a solicitat notarului care a autentificat testamentul pârâtului o adeverință din care să rezulte revocarea acestui înscris. Răspunsul notarului a fost că va putea elibera un astfel de înscris numai după ce revocarea va fi constatată prin hotărâre judecătorească definitivă, eludând astfel dispozițiile legale referitoare la revocarea de drept a legatelor. Reclamanții au apreciat că au un interes născut și actual, iar în condițiile în care dispozițiile celor 2 legate sunt contradictorii și se exclud, are loc revocarea de drept a primului legat cu titlu particular. O acțiune în realizarea dreptului ar echivala cu revocarea de către instanță a testamentului ulterior, ceea ce nu este posibil, deoarece revocarea a operat de drept în momentul manifestării ulterioare a voinței testatoarei.
Reclamanții au relevat că pârâtul acționează cu rea credință și atunci când se prezintă în fața autorităților ca mandatar al defunctei B. A., invocând procura autentic nr. 91 din 23.05.2005. Deși mandatul său a încetat la data decesului mandantei., pârâtul invocă reguli de drept numai de el știute și arată că, până când moștenitorii nu or solicita instanței revocarea mandatului său, el are dreptul să administreze averea defunctei. Pârâtul ignoră inclusiv faptul că între timp moștenirea defunctei a fost dezbătută și i-a fost negată de către instanțele de judecată orice calitate de moștenitor. În drept, reclamanții au invocat art. 35 cod proc. civilă, art. 802, 920, 1552 alin. 3 din vechiul cod civil.
Prin întâmpinare (f. 50), pârâtul a invocat excepția lucrului judecat, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, iar pe fond a cerut respingerea acțiunii, cu obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 08.07.2015, reclamanții au depus răspuns la întâmpinare (f. 93-95).
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, la solicitarea tuturor părților.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr._/11.07.2012 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2011, definitivă și irevocabilă prin anularea recursului,instanța a admis în parte acțiunea și a completat certificatul de moștenitor n. 42/2009 eliberat de Biroul Notarului public F. D. la data de 29 mai 2009, în sensul includerii în masa succesorală de pe urma defunctei B. A. a unor bunuri, enumerate expres. Prin aceeași hotărâre, s-a constatat că au calitatea de legatari universali, cu privire la masa succesorală de pe urma defunctei B. A., următorii: M. V., în calitate de frate, cu o cotă de 1/6 din masa succesorală, M. G., M. E., M. D.,fiecare în calitate de nepot de frate predecedat, cu o cotă de 5/24 fiecare, G. M., nepoată de frate predecedat, cu o cotă de 5/24 din masa succesorală.
În considerentele sentinței s-a reținut că „ prin testamentul autentificat sub nr. 3942 din data de 28.10.2002 de BNP I. Ș., defuncta B. A. a dispus ca „toată averea sa mobilă și imobilă situată pe raza comunei Orbeni, jud. Bacău, ce se va găsi în patrimoniul meu după data decesului să treacă în deplină proprietate și folosință numitului F. M., pe care îl institui legatar cu titlu particular”.
Prin testamentul olograf, semnat, scris și data 10 martie 2007, intitulat „Domnule Primar”, defuncta B. A. a dispus „Las prin moștenire fraților mei M. M., respectiv nepoților mei M. E., melinte D., M. G. și G. M., precum și fratelui M. V., toate bunurile mobile și imobile cuprinse în actul dotal, în decizia nr. 276/2001 și ce mi s-ar mai cuveni la definitivarea situației restului d e teren. Singura mea dorință este ca după compensarea cheltuielilor de judecată pe care le am datorită fostului procurator F. M., nepoții mei și fratele, dacă vor dori, să aibă grijă de mine”.
Testamentul olograf din 10 martie 2007 îndeplinește toate condițiile de validitate prevăzute de art. 859 cod civil fiind scris,semnat și datat de mâna testatoarei.
La solicitarea BNP F. D., în dosarul nr. 454/2009, acest testament olograf din 10 martie 2007 a fost expertizat de laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice București, fiind emis avizul de expertiză criminalistică nr. 208 din 09.06._, care a concluzionat că testamentul olograf din 10 martie 2007 a fost scris, s datat și semnat de B. A..
Prin testamentul olograf scris, semnat și datat 20 aprilie 2007, defuncta B. A. a dispus că „De bunăvoie și nesilită de nimeni, aflată în deplinătatea facultăților mintale, ca în cazul încetării sale din viață, lasă apartamentul din București, ., etajul 1, . și toate bunurile ce se găsesc în el lui C. T. pe care îl numesc legatar universal. Declar că nu am moștenitori rezervatari”.
La solicitarea BNP F. T., acest testament olograf datat 20 aprilie 2007 a fost expertizat de Laboratorul interjudețean de expertize Criminalistice București, fiind emis avizul de specialitate criminalistică nr. 130 din 15.04.2009, care a concluzionat că testamentul olograf din 20 aprilie 2007, vizat spre neschimbare la 24.03.2009, a fost scris, datat și semnat de B. A. ”.
În considerentele aceleiași sentințe se rețin prevederile art. 920 cod civil, art. 921 cod civil, ca și faptul că ambele testamente, din 2002 și din martie 2007, instituie legate cu titlu particular referitoare la bunurile situate pe raza comunei Orbeni, jud. Bacău, legatul cu titlu particular din 2002 fiind revocat în anul 2007.
Puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești demonstrează modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a mai fi contrazis, ea impunându-se într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, din nevoia de ordine și stabilitate juridică. Prin urmare, întrucât în relația dintre părți, prezumția puterii de lucru judecat are caracter absolut, înseamnă că nu se poate introduce o nouă acțiune în cadrul căreia să se pretindă stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat judecătorește anterior.
În speță, prin considerentele sentinței nr._/2012 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București s-a constatat revocarea legatului cu titlu particular instituit în favoarea lui F. M. în anul 2002 prin legatul cu titlu particular din martie 2007. Ca atare, produce efecte puterea de lucru judecat a acestei sentințe, motiv pentru care instanța va admite excepția puterii de lucru judecat și va respinge cererea privind constatarea revocării testamentului ca existând puterea de lucru judecat.
Cu privire la al doilea capăt de cerere, având ca obiect constatarea caducității procurii autentificate sub nr,. 91/23.05.2005, instanța va lua act recunoașterea de către pârât a pretențiilor reclamanților.
Față de modul de soluționare a acțiunii, în baza art. 453 cod proc.civilă va obliga reclamanții la plata sumei de 81 lei reprezentând 50% din valoarea cheltuielilor de judecată (transport) către pârât și va respinge cererea privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată făcute de reclamanți (față de recunoașterea pretențiilor acestora, parțial, conform art. 454 cod proc. civilă și față de admiterea excepției și respingerea primului capăt de cerere.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția puterii de lucru judecat a sentinței nr._/11.07.2012 pronunțată de Judecătoria sector 1 în dosar nr._/299/2009.
Respinge cererea referitoare la constatarea revocării testamentului nr. 3942 din 28.10.2002 emis de BNP I. Ș., ca existând puterea de lucru judecat a sentinței nr._/11.07.2012, prin care s-a constatat revocarea testamentului.
Ia act de recunoașterea de către pârât a pretențiilor reclamanților privind al doilea capăt de cerere.
Obligă reclamanții M. D. cu domiciliul în BACĂU, .. 2, . și M. V. cu domiciliul în sector 5, București, .. 92, ., . sumei de 81 lei reprezentând cheltuieli de judecată (50%) către pârâtul F. M. cu domiciliul în com. ORBENI, ..
Respinge cererea de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată făcute de reclamanți.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria sector 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. C. N. H. A.
Red. G.C.N/Tehnored. G.C.N., H.A./5 ex, .>_
| ← Ordonanţă preşedinţială. Încheierea nr. 15/2015.... | Întoarcere executare. Sentința nr. 04/2015. Judecătoria... → |
|---|
