Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 28-10-2015 în dosarul nr. 19748/2015

Document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

Sentinta civila nr._/2015

Ședința din camera de consiliu de la 28 Octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE D. R. A.

Grefier A. T.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E. E. MUNTENIA S.A. și pe pârâta H. S. E., având ca obiect cerere de valoare redusă.

Dezbaterile au avut loc în ședința din camera de consiliu de la 21.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 28.10.2015, pentru cand a hotarat urmatoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr._ la data de 01.07.2015, reclamanta E. E. MUNTENIA SA a solicitat obligarea pârâtului H. S. E. la plata sumei de 7171,01 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate și a sumei de 155,14 lei reprezentând penalitățile de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, între părți, s-au desfășurat relații contractuale, în baza cărora a emis facturi fiscale, neachitate de către debitoare.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 969 V C.civ, art. 1031 Cod proc.civ..

Pentru dovedirea cererii a fost solicitată administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 200 lei, conform art. 36alin. (1) din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru- fila 1.

Deși legal citat, pârâtul nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări și a propune probe.

În temeiul art. 258 rap. la art. 255 C.proc.civ., instanța a încuviințat părților administrarea probei cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei.

Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În prealabil, prin raportare la dispozițiile art. 1025 C.proc.civ., instanța constată aplicabilă în cauză procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

În speță, instanța reține că sunt îndeplinite condițiile pentru judecarea cererii potrivit acestei proceduri speciale având în vedere că valoarea debitului principal nu depășește pragul maxim de 10.000 lei, iar prezentul litigiu nu se încadrează printre cele prevăzute la art. 1025 alin. 2 și 3 C.proc.civ. ca fiind exceptate de la aplicarea procedurii cererilor de valoare redusă.

Între reclamanta S.C. E. E. MUNTENIA S.A. și pârâtul H. S. E. s-au stabilit raporturi comerciale prin furnizarea de energie electrică de către reclamantă pârâtei în baza contractului nr. 1001-_-2/02.05.2006–fila 20. Se reține astfel faptul că pârâtul a acceptat furnizarea energiei electrice prin intermediul reclamantei și nu a contestat existența acestui serviciu prestat.

Instanța reține totodată că, deși pârâtului, în calitate de beneficiar al produselor furnizate îi revenea obligația de plată a contravalorii facturilor în termen de 15 zile calendaristice de la data emiterii facturii – art. 11 alin. 1 din Contract, acesta nu a procedat la achitarea serviciilor prestate, acumulând astfel un debit de 7171,01 lei.

Potrivit prevederilor art. 11 alin. 2 lit. din Contract, neachitarea facturii de către consumator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, după cum urmează:

a)penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, stabilit conform reglementărilor în vigoare;

b)penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței;

c)valoarea totală a penalităților nu poate depăși valoarea facturii.

Având în vedere înscrisurile depuse la dosar, instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada faptului că a furnizat energie electrică pârâtei și că aceasta înregistrează un debit principal de 7171,01 lei reprezentând contravaloarea energiei electrice din facturile fiscale nr._/15.11.2012 si nr._/06.03.2013. Pe de altă parte, pârâtul nu a făcut dovada faptului că a achitat debitul solicitat de reclamantă și nu a contestat faptul ca ar fi beneficiat de aceste servicii.

Potrivit dispozițiilor art. 969 C.Civ. 1864 (aplicabile prin raportare la data încheierii contractului de furnizare), convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și conform art. 1073 C.Civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, iar dacă acest lucru nu este cu putință, are dreptul la dezdăunare, respectiv la echivalentul prejudiciului suferit ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare de către debitor.

În aplicarea prevederilor art. 1066 C.Civ., clauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă de a da un lucru în caz de neexecutare din partea-i, iar în aplicarea prevederilor art. 1069 C.Civ. clauza penală este o compensație a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale.

În continuare, art. 1087 C.Civ. prevede că atunci când convenția cuprinde că partea care nu va executa va plăti o sumă oarecare drept daune interese, nu se poate acorda celeilalte părți o sumă nici mai mare nici mai mică.

În aplicarea acestor prevederi legale la situația de fapt susmenționată, instanța constată că în raportul dintre pârât și reclamantă a intervenit răspunderea civilă contractuală a pârâtei pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat reclamantei, ca urmare a neexecutării obligațiilor asumate. În concret, condițiile răspunderii civile contractuale apar îndeplinite în cauză față de faptul că pârâtul nu și-a respectat obligația contractuală asumată de a achita energia electrică furnizată. Așadar, pârâtul nu și-a executat obligațiile contractuale asumate, ceea ce se transpune în săvârșirea unei fapte ilicite.

În patrimoniul reclamantei s-a cauzat un prejudiciu constând în contravaloarea energiei electrice consumate, precum și în contravaloarea penalităților de întârziere, care reprezintă stabilirea anticipată a existenței și întinderii prejudiciului cauzat prin întârzierea plății.

În ceea ce privește penalitățile de întârziere în cuantum de 155,14 lei, instanța constată că acestea au fost calculate la facturile mentionate mai sus, astfel cum rezultă din fișa de calcul depusă la fila 11 din dosar.

Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei în ceea ce privește energia electrică consumată și neachitată, iar cu privire la majorările de întârziere acestea au fost prevăzute anticipat prin inserarea clauzei penale prin care părțile au stabilit că neplata la termen a facturilor dă dreptul reclamantei de a percepe majorări egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare pentru fiecare zi de întârziere.

Vinovăția pârâtului este prezumată în materie contractuală, sarcina probei contrară revenindu-i chiar autorului faptei ilicite – pârâtei, prin dovedirea unei cauze străine, neimputabile (în aplicarea prevederilor art. 1082 și art. 1083 C.Civ.). Această probă contrară nu a fost făcută de pârâtă în cauză.

În aceste condiții, instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada pretențiilor sale față de pârâtă în ceea ce privește contravaloarea energiei electrice consumate și a penalităților de întârziere, în cuantumul solicitat prin cererea de chemare în judecată, motiv pentru care va admite acțiunea și va obliga pârâtul să achite reclamantei suma de 7171,01 lei reprezentând contravaloare energie electrică și suma de 155,14 lei reprezentând penalități de întârziere, calculate pana la data de 01.07.2015.

Față de soluția la care a ajuns cu privire la cererea introductivă, în temeiul art. 1031 alin. (1) și art. 453 alin. (1) C.proc.civ., instanța va dispune obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă, în cuantum de 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă pretențiilor formulate de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta E. E. MUNTENIA S.A. cu sediul ales în sector 2, București, .. 10 A, .. 7 împotriva pârâtei H. S. E. cu domiciliul în sector 1, București, ..

Obligă pârâtul să plătească reclamantei 7171,01 lei reprezentând debit principal si suma de 155,14 lei, reprezentând penalități de întârziere.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată- taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunțată în ședință publică, azi, 28.08.2015.

Președinte, Grefier,

D. R. A. A. T.

Red D.R.A./ Tehnored AT/ 4 ex/14.12.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI