Contestaţie la executare. Sentința nr. 4900/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4900/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 13-03-2015 în dosarul nr. 4900/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr. 4900/2015
Ședința publică de la 13 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE MIHAELA TUDOSE
Grefier M. S. B.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI - A.A.A.S și pe intimata S.C. B. TRAN.., având ca obiect contestație la executare SUSPENDARE - DOSAR EXECUTARE NR. 1/2015
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează depunerea prin serviciul registratură copia dosarului de executare de către B. D. și D. și a notelor de ședință de către intimată,după care,
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art.713 rap.la art.650 NCPC.
Instanța ia act că s-au depus note de ședință de către intimată.
În temeiul art.258 rap.la art.255 NCPC instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, apreciind-o admisibilă și concludentă, constata probatoriul administrat si retine cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.01.2015 sub nr._, contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI a formulat în contradictoriu cu intimata S.C. B. TRAN.. contestație la executare solicitând anularea somației din data de 07.01.2015 privind plata sumei de_,2 lei, a încheierii din data de 07.01.2015 privind cheltuielile de executare în sumă de_,20 lei, suspendarea executării silite până la soluționarea irevocabilă a contestației la executare.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat, în esență, că începerea executării silite este nelegală, întrucât somația a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor OG nr.22/2002, întrucât este un act de executare silită și nu somația de plată voluntară.
Un alt motiv de nelegalitate invocat de către contestatoare privește anularea încheierii din 07.01.2015, întrucât acestea sunt nelegale, fiind încălcate dispozițiile Legii nr.188/2000, Ordinul Ministerului Justiției nr.2550/14.11.2006 și Ordinul nr.772/05.03.2009, apreciind că aceste cheltuieli de executare au fost în mod arbitrar stabilite, nefiind justificate prin dovezi clare.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.711 și urm., art.718 al.1, art.722 C.p.c., Legea nr.92/2011, OG nr.22/2002, OUG nr.51/1998/R.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri.
Intimatul a formulat note de ședință prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și nefondată, întrucât nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege.
La solicitarea instanței, s-a depus copia dosarului de executare nr.1/2015.
Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Prin sentința civilă nr. 5858/3.05.2012, irevocabila prin respingerea recursului,(decizia civila nr 340/12.09.2012) Tribunalul București a obligat A.(actuala AAAS) să plătească intimatului suma de 183946lei reprezentand dobanzi legale si_,2 lei cheltuieli de judecata(astfel cum s-a dispus prin incheierea de indreptare a erorii materiale din 10.05.2012).
Prin decizia civila nr 2082/11.09.2013 a fost admis recursul formulat de intimata SC B. Tran. impotriva sentintei civile nr 4107/15.05.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 in contradictoriu cu intimata A. si tertul poprit Activitatea de Trezorerie si contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti, modificata in parte sentinta si respinsa contestatia ca neintemeiata, obligand intimata contestatoare la plata catre recurenta a sumei de 102 lei cheltuieli de judecata.
Deoarece A. nu s-a conformat acestori titluri executorii și nu a executat de bunăvoie obligația stabilită prin hotărârea judecătorească, la 6.01.2015 creditorul-intimat s-a adresat cu o cerere către B. D. si D., solicitând recuperarea sumei de_ lei dobanzi si_,2 lei cheltuieli de judecata(din cele doua titluri), formandu-se dosar 1/2015
Prin incheierea din 6.01.2015, B. a incuviintat executarea silita in temeiul celor doua titluri.
Prin incheierea din 7.01.2015, a emis incheierea privind cheltuielile de executare silita stabilind suma de 9272,98 lei din care 7474,26 lei onorariu executor, 200 lei consultanta, 1793,82 lei TVA, 4,9 lei taxa expediere posta.
La data de 7.01.2015 se emite somația prin care contestatoarea, AAAS a fost somată ca în terme de 5 zile, să dispună luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru plata sumei de_ lei dobanda legala,_,2 lei cheltuieli de judecata si 9272,98 lei cheltuieli de executare.
Impotriva acestora s-a promovat prezenta contestatie pe care instanta o considera neintemeiata, urmand sa o respinga pentru urmatoarele considerente:
1.Cu privire la nulitatea executarii silite intrucat avea obligatia de a transmite o somatie de plata in temeiul art OG 22/2002 si nu o somatie mobiliara, instanta o considera neintemeiata.:
Din coroborarea dispozițiilor art. 2, 3 din OG nr. 22/2002 și art. 387 C.pr.civ., reiese că executarea silită a sumelor înscrise în titlurile executorii emise împotriva instituțiilor publice începe și se realizează potrivit normelor generale înscrise în Codul de procedură civilă. Nota specifică a acestui tip de executare constă în impunerea creditorului a unui termen de 6 luni de așteptare, în cazul în care instituția publică (se înțelege: dovedește) se află în imposibilitate obiectivă de a plăti, din lipsă de fonduri.
Așadar, creditorul unei instituții publice, având în vedere și realitatea constituțională a statului de drept, așteaptă din partea instituției publice executarea de bunăvoie a obligației pecuniare. În cazul în care instituția publică, ce ar trebui să se comporte în cadrul relațiilor sociale ca un subiect de drept-exemplu pentru ceilalți participanți la raporturile juridice, nu execută obligația de bunăvoie, creditorul se poate adresa unui organ competent de executare, solicitându-i urmărirea silită a sumelor din titlul executoriu. Dacă instituția publică urmărită dovedește că nu are fonduri special alocate, la început de executare ori în cursul acesteia, OG nr. 22/2002 instituie pentru creditorul instituției publice obligația de a aștepta 6 luni de zile până la continuarea executării silite.
Acesta este singurul rezultat ce se impune în cadrul operațiunii de interpretare juridică de bună-credință, realizate cu luarea în seamă a imperativului executării cu celeritate a creanțelor menționate în titluri executorii-hotărâri judecătorești, imperativ derivat din art. 6 CEDO, art. 11, 20, 21 din Constituția României.
În lumina celor de mai sus, făcând din nou trimitere la art. 2, 3 din OG nr. 22/2002 și art. 667 C.pr.civ., reiese că somația la care se referă art. 2 din OG nr. 22/2002 este aceeași la care se referă art. 387 din Codul de procedură civilă, adică este actul începător al executării silite. Celelalte acte de executare vor fi realizate subsecvent acestei somații, cu eventuala incidență a termenului de 6 luni în care creditorul este chemat de OG nr. 22/2002 să aștepte ca instituția publică să încerce procurarea de fonduri.
Practic, spiritul legii este acela de a evita blocarea activității instituției publice și, prin urmare, încercarea de a evita afectarea interesului public.
Înțelegerea procedurii de realizare a unei creanțe împotriva unei instituții publice trebuie a porni de la anumite principii inerente statului de drept:
> interpretarea cu bună-credință a legii,
> respectarea legii,
> executarea cu celeritate a hotărârilor judecătorești, fără de care dreptul la un proces echitabil este golit de conținut și lipsit de finalitate,
> în cazul în care există dubiu, normele se interpretează în favoarea creditorului, iar nu a debitorului,
> instituția publică (parte în litigiul soluționat prin titlul executoriu ce o obligă) trebuie să execute ori să depună toate diligențele pentru executarea de bunăvoie a obligației, comportându-se astfel exemplar pentru celelalte subiecte de drept,
> doar în acest context, în cazul în care instituția publică nu are fonduri special alocate executării obligației din titlul executoriu (așa cum prevede art. 1 din OG nr. 22/2002), executarea silită (începută prin somația emisă de organul competent de executare) va fi oprită 6 luni de zile, în care se înțelege că instituția publică va depune din nou toate diligențele pentru obținerea de fonduri special destinate executării obligațiilor prevăzute în titluri executorii. În cazul în care diligențele nu au ca rezultat obținerea unor astfel de fonduri speciale, creditorul este îndreptățit să continue executarea silită potrivit Codului de procedură civilă și/sau a altor legi, având astfel posibilitatea de a popri conturi ale instituției ori/și de a executa silit bunuri mobile ori/și imobile ale instituției publice.
Așadar, atât pentru respectarea principiilor de mai sus, dar și în considerarea interesului public pe care se presupune că îl servește instituția publică, acest tip de debitor trebuie să depună toate diligențele pentru a executa obligațiile de bunăvoie ori, dacă s-a început executarea silită (prin emiterea somației de un organ de executare competent) și nu are fonduri special alocate, trebuie să depună toate diligențele pentru ca în 6 luni de la primirea somației (ori de la momentul – ulterior primirii somației și efectuării diverselor acte de executare – în care se constată epuizarea fondurilor special alocate executării obligațiilor din titluri executorii) să obțină fondurile necesare astfel încât executarea silită să nu continue prin poprire asupra altor fonduri ori / și prin executare mobiliară/imobiliară.
În cazul de față AAAS nu a executat de bunăvoie obligația executorie (potrivit art. 851 din OUG nr. 51/1998) inserată într-o hotărâre judecătorească definitivă, astfel încât, creditorul-intimat s-a adresat unui organ competent de executare pentru executarea silită a sumei ce îi era datorată de A.(AAAS).
In speta, la data de 01.09.2011, inainte de inceperea executarii, creditorul a somat debitorul sa achite suma de 253.924 potrivit titlului executoriu reprezentat de Sentinta comerciala nr. 2359/07.03.2011. Aceasta somatie, chiar daca nu a fost efectuata prin executorul judecatoresc era in masura sa aminteasca debitorului obligatia sa de plata si sa faca demersurile legale pentru indeplinirea benevola a obligatiei
Retine instanta ca spiritul legii atunci cand a dorit notificarea debitorului este acela de a evita blocarea activității instituției publice și, prin urmare, încercarea de a evita afectarea interesului public.
In ințelegerea procedurii de realizare a unei creanțe împotriva unei instituții publice trebuie pornit de la anumite principii inerente statului de drept, respectiv: interpretarea cu bună-credință a legii; respectarea legii; executarea cu celeritate a hotărârilor judecătorești, fără de care dreptul la un proces echitabil este golit de conținut și lipsit de finalitate; în cazul în care există dubiu, normele se interpretează în favoarea creditorului, iar nu a debitorului; instituția publică (parte în litigiul soluționat prin titlul executoriu ce o obligă) trebuie să execute ori să depună toate diligențele pentru executarea de bunăvoie a obligației, comportându-se astfel exemplar pentru celelalte subiecte de drept; doar în acest context, în cazul în care instituția publică nu are fonduri special alocate executării obligației din titlul executoriu (așa cum prevede art. 1 din OG nr. 22/2002), executarea silită va fi oprită 6 luni de zile, în care se înțelege că instituția publică va depune din nou toate diligențele pentru obținerea de fonduri special destinate executării obligațiilor prevăzute în titluri executorii.
Ori, in speta, contestatoarea a a vut la dispoztie aprope un an pentru a –si indeplini obligatia, ceea ce nu a facut, , termenul de 6 luni expirand fara ca debitoarea sa faca vreun demers in sensul executarii .
Instanta subliniaza, in acest context, si ca este esential a se interpreta aceste prevederi legale in consonanta cu jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului in aplicarea prevederilor art. 6 din CEDO, care este obligatorie pentru instante, fata de prevederile art. 11 si 20 din Constitutie.
Or, conform acestei jurisprudente, executarea unei sentinte sau a unei decizii, indiferent de instanta care o pronunta, trebuie considerata ca facand parte din „proces”, in sensul art. 6 par. 1 din CEDO, iar dreptul de acces la justitie ar fi iluzoriu daca ordinea juridica interna a unui stat contractant ar permite ca o hotarare definitiva- in sensul de executorie- si obligatorie sa ramana fara efect in detrimentul uneia dintre parti.
Astfel, in Hotararea Sacaleanu impotriva Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat ca, atunci cand administratia refuza sau omite sa execute o hotarare judecatoreasca ori intarzie in executarea acesteia, chiar si in cazul aplicarii unui act normativ derogatoriu de la dreptul comun, cum este OG nr. 22/2002, garantiile art. 6 din CEDO de care a beneficiat justitiabilul in fata instantelor isi pierd orice ratiune de a fi.
Simpla lipsa de lichiditati invederata nu o poate scuti pe debitoare de executarea silita si nu se pot primi afirmatiile acesteia in sensul ca executarea obligatiilor de plata se asigura din veniturile bugetului de cheltuieli, astfel ca se impun anumite limite ale executarii, putand fi executate numai sumele alocate de la buget in acest sens, intrucat se lipseste de continut dreptul creditorului, debitorul putand tot timpul invoca nealocarea de sume astfel ca un debitor nu ar putea sa isi execute creanta ..
2.In ceea ce priveste criticile aduse incheierii privind stabilirea cheltuielilor de executare –instanta le considera neintemeiate.
Astfel cat priveste prima critica, instanta are in vedere cele de mai sus, astfel ca fata de expirarea deja a termenului, somația adresată de către intimat contestatoarei, prin executorul judecătoresc, nu are semnificația juridică a unei simple notificări a unui act judiciar, cum a susținut aceasta din urmă, ci reprezintă un act prin care creditorul și-a manifestat expres și neechivoc voința în sensul realizării executării silite, față de refuzul aducerii la îndeplinire de bunăvoie a titlului executoriu.
Cat priveste cuantumul onorariului, instanta a retinut mai sus ca prin incheierea din 7.01.2015 privind cheltuielile de executare silita, executorul a stabilit suma de 9272,98 lei cu acest titlu din care 7474,26 lei onorariu executor, 200 lei consultanta, 1793,82 lei TVA, 4,9 lei taxa expediere posta.Nicaieri nu se mentioneaza suma de 490,29 lei.Din verificarea onorariului calculat, instanța constată că executorul a respectat prevederile legale, calculând onorariul în raport de valoarea urmărită, în procentul impus de Ordinul nr. 2250/2006, in dosar neprocedandu-se la vreo actualizare, in sensul sustinut d econtestatoare.
Cat priveste critica privind perceperea TVA-ului d ecatre executor, instanta o considera de asemenea neintemeiata, apreciind că în mod corect trebuie aplicat și procentul de 24% cu titlu de TVA ; aceasta deoarece, la onorariile calculate potrivit normelor legale, unii executori judecătorești au obligația calculării și reținerii TVA-ului, taxă ce este suportată potrivit codului fiscal de destinatarul final, în cazul de față: debitorul obligat a rambursa cheltuielile de executare. B. D. este un astfel de executor.
Cu privire la cererea de suspendare a executării silite
Având în vedere cursul soluționării dosarului, observând enunțul art. 718NCPC., instanța constată că nu se mai impune analizarea cererii de suspendare a executării silite, încheindu-se cadrul procesual în care aceasta ar fi putut fi soluționată, motiv pentru care cererea de suspendare va fi respinsa ca ramasa fara obiect.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația privind pe contestatoarea A. P. ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI - A.A.A.S cu sediul în sector 1, București, .. S., nr. 50 și pe intimata S.C. B. TRAN. cu sediul în sector 1, București, .. 3, .. 2, . ca neintemeiata.
Respinge cererea de suspendare ca ramasa fara obiect.
Cu apel in 30 zile de la comunicare ce se depune la Js1
Pronunțată în ședință publică,azi,13.03.2015
P. GREFIER
RED,TEHN M.T/4EX/6. 04.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4880/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4882/2015. Judecătoria... → |
|---|
