Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 1139/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1139/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 1139/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1139/2015
Ședința din Camera de Consiliu de la 23.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-C. H.
GREFIER: E. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. NAȚIONAL DE ISTORIE NATURALĂ "G. A." în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S. INTERNATIONAL S.R.L., având ca obiect evacuare art. 1033 C. ș.u.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 08.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă și când, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 C.proc.civ., instanța a amânat pronunțarea.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de 04.11.2015, sub numărul de dosar_/299/2014, reclamantul M. Național de Istorie Naturală G. A. a chemat în judecată pe pârâta . SRL solicitând evacuarea pârâtei din spațiul deținut fără titlu, în clădirea și curtea imobilului situat în București, . P. Dimitrievi nr.1, sector 1 (parter plus terasă), respectiv la predarea liberă a spațiului (îndepărtarea bunurilor existente în locație, în scopul revenirii spațiului la situația anterioară), obligarea pârâtei la plata contravalorii chiriei exigibile datorate în urma rezilierii contractului de locațiune nr. 212/21.02.2011 în cuantum de 484.435,45 lei, cuprinzând penalitățile și accesoriile aferente în conformitate cu legislația financiar bugetară, la care se vor adăuga sumele devenite exigibile în cursul judecății. Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în anul 2011 a organizat o procedură de licitație publică având ca obiect închirierea unei părți din clădirea și curtea imobilului situat în București, . P. D. nr. 1, sector 1 aflat în administrarea Muzeului. În urma licitației, între reclamant, în calitate de locator și pârâtă, în calitate de locatar, a intervenit contractul de locațiune nr. 212/2011 modificat succesiv prin două acte adiționale, termenul închirierii fiind de 10 ani cu începere de la 21.02.2011 până la 20.02.2021.
A arătat reclamantul că prin contract locatarul și-a asumat obligația de plată a chiriei în cuantum de 2000 euro/lună + 2% din valoarea chiriei/lună pentru spațiile aflate în folosință comună, precum și obligația de plată a costurilor generate de folosința spațiului închiriat. Părțile au stabilit modalitatea de plată a chiriei, respectiv plata chiriei în avans, cel mai târziu la data de 5 a fiecărei luni pentru luna în curs, prin virament bancar, în baza facturilor emise și predate locatarului la data de 1 a lunii în curs, pentru care se face plata. S-a precizat că începând cu data de 09.05.2014 locatarul s-a obligat să plătească lunar, în condițiile arătate, suma de 1965 lei fără TVA reprezentând costuri privind consumul de curent electric. Reclamantul a menționat că, față de întârzierile în executarea obligațiilor de plată a chiriei, a procedat la notificarea pârâtei prin notificarea nr.1241/11.09.2012, pârâta fiind somată în vederea achitării unui număr de 6 facturi fiscale, aferente intervalului ianuarie-august 2012, sub sancțiunea majorării sumei datorate cu 0,5%/zi de întârziere. Pârâta și-a îndeplinit parțial obligația de plată restantă, însă începând cu luna octombrie 2012 nu a mai achitat niciuna din facturile lunare emise.
Față de neîndeplinirea obligațiilor de plată a chiriei lunare, reclamantul a notificat pârâta, prin intermediul executorului judecătoresc pentru facturi neachitate în cuantum de 201.981,1 lei, începând cu data de 02.10.2012. De asemenea i-a fost imputată și suma de 16.040 lei constituită drept garanție pentru a acoperi suma restantă de plată.
În considerarea neexecutării obligației contractuale esențiale și a nerespectării primului termen de grație acordat pentru executarea obligației de plată, prin intermediul B. R. G. I. reclamantul a procedat la o nouă notificare, prin care pârâtei i s-a comunicat neîndeplinirea obligației de plată a chiriei aferentă intervalului 02.10._14, fiindu-i acordat un termen de preaviz de 30 zile de la data primirii. Întrucât termenele succesive acordate pentru îndeplinirea obligației de plată a chiriei restante au fost, de fiecare dată, nerespectate, după cum a arătat reclamantul, a apreciat că situația arătată echivalează cu neexecutarea de către locatar a obligațiilor contractuale esențiale. Pârâtei, prin intermediul aceluiași executor judecătoresc, i-a fost comunicată o nouă notificare nr. 1442/02.09.2014 prin care i s-a adus la cunoștință încetarea locațiunii, în termen de 15 zile de la data comunicării respectivei notificări. Totodată, a fost somată ca, în termen de 30 de zile de la data încetării contractului de locațiune, să procedeze la achitarea contravalorii chiriei datorate până la data rezilierii contractului, în cuantum de 276.752,56 lei și a utilităților aferente, la care urma să se adauge penalitățile și accesoriile aferente în conformitate cu legislația financiar bugetară și eliberarea spațiului închiriat și îndepărtarea bunurilor existente în locație, în scopul revenirii spațiului la situația anterioară, cu excepția lucrărilor de amenajare executate, care urmau să rămână în proprietatea reclamantului.
Cât privește condițiile de admisibilitate a cererii, reclamanta a apreciat că deține împotriva pârâtei o creanță certă, lichidă și exigibilă, rezultată din înscrisurile constatatoare, respectiv contractul de locațiune și actele adiționale, și facturile fiscale și acceptate fără rezerve de pârâtă. Mai mult, reclamanta a arătat că pârâtei i-au fost comunicate 5 notificări prin care s-a realizat punerea acesteia în întârziere în privința obligației restante de a achita contravaloarea chiriei lunare, beneficiind de termen de grație succesive, fără însă ca aceasta să-și execute de bunăvoie obligația legală de plată, refuzând în mod nejustificat plata chiriei datorate și evacuarea din spațiul utilizat fără titlu.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1040 și următoarele, art. 192 și următoarele C.proc.civ.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cât privește timbrajul, reclamanta a invocat prevederile art. 30 din OUG nr.80/2013, arătând că este scutită de la obligația de plată a taxei de timbru.
Capătul de cerere privind evacuarea a fost timbrat cu taxă judiciară în cuantum de 100 lei.
Prin precizarea depusă la 19.11.2014, reclamanta a arătat că valoarea totală a chiriei exigibile reprezintă diferența dintre valoarea chiriilor lunare și valoarea chiriilor achitate cu întârzieri și este în cuantum de 264.910,86 lei, penalitățile de întârziere în cuantum de 0,5%/zi de întârziere au fost calculate în raport de data punerii în întârziere a debitoarei și de data rezilierii unilaterale a contractului, 18.09.2014, fiind în cuantum de 219.594,68 lei.
Deși legal citată, atât la sediul social cu care figurează înregistrată în evidențele ONRC, cât și la adresa imobilului ocupat (conform art. 1036 C.proc.civ.), pârâta nu a formulat apărări și nu s-a prezentat la termenul de judecată acordat.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între reclamantul M. Național de Istorie Naturală „G. A.”, în calitate de locator, și pârâta S.C. A. S. INTERNATIONAL S.R.L., în calitate de locatar, s-a încheiat la data de 21.02.2011 Contractul de locațiune nr. 212 (f. 7-19), având ca obiect închirierea spațiului situat la parterul imobilului din București, . P. D. nr. 1, sector 1, durata contractului de locațiune fiind de 10 ani, începând cu data de 21.02.2011.
Prin Actul adițional nr. 1 la contractul de locațiune (f. 25), părțile au convenit închirierea unei părți din clădirea și curtea imobilului situat în București, . P. D. nr. 1, sector 1, respectiv spațiile în suprafață de aproximativ 320 mp situate la parterul și subsolul clădirii și căile de acces, spațiul destinat gift shop-ului în suprafață de aproximativ 44 mp situat la parterul clădirii și căile de acces, o parte din terenul din curtea interioară destinată terasei în aer liber, parcare aferentă și alee de acces în suprafață de aproximativ 680 mp.
Prin actul adițional nr. 2 la contractul de locațiune (f. 20), părțile au convenit că locatarul renunță la gift shop, iar condițiile speciale de funcționare pentru gift shop prevăzute în contract se abrogă.
Potrivit art. 14.1 alin. 2 din contract, în caz de neexecutare sau executare necorespunzătoare de către locatar a obligațiilor contractuale esențiale, locatorul poate rezilia contractul după acordarea unui preaviz de 15 zile locatarului, fără necesitatea unei alte formalități și fără intervenția vreunei autorități sau instanțe de judecată.
Față de neîndeplinirea obligațiilor de plată a chiriei lunare, reclamantul a notificat pârâta la data de 28.02.2014 (f. 37), solicitându-i achitarea facturilor în cuantum de 201.981,1 lei emise începând cu data de 01.10.2012 în termen de 30 de zile de la primirea notificării. De asemenea, i s-a solicitat reîntregirea garanției, aducându-i-se la cunoștință că garanția inițială a fost retrasă de reclamant pentru a acoperi contravaloarea chiriei aferentă lunilor octombrie 2012, noiembrie 2012 și parțial decembrie 2012.
În considerarea neexecutării obligației contractuale esențiale și a nerespectării primului termen de grație acordat pentru executarea obligației de plată, la data de 09.04.2014 reclamantul a procedat la o nouă notificare, prin intermediul B. R. G. I. (f. 40), prin care pârâtei i s-a comunicat neîndeplinirea obligației de plată a chiriei aferentă intervalului 01.10._14, fiindu-i acordat un termen de 30 zile de la data primirii notificării pentru îndeplinirea obligației de plată.
Prin intermediul aceluiași executor judecătoresc, reclamantul i-a comunicat pârâtei o nouă notificare nr. 864/02.09.2014 prin care i-a adus la cunoștință încetarea locațiunii, în termen de 15 zile de la data comunicării respectivei notificări. Totodată, pârâta a fost somată ca, în termen de 30 de zile de la data încetării contractului de locațiune, să procedeze la achitarea contravalorii chiriei datorate până la data rezilierii contractului, în cuantum de 276.752,56 lei și a utilităților aferente, la care urma să se adauge penalitățile și accesoriile aferente în conformitate cu legislația financiar bugetară și eliberarea spațiului închiriat și îndepărtarea bunurilor existente în locație, în scopul revenirii spațiului la situația anterioară, cu excepția lucrărilor de amenajare executate, care urmau să rămână în proprietatea reclamantului.
La data de 25.09.2014, reclamantul a emis prin intermediul executorului judecătoresc o nouă notificare (f. 50) cu privire la încetarea locațiunii la data de 18.09.2014, la solicitarea de achitare a chiriei și utilităților restante, precum și la eliberarea spațiului închiriat.
Conform art. 1033 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, dispozițiile privind procedura specială a evacuării se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane, iar potrivit art. 1037 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, atunci când dreptul locatarului de a folosi un imobil s-a stins ca urmare a încetării locațiunii prin expirarea termenului, prin acțiunea locatorului, prin neplata chiriei sau a arenzii, precum și din orice altă cauză și locatorul dorește să intre în posesia imobilului, acesta va notifica locatarul, în scris, prin intermediul executorului judecătoresc, punându-i în vedere să elibereze și să-i predea liber imobilul, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării notificării.
Instanța reține că contractul de închiriere încheiat între părți a încetat la data de 18.09.2014, prin denunțarea unilaterală a acestuia de către locator, în conformitate cu prevederile art. 14.1 alin. 2 din contract, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor esențiale de plată a chiriei și a utilităților asumate de locatar.
Reclamantul, cu respectarea procedurii prealabile introducerii cererii de evacuare, prevăzută de dispozițiile art. 1037 din noul Cod de procedură civilă, a notificat locatarul în scris, prin intermediul executorului judecătoresc, cu privire la încetarea contractului și obligația de a preda imobilul, motiv pentru care locatarul aveau obligația ca la expirarea termenului prevăzut în notificare să elibereze imobilul.
Față de aspectele menționate anterior, instanța constată că reclamantul M. Național de Istorie Naturală „G. A.” are calitatea de locator în sensul dispozițiilor art. 1033 alin. 2 lit. c) din Noul Cod de procedură civilă,, fiind administrator al bunului imobil situat în București, . P. D. nr. 1, sector 1, pe care pârâta, deși a deținut un titlu care să o îndreptățea să folosească imobilul, în ocupă în prezent fără a justifica vreun titlu pentru această folosință. Pârâta nu a probat existența vreunui drept real sau de creanță care să îi fundamenteze această stăpânire.
Întrucât contractul de locațiune încheiat între părți, pe o perioadă determinată, a încetat prin denunțare unilaterală, iar pârâta nu a probat existența unui drept personal care să o îndreptățească să dețină precar imobilul, stăpânirea imobilului de către aceasta, fiind fără titlu, aduce atingere prerogativelor posesiei și folosinței pe care dreptul de administrare avut îl conferă reclamantului.
Pârâta nu a contestat împrejurarea că ocupă imobilul, nu a contestat titlul reclamantului și nici nu a înfățișat vreun titlu valabil care să îi permită ocuparea imobilului. Prin urmare, instanța constată că pârâta ocupă imobilul din București, . P. D. nr. 1, sector 1, aflat în administrarea reclamantului, fără a deține un titlu locativ sau alt titlu opozabil reclamantului.
Prin urmare, constatând îndeplinite condițiile procedurii reglementate de art. 1033-1048 din noul Cod de procedură civilă, pentru care reclamantul a optat, respectiv calitatea de locator a reclamantului, absența oricărui titlu locativ al pârâtei și neeliberarea imobilului de către pârâtă în urma notificărilor ce i-au fost transmise de către reclamant, prin intermediul B. R. G. I., instanța consideră întemeiată cererea reclamantului de evacuare a pârâtei din imobilul situat în București, sector 1, . P. D. nr. 1 (parter și terasă), urmând a dispune evacuarea acesteia.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la plata chiriei exigibile și a penalităților de întârziere, instanța reține aplicabilitatea prevederilor art. 1041 alin. 4 C.proc.civ. conform cărora dacă s-a solicitat și plata chiriei ori a arenzii exigibile, instanța, cu citarea părților, va putea dispune odată cu evacuarea și obligarea pârâtului la plata acestora, inclusiv a sumelor devenite exigibile în cursul judecății.
Instanța constată că între părți s-au stabilit raporturi contractuale prin încheierea contractului de locațiune nr. 212/21.02.2011 (f. 7-19) modificat prin actul adițional nr. 1 (f. 25) și prin actul adițional nr. 2 (f. 20). În baza acestui contract, pentru chirie și consumul de curent electric, au fost emise facturi în perioada ianuarie 2012 – noiembrie 2014, pârâta efectuând plăți parțiale, astfel cum rezultă din fișa de client depusă la filele 56-57 din dosar.
În drept, instanța apreciază că în ceea ce privește obligația de plată a chiriei sunt aplicabile dispozițiile art. 969 din Codul civil 1864 conform cărora convențiile legal făcute având putere de lege între părțile contractante, iar în temeiul art. 1073 cod civil 1864 creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea întocmai a obligației asumate de către debitor prin contract (prevederi aplicabile prin raportare la data încheierii contractului de locațiune, având în vedere dispozițiile art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod Civil), iar în ceea ce privește obligația de plată a costurilor privind consumul de curent electric sunt aplicabile dispozițiile art. 1270 alin. (1), art. 1516, art. 1527 din Noul Cod civil (prevederi aplicabile prin raportare la data încheierii actului adițional nr. 2, având în vedere dispozițiile art. 102 alin. 2 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod Civil).
Instanța reține că, în materie contractuală, creditorul este ținut să probeze doar existența obligației, iar debitorului îi revine sarcina dovedirii executării acelei obligații. În speță, pârâta nu a probat îndeplinirea obligației de plată a facturilor emise de reclamantă în baza contractului.
Conform art. 3.1. din contract, valoarea chiriei este de 2000 euro/lună + 2% din valoarea chiriei/lună pentru spațiile aflate în folosință comună (căi de acces, grupuri sanitare), iar potrivit art. 4.1 din contract, chiria și taxa lunară pentru spațiile aflate în folosință comună vor fi plătite lunar în avans, de către locatar la data de 5 ale fiecărei luni pentru luna în curs în contul și banca locatorului. De asemenea, în art. 4.4. părțile au stabilit că plata chiriei lunare va fi efectuată în lei la cursul leu/euro stabilit de BNR din ziua emiterii facturii.
Prin actul adițional nr. 2 la contractul de locațiune, înregistrat la reclamantă sub nr. 755/09.05.2014, locatarul s-a obligat să plătească lunar, în condițiile prevăzute în contract, suma de 1965 lei (fără TVA) reprezentând costuri privind consumul de curent electric.
Potrivit art. 4.6 din contract, părțile au stabilit că orice sumă datorată sau care va fi datorată de către locatar conform contractului, se va majora de la data punerii în întârziere de către locator prin notificare scrisă cu confirmare de primire cu 0,5% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere.
În aplicarea prevederilor art. 1066 C.Civ. 1864, clauza penală este aceea prin care o persoană, spre a da asigurare pentru executarea unei obligații, se leagă de a da un lucru în caz de neexecutare din partea-i, iar în aplicarea prevederilor art. 1069 C.Civ. 1864 clauza penală este o compensație a daunelor interese, ce creditorul suferă din neexecutarea obligației principale.
În continuare, art. 1087 C.Civ. 1864 prevede că atunci când convenția cuprinde că partea care nu va executa va plăti o sumă oarecare drept daune interese, nu se poate acorda celeilalte părți o sumă nici mai mare nici mai mică.
În aplicarea acestor prevederi legale la situația de fapt susmenționată, instanța constată că în raportul dintre pârâtă și reclamantă a intervenit răspunderea civilă contractuală a pârâtei pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat reclamantei, ca urmare a neexecutării obligațiilor asumate. În concret, condițiile răspunderii civile contractuale apar îndeplinite în cauză față de faptul că pârâta nu și-a respectat obligațiile contractuale asumate, ceea ce se transpune în săvârșirea unei fapte ilicite.
În patrimoniul reclamantei s-a cauzat un prejudiciu constând în contravaloarea chiriei, a costurilor privind consumul electric, precum și în contravaloarea penalităților de întârziere, care reprezintă stabilirea anticipată a existenței și întinderii prejudiciului cauzat prin întârzierea plății.
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar cu privire la penalitățile de întârziere acestea au fost prevăzute anticipat prin inserarea clauzei penale în art. 4.6 din contract.
Vinovăția pârâtului este prezumată în materie contractuală, sarcina probei contrară revenindu-i chiar autorului faptei ilicite – pârâtei, prin dovedirea unei cauze străine, neimputabile (în aplicarea prevederilor art. 1082 și art. 1083 C.Civ. 1864). Această probă contrară nu a fost făcută de pârâtă în cauză.
În derularea relațiilor între părți, pârâta a înregistrat o restanță de 264.910,86 lei debit principal reprezentând contravaloarea facturilor emise până în octombrie 2014 și neachitate, la care se adaugă contravaloarea facturii aferente lunii noiembrie 2014, în cuantum de_,01 lei, contravaloarea chiriei aferente lunii decembrie 2014 în cuantum de 2040 euro + TVA calculată la cursul L./Euro stabilit de BNR din ziua emiterii facturii, conform art. 3.1 din contractul încheiat între părți, precum și suma de 1965 lei + TVA reprezentând contravaloarea consumului de curent electric aferent lunii decembrie 2014 (sume devenite exigibile în cursul judecății), pârâta urmând a fi obligată și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 219.594,68 lei calculate conform prevederilor contractuale, calculul efectuat de reclamantă și detaliat în fișa depusă la filele 56-57 nefiind contestat în cauză.
Prin urmare, în temeiul art. 969, art. 1087 și art. 1066 C.civil 1864 (aplicabile prin raportare la data încheierii contractului de locațiune, având în vedere dispozițiile art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod Civil) și art. 1270 alin. (1), art. 1516, art. 1527 din Noul Cod civil (prevederi aplicabile prin raportare la data încheierii actului adițional nr. 2prin care locatarul s-a obligat să plătească lunar, în condițiile prevăzute în contract, suma de 1965 lei (fără TVA) reprezentând costuri privind consumul de curent electric, având în vedere dispozițiile art. 102 alin. 2 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod Civil) instanța va constata existența în patrimoniul reclamantei a unei creanțe certe, lichide și exigibile în sensul dispozițiilor art. 662 C.proc.civ. față de pârâtă. Astfel, instanța urmează a obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 278.512,87 lei reprezentând chirie, a sumei de 219.594,68 lei reprezentând penalități de întârziere, a sumei de 2040 euro + TVA, la cursul L./Euro stabilit de BNR din ziua emiterii facturii aferente lunii decembrie 2014, reprezentând chiria aferentă lunii decembrie 2014, precum și a sumei de 1965 lei + TVA reprezentând contravaloarea consumului de curent electric aferent lunii decembrie 2014
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă și principiului disponibilității, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 100 lei cu titlul de cheltuieli de judecată (taxa judiciară de timbru) și va lua act că reclamantul și-a manifestat voința de a solicita onorariul de avocat pe cale separată.
Având în vedere dispozițiile art. 1041 alin. 5 din noul Cod de procedură civilă, hotărârea de evacuare este executorie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamantul M. NAȚIONAL DE ISTORIE NATURALĂ "G. A." cu sediul în București, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S. INTERNATIONAL S.R.L. cu sediul în București, ., ., ., sector 6, citată și în București, ., . 1, astfel cum a fost precizată.
Dispune evacuarea pârâtei din imobilul situat în București, sector 1, Șoseaua G-ral Kiseleff P. D. nr. 1 (parter și terasă) .
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 278.512,87 lei reprezentând chirie, suma de 219.594,68 lei reprezentând penalități de întârziere, suma de 2040 euro + TVA, la cursul L./Euro stabilit de BNR din ziua emiterii facturii aferente lunii decembrie 2014, reprezentând chiria aferentă lunii decembrie 2014, precum și suma de 1965 lei + TVA reprezentând contravaloarea consumului de curent electric aferent lunii decembrie 2014.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 100 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Ia act că reclamanta și-a manifestat voința de a solicita onorariul de avocat pe cale separată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.01.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
I.-C. HlihorElena S.
Red ICH/tehnored ICH,ES/04.06.2015
| ← Pretenţii. Încheierea nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1117/2015. Judecătoria... → |
|---|
