Încetare executare silită. Sentința nr. 6948/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6948/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 16-04-2015 în dosarul nr. 6948/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 6948/2015
Ședința publică de la 16.04.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M.
GREFIER: D. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator D. M. și pe intimatii C. P. (GULF) LTD PRIN MANDATAR COLECTARE RECUPERARE CREANTE C. S.R.L., C. E. BANK (ROMANIA) S.A., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța a amânat pronunțarea la data de 16.04.2015.
INSTANȚA
Prin cererea d echemare in judecata inregistrata la aceasta instanta in data de 10.07.2014 sub nr._ contesttatorul D. M. a solicitat in contradictoriu cu intimatii C. P. (Gulf) Ltd., C. E. Bank Romania SA sa se contate nulitate absoluta a clauzelor din art. 4.3, 4.4 teza a II-a, 5.3, 13.4, 13.5, 13.6, 15.9, 4.5, 5.1 lit. C si e, 5.2 din contractul de credit nr. NPFG297/_/22.10.2007, sa se constate caracterul nedatorat al sumelor solicitate in baza acestor clauze, anularea executarii silite in dosarul nr. 535/2013 al B. E. M. R. sin intoarcerea executarii silite.
In motivarea cererii s-a aratat ca prin dispozitiile contractuale atacate s-au stabilit in sracina contesttaorului obligatii financiare vadit disproportionate, cu incalcarea Legii nr. 193/2000. In ceea ce priveste nulitatea executarii silita, s-a aratat ca debitul pus in executare nu este cert, lichid si exigibil, iar pentru debitul pus in executare a intervenit prescriptia dreptului de a cere executarea silita.
Prin intampinare paratele au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri pentru ambele parti.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 28.06.2012, in baza contractului din 12.08.2009, C. E. Bank a cedat catre C. P. (Gulf) LTD creanta in valoare de 7.533,55 euro detinuta fata de D. M. in baza contractului de credit nr. NPFG297/_.
La data de 3.05.2013 C. P. Ltd a depus la B. E. M. R. cerere de executare silita impotriva debitorului D. M. pentru suma de 7.576,34euro, din care suma de 385,86 euro reprezinta penalitati de intarziere calculate dupa data cesiunii pana la data de 7.05.2013 si 7.190, 48 euro reprezeninta creanta cesionata de banca in favoarea creditorului.
Potrivit art. 13.4 din contractul de credit „in cazul in care imprumutatul sio/sau codebitorul nu au achitat tota/partial/ trei rate succesive ale creditului la scadentele prevazute in graficul de rambursare, creditul este declarat exigibil anticipat fara a fi necesara indeplinirea unei alte formalitati, imprumutatul fiind astfel lipsit de posibilitatea de a rambursa creditul in rate”.
Avand in vedere ca in contractul de cesiune din 28.06.2012 se arata ca suma de 7.533,55 euro era scadenta de 1.013 zile si ca din aceasta suma 5.970,11 euro reprezinta debit principal, raportat la valoarile din graficul de rambursare, se retine ca a fost reziliat contractul de credit in septembrie 2009. Astfel, potrivit contractului de credit la data de 28.06.2012 contestatorul nu putea datora decat cel mult 5.284,72 euro corespunzator celor 56 de rate scadente pana la acea data, iar daca se ia in considerare si data scadentei creantei cedate mentionate in contractul de credit, conform contractului debitul este in valoare maxima de 2.076,14 euro.
Prin urmare, creanta pusa in executare era scadenta inca din luna septembrie 2009 si de la aceasta data a inceput sa curga termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.
Astfel, art. 6 si 7 din Decretul nr. 167/1958 prevad că dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, și că termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită.
În cauză, raportat la data scadentei dreptului de creanta, instanța reține că executarea silită s-a prescris, având în vedere că cererea de executare silită a fost depusă la 03.05.2015, cu depășirea termenului legal de 3 ani.
De asemenea, instanța reține efectele împlinirii termenului de prescripție, în acest sens art. 707 alin.2 NCPC prevăzând că prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.
Contrar sustinerilor intimatei ( f.307), cererea de executare silita nu poate fi analizata ca o declaratie de reziliere a contractului de credit, intrucat C. P. ( Gulf)LTD nu este parte in contractul de credit si nu poate actiona decat in calitate de titular al creantei cedate in 28.06.2012.
In continuare intimata a aratat ca a solicitat executarea siilita doar a ratelor scadente in perioada 07.05.2010-7.05.2013, insa, cesiunea de creanta a intervenit la data de 28.06.2012 pentru creantele scadente in contractul de credit nr. NPFG297 de la acea data, prin urmare chiar si in ipoteza aceasta cesionarul nu are dreptul de a solicita achitarea ratelor scadente ulterior datei de 28.06.2012, iar potrivit contractului de cesiune debitul cedat era scadent de 1.013 zile, prin urmare contractul nu a avut ca obiect ratele scadente in perioada 7.05.2010-7.05.2013.
In ceea ce priveste celelalte aparari formulate de catre contestator, avand in vedere ca nici prin contractul de cesiune, nici in cadrul dosarului de executare si nici in fata acestei instante nu s-a indicat creanta pusa in executare in dosarul nr. 535/2013, respectiv ratele solicitate la plata, comisioanele considerate scadente si perioada pentru care se solicitati penalitati de intarziere, instanta considera ca executarea silita nu are ca obiect o creanta certa, lichida si exigibila, in acest stadiu al procedurii neputandu-se determina in ce masura contestatorul a datorat suma de 7.576,34 euro. Pentru a fi in prezenta unei creante certe, lichide si exigibile nu este suficient sa sa indice o cifra, ci trebuie sa se arate ce obligatii nu fost indeplinite de catre debitor si sa se demonstreze ca existenta si valoarea acestor obligatii rezulta din titlul executoriu, astfel incat si debitorul sa fie in masura, la randul sau, sa demonstreze ca intimatul nu beneficiaza de un titlu executoriu sau ca nu avea obligatiile ce se solicita a fi indeplinite pe calea executarii silite.
In ceea ce priveste nulitatea clauzelor de la art. 4.3, 4.4, 5.3 din contractul de credit prin care s-a stabilit ca numai banca, luand in considerare evolutia pietei financiare, are dreptul de a modifica in mod unilateral costurile contractului in functie de politica bancii, fara sa se stabileasca in mod exact cand va interveni modificarea si limitele dreptului bancii de a modifica preturile in baza acestor clauze.
Instanța reține că nici una din prevederile contractuale ce vor fi analizate nu a fost negociată direct cu consumatorii, în sensul dispozițiilor legale de mai sus, având în vedere că, așa cum afirmă însăși Banca, aceste contracte sunt preformulate, standard, iar eventualele diferențe dintre ele nu se datorează negocierii cu clienții, ci particularităților fiecărui client în parte.
Potrivit Legii nr. 193/2000 pentru a nu fi abuzive, clauzele nenegociate trebuie să nu creeze, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Or, clauzele de la art. 4.3, 4.4, 5.3, oferă Băncii dreptul de a modifica unilateral contractul fara sa se prevada in contract un motiv intemeiat.
Conform art. 1 lit. a din Anexa Legii, în principiu, o clauză care dă dreptul furnizorului de servicii financiare de a modifica rata dobânzii în mod unilateral nu este abuzivă, cu condiția ca acest lucru să se facă în baza unui motiv întemeiat, prevăzut și în contract și, totodată, cu condiția informării grabnice a clientului, care să aibă, de asemenea, libertatea de a rezilia imediat contractul.
Trimiterea la evolutia pietei financiare si la decizia interna a banzii si acordarea pentru banca a dreptului de a aprecia cand se va modifica pretul, nu îndeplinesc această condiție, neputandu-se aprecia dacă este întemeiata sau nu decizia bancii de a modifica costul contractului, in lipsa unor criterii obiective care sa defineasca aceste drepturi ale bancii.
Cu privire la comisionul de administrare si de gestionare, se retine, contrar sustinerilor reclamantului, ca valoarea acestor comisionae a fost stabilita in mod clar si inteligibil, fiind aduse la cunostinta acestora anterior incheierii contractului.In realitate comisionul reprezinta un element de cost, care alaturi de dobanda, asigura restituirea fructelor si costurilor aferente imprumutului acordat. Insa, atata timp cat acest cost a fost prevazut in mod clar in contract si a fost adus la cunostinta consumatorului, o astfel de divizare a costurilor creditului nu poate fi considerata ilicita, iar aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu poate privi caracterul adevcat al pretului, in masura in care acestea sunt exprimate in mod clar si inteligibil, asa cum rezuta in cauza.
Privind pretul contractului clauza are caracter esential in economia contractului, in lipsa acesteia contractul nemaifiind incheiat de catre societatea parata, prin urmare, in conditiile in care in contract se prevede in mod clar valoarea, termenul de scadenta si modalitatea de calcul a comisionului de administrare, valoarea acestuia schimbandu-se doar in functie de soldul creditului, dupa acceptarea contractului imprumutatul nu poate contesta contractul din perspectiva corectitudinii pretului, aceasta cu atat mai mult cu cat prin includerea comisionului in graficul de rambursare se exclude orice induce in eroare a consumatorului cu privire la obligatia lunara si neconditionata de achitare a comisionului de administrare. (cauza C‑26/13 Á. Kásler, H. Káslerné Rábai împotriva OTP Jelzálogbank Zrt)
Potrivit art. 13.5 si 13.6 din contractul de credit banca are dreptul de a rezilia unilateral contractul daca clientul nu isi respecta obligatiile in cadrul altor contracte decat contractul de credit.
Potrivit principiului libertatii contractuale, partile pot stipula clauze prin care sa prevada rezolutiunea de drept a contractului in cazul neexecutarii obligatiilor contractuale, dispozitiile art. 1020 C.civ. neavand caracter de ordine publica, insa, in toate cazurile este necesar sa se faca trimitere la obligatiile asumate prin acel contract sau in legatura cu acel contract. In speta, clauza atacata permite desfiintarea contractului de credit, desi clientii isi respecta obligatiile contractuale, din cauza modalitatii de desfasurare a unor relatii contractuale straine de contractul analizat. Prin urmare, aceasta prevedere contractuala apare ca disproportionata, cu atat mai mult cu cat nu s-a prevazut acelasi drept si pentru reclamanti. De asemenea, decaderea din termenul suspensiv in conditiile dreptului comun intervine atunci cand debitorul se afla in stare de insolvabilitate sau diminueaza cu intentie garantiile, adica atunci cand se afla in situatii care afecteaza in mod direct si evident posibilitatile creditorului de realizare a dreptului de creanta. Or, in cauza de fata situatiile prevazute in contract drept cauze de reziliere a contractului nu au nicio legatura cu dreptul comun in materie sau cu scopul acestor reglementari, intrucat nu sunt indreptate spre asigurarea solvabilitatii imprumutatului si executarii cu buna-credinta a contractului ( cauza C-415/11 Mohamed Aziz împotriva Caixa d’Estalvis de Catalunya, Tarragona i Manresa (Catalunyacaixa). De altfel, in acelasi sens sunt si dispozitiile art.40 alin 4 lit c din OUG nr. 50/2010 potrivit carora „Art. 40. - (4) Se interzice introducerea în contractele de credit a clauzelor prin care: (…) c) creditorul poate declara scadent anticipat creditul în cazul în care consumatorul nu și-a îndeplinit obligațiile conform altor contracte de credit încheiate cu alți creditori”.
In ceea ce priveste clauzele referitoare la rezilierea contractului in cazul neachitarii a trei rate succesive, avand in vedere ca prin aceste clauze se pun in aplicare textele de lege privind pactele comisorii si ca acestea vizeaza executarea obligatiilor principale asumate de imprumutati, respectiv plata ratelor de credit, instanta va respinge acest capat de cerere ca neintemeiat.
Cererea de constatare a caracterului nedatorat al sumelor solicitate la plata in baza clauzelor considerate abuzive va fi respinsa ca neintemeiata, intrucat intimatii au aratat ca nu au fost majorate costurile prevazute initial in contractul de credit si debitorul nu a demonstrat ca ar fi intervenit vreo modificare in cadrul contractului de credit.
F. de aceste considerente, instanta va constata nulitatea absoluta a clauzelor de la art 4.3, 4.4 teza a II-a, 5.3, 13.5, 13.6 din contractul de credit nr. NPFG297/_/22.10.2007.
Vazand si dispozitiile art 453 C.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea de chemare in judecata privind pe contestator D. M. cu domiciliul in sector 2, București, ., ., . C. P. (GULF) LTD PRIN MANDATAR COLECTARE RECUPERARE CREANTE C. S.R.L., cu sediul in sector 6, București, . PLAZA, nr. 26Z, . BANK (ROMANIA) S.A.,. cu sediul in sector 6, București, ., nr. 26Z.
Constata nulitatea absoluta a clauzelor din art. 4.3, 4.4 teza a II-a, 5.3, 13.5, 13.6 din contractul de credit nr. NPFG297/_/22.10.2007.
Anuleaza executarea silita in dosarul de executare nr. 535/2013 deschis la B. nr. E. M. R..
Obliga intimata C. P. ( Gulf) Ltd. la plata sumei de 451 lei.
Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare care se va depune la Judecatoria sectorului 1 Bucuresti.Datele au fost adăugate cu succes.
Partea superioară a machetei
Partea superioară a machetei
Pronuntata in sedinta publica azi, 16.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6942/2015. Judecătoria... | Acordare personalitate juridică. Sentința nr. 6831/2015.... → |
|---|
