Contestaţie la procesul verbal de distribuire a preţului. Art. 570 C.p.c.. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

În motivarea cererii, contestatoarea a învederat că a formulat cerere de executare silită împotriva debitorilor garanți P. C. L. și P. M., cerere ce a fost înregistrată în dosarul de executare silită nr. 122/A/2014, în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr. 1963/09.09.2010, intimații garantând plata datoriilor debitorului inițial . baza convenției nr. LC 10-116/01.09.2010, cu imobilul situat din punct de vedere administrativ în București, . P. nr. 5 B, subsol, S. 1, înscris în CF nr._-C1-U2. Astfel, în urma vânzării la licitație publică a acestuia s-a obținut suma totală de 227.200 lei, astfel că au fost notificați toți creditorii în sensul depunerii în original/copii certificate a titlurilor de creanță. Contestatoarea a învederat că pe lângă Biletul la Ordin . nr._ care a fost învestit cu formulă executorie și în baza căruia a fost inițiată procedura de executare silită în dosarul nr. 122/A/2014, a depus și facturile fiscale din care rezultă întinderea creanței față de debitorul principal precum și un extras din Buletinul Procedurilor de Insolvență din care rezultă înscrierea creditoarei la masa credală a . de 149.891,21 lei.

În privința titlurilor de creanță depuse de contestatoare, executorul judecătoresc a considerat că nu sunt și titluri executorii astfel că suma distribuită în beneficiul subscrisei . fost stabilită la valoarea de 108.511,60 lei, la proiectul de distribuție fiind astfel formulate obiecțiuni pe considerentul că legea obligă la depunerea tuturor titlurilor de creanță fără a face niciun fel de mențiuni cu privire la existența în plus și a caracterului executoriu al acestora. Având în vedere că sumele atestate în cuprinsul facturilor fiscale constituie creanțe certe, lichide și exigibile ce au fost garantate de intimații P. C. L. și P. M., contestatoarea depunând toate titlurile de creanță, aceasta din urmă era îndreptățită să primească în urma distribuirii sumelor obținute din executarea silită, întreaga valoare mai puțin cheltuielile de executare.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Art. 864-877 NCPC.

În dovedirea contestației au fost depuse înscrisuri și s-a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu expertiză tehnică specialitatea contabilitate.

Legal citați, intimații P. M. și P. C. L. au formulat întâmpinare (fila 160 – Vol. II) în cuprinsul căreia au solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a B. B. și D. pe care au invocat-o, iar pe fondul contestației – respingerea acesteia ca vădit netemeinică cu obligarea creditoarei contestatoare la plata unei amenzi judiciare în cuantum de 7000 lei care să sancționeze abuzul de drept procesual, obligarea acesteia din urmă la plata unei despăgubiri cu titlu de dobândă legală penalizatoare aferente sumei de 109.757,27 lei, de la data de 08.09.2015 și până la plata efectivă a sumei de către executorul judecătoresc, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivare, intimații P. M. și P. C. L. au arătat că executării silite începută în dosarul nr. 122A/2014 îi sunt aplicabile dispozițiile NCPC în vigoare la data de 30.05.2014, dată la care a fost aceasta declanșată de către creditoarea ., deși executorul judecătoresc este participant la procedura de executare silită, conform dispozițiilor Art. 643 alin. 1 pct. 4 și 5 acesta nu are și calitate procesuală pasivă, dat fiind că nu se solicită obligarea acestuia să dea, să facă sau să nu facă ceva ori să se stabilească existența unui drept ori intinderea acestuia în contradictoriu cu B.. În privința procesului verbal întocmit de executor la data de 08.05.2015, prin care s-a stabilit termenul de 10 zile în vederea depunerii tuturor titlurilor de creanță, intimații au învederat că acesta constituie un act de executare emis cu ignorarea dispozițiilor Art. 868 alin. 2 NCPC, dat fiind că la acea dată nu existau mai mulți creditori urmăritori sau intervenienți. În privința contestatoarei, intimații au afirmat că aceasta nu poate să dețină în cursul aceleiași proceduri de executare silită pe lângă calitatea de creditor urmăritor și pe cea de creditor intervenient, în raport de dispozițiile Art. 689 NCPC, Art. 691 și urm. NCPC. În ceea ce îl privește pe creditorul intervenient, nici acesta nu poate participa la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită doar în baza înscrisurilor ori a registrelor, ci ca urmare a parcurgerii unei proceduri judecătorești în care fie creanța este recunoscută de către debitor, fie litigiul urmează a fi dedus judecății în vedereaq obținerii titlului executoriu.

În ceea ce privește solicitarea având ca obiect aplicarea unei amenzi judiciare, intimații se prevalează de dispozițiile Art. 719 alin. 3 NCPC, contestatoarea investind instanța cu judecarea unei cereri vădit nefondată, dând astfel dovadă de rea-credință.

Cu privire la cererea vizând obligarea creditoarei contestatoare la plata de dobânzi penalizatoare, intimații au arătat că demersurile acesteia au creat premiza imposibilității intrării în posesia diferenței rezultată în urma distribuirii sumelor realizate în urma executării silite a garanților, astfel că le-a fost îngrădit în mod nejustificat dreptul de proprietate asupra sumei respective.

În drept, apărarea intimaților P. M. și P. C. L. se întemeiază pe dispozițiile Art. 205-208, 216 NCPC.

În dovedirea celor expuse în conținutul întâmpinării, intimații au solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.

La data de 06.11.2015, a fost înregistrată la dosarul cauzei și întâmpinarea depusă de către intimata Direcția Generală de Taxe și Impozite Locale S. 1 București (filele 137 – 139 Vol II), în cuprinsul căreia a învederat că intimatul P. M. figurează înregistrat în evidențele fiscale ale instituției interveniente cu obligații de plată reprezentând impozit pe cladiri aferent imobilului pe care l-a deținut în București, . P. nr. 5B, subsol, S. 1. A mai arătat intimata că la data de 28.08.2015 a fost notificată de către B. B. și M. în sensul depunerii titlurilor în vederea participării la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită a terților garanți. D. fiind că intimata deține împotriva garanților titluri executorii, în mod corect s-a stabilit dreptul acesteia de a participa la distribuire.

În drept, apărarea intimatei se întemeiază pe dispozițiile Art. 205-208, 216 NCPC.

În dovedirea celor expuse în conținutul întâmpinării, intimata au solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.

La solicitarea instanței a fost depus în copie certificată dosarul de executare silită înregistrat la B. B. C. și M. A. M. sub nr. 122A/2014.

Examinând actele și lucrările dosarului, sub aspectul excepției invocate, instanța constată următoarele:

La data de 30.05.2014 subscrisa . înregistrat pe rolul B. B. C. și M. A.-M., sub nr. 122A/2014, cererea de executare silită a debitorului ., în baza titlului executoriu reprezentat de Biletul la ordin . nr._ (fila 54 ). Executarea silită a fost încuviințată la data de 13.06.2014 de către Judecătoria Sectorului 4 București, prin încheierea pronunțată în dosarul civil nr._/4/2014, ulterior fiind emise somația cambială și adresele de înființare a popririi.

La data de 20.08.2014, în același dosar de executare silită contestatoarea creditoare a formulat cerere de continuare a procedurii, depunând contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr. 1963/09.09.2010, fiind astfel demarată executarea silită împotriva garanților intimați P. M. și P. C. L. (fila 154 – Vol. I). Executarea silită imobiliară a fost încuviințată de Judecătoria Sectorului 1 București, prin încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 18.09.2014, în dosarul civil nr._/299/2014.

Imobilul ce a făcut obiectul garanției a fost adjudecat la data de 25.03.3015 de către subscrisa ., la prețul de 227.200 lei, în privința acestuia fiind întocmit proiectul de distribuire, ce a fost ulterior contestat de către .>

Împotriva procesului-verbal emis la data de 08.10.2015 de B. B. și D. (fila 135 – Vol. II), subscrisa . formulat prezenta contestație.

Raportat la situația de fapt prezentată anterior, în ceea ce privește actele de executare silită aduse la îndeplinire în dosarul execuțional nr. 122A/2014, se reține că potrivit dispozițiilor Art. 24 NCPC raportat la dispozițiile Art. 15 alin. 2/Constituția României „dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după .”. Totodată, potrivit dispozițiilor Art. 622 alin. 2 NCPC „în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel”. Cum sesizarea organului de executare s-a făcut prin depunerea cererii de către creditorul . B. B. și D., cerere ce a fost înregistrată la data de 30.05.2014 sub nr. 122A/2014, instanța constată că legea aplicabilă executării silite este cea în vigoare la data de 30.05.2014.

Prin urmare, conform dispozițiilor Art. 875 alin. 3 NCPC (varianta în vigoare la data de 30.05.2014) „cel nemulțumit de proiectul de distribuire poate introduce contestație în termen de 5 zile de la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la alin. (2)...”, iar potrivit Art. 876 alin. 1 „toate contestațiile formulate împotriva proiectului de distribuire se judecă de instanța de executare...” Legiuitorul a definit noțiunea de instanță de executare în cuprinsul dispozițiilor Art. 650 alin. 1, arătând în esență că „instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, [...]în afara cazurilor în care legea dispune altfel[...]. Un astfel de caz este indicat în cuprinsul dispozițiilor Art. 713 alin. 2 teza ultimă, în care se specifică faptul că „în cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor și a veniturilor generale ale imobilelor, precum și în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, contestația se poate introduce și la judecătoria de la locul situării imobilului. Cu alte cuvinte, în situația contestării unui act de executare în cazul urmăririi silite a imobilelor, legiuitorul a prevăzut posibilitatea sesizării instanței de la locul situării imobilului doar în cazul expres al aflării acestuia în raza administrativ-teritorială a unei alte curți de apel decât cea în care se află instanța de executare, astfel cum a fost aceasta definită în cuprinsul dispozițiilor Art. 650 alin. 1 NCPC. Trimiterea efectuată de către apărătorul intimaților P. la dispozițiile Art. 818 și 819 NCPC este incorectă, întrucât aceste texte reglementează procedura de încuviințare a executării silite imobiliare și nu cea a contestării actelor de executare întreprinse în cazul acestui tip de executare. Astfel, doar încuviințarea executării silite imobiliare se dispune de către instanța de executare în circumscripția căreia se află situat imobilul. Confuzia este cu siguranță creată de utilizarea nefericită de către legiuitor a noțiunii de „instanță de executare”, deși aceasta a fost definită în termeni neechivoci în cuprinsul dispozițiilor Art. 650 alin. 1 cu excepțiile arătate în Art. 713 alin. 2 NCPC. O altă interpretare în această materie ar lipsi de orice fel de aplicabilitate practică dispozițiile Art. 713 alin. 2 teza ultimă și ar contraveni rațiunii legiuitorului care a constat tocmai în a asigura, în principiu, cel puțin unicitatea instanței de executare – pentru a elimina procedurile paralele și contrazicerile între hotărârile judecătorești pronunțate în cadrul acestora – precum și ușurința determinării acesteia chiar de la începutul executării silite, indiferent de modalitățile de executare silită la care se va recurge ulterior și, mai ales, indiferent de locul situării bunurilor debitorului (mobile sau imobile, corporale sau incorporale).

În mod evident, pornind de la modalitatea de expunere a raționamentului intimaților și interpretând dispozițiile legale amintite mai sus prin metoda „reductio ad absurdum”, s-ar ajunge la concluzia că în cadrul aceleiași proceduri de executare silită, adusă la îndeplinire prin mijloacele permise de lege (executare prin poprire și executare imobiliară), în situația contestării actelor de executare, părțile și participanții care justifică un interes ar putea sesiza mai multe instanțe „de executare”, în funcție de tipul de executare silită întreprins. O astfel de concluzie este inadmisibilă în raport de dispozițiile legale comentate anterior. D. învestirea cu formulă executorie și încuviințarea executării silite pot fi dispuse de instanțe diferite în funcție de modalitatea de executare urmată în dosarul instrumentat de executorul judecătoresc. În ceea ce privește soluționarea contestațiilor la executare, instanța competentă să se pronunțe asupra acestora a fost indicată în mod expres în cuprinsul dispozițiilor Art. 650 alin. 1 NCPC (varianta în vigoare la data sesizării organului de executare) cu excepțiile arătate în cuprinsul dispozițiilor Art. 713 alin. 2 NCPC.

În concluzie, observând că la data începerii executării silite, biroul executorului judecătoresc se afla pe raza Sectorului 4 București, iar imobilul în privința căruia s-a finalizat executarea silită imobiliară nu se află pe raza unei alte curți de apel decât cea în care se află instanța de executare astfel cum a fost definită în Art. 650 alin. 1 NCPC, în baza dispozițiilor Art. 877 alin. 1 NCPC raportat la dispozițiile Art. 650 alin. 1 NCPC (varianta în vigoare înainte de 16.07.2014, respectiv la data de 30.05.2014) va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 1 București.

Va declina competența de soluționare a contestației împotriva procesului verbal de distribuire sume întocmit în dosarul de executare silită nr. 122/A/2014 instrumentat de B. B. C. și M. A. M., formulată de subscrisa contestatoare .>, avand J_, cu sediul in . de Centura Ploiesti – Est FN, Judet Prahova, în contradictoriu cu intimații P. C. L., cu domiciliul in V., ..5A, Judet Ilfov și P. M., cu domiciliul in V., ..5A, Judet Ilfov, P. V., cu sediul in V., ., Judet Ilfov, PRIMĂRIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI – DIRECTIA DE IMPOZITE SI TAXE S. 1 BUCURESTI, PRIN PRIMAR, cu sediul in Bucuresti, ..9, S. 1, ., avand J_, cu sediul in Bucuresti, ., nr.48, ..1, ., S. 2 - PRIN ADMINISTRATOR JUDICIAR CONSULTA 99 S.P.R.L., cu sediul in Bucuresti, ..37, . 2 și B. ASOCIAȚI B. ȘI D., cu sediul in Bucuresti, ., ., S. 4, în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București.