Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 8442/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8442/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 07-05-2015 în dosarul nr. 8442/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8442/2015
Ședința publică de la 07.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-C. H.
GREFIER: E. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea D. A. L. în contradictoriu cu debitoarea A. R. S.R.L., având ca obiect ordonanță de plată – OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 30.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă și când, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 C.proc.civ., instanța a amânat pronunțarea.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 08.04.2015 sub numărul de dosar_, creditoarea D. A. L. a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată pentru creanța certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 4.263,072 lei, echivalentul în lei al sumei de 960 euro la data introducerii acțiunii, reprezentând contravaloarea sumelor ce urmează a fi încasate conform contractului de închiriere nr. 60 încheiat la data de 01.02.2013 până la data de 01.02.2014, datorată de societatea debitoare A. ROMÂNIA SRL în baza contractului arătat.
În motivare, s-a arătat că între părți, la data de 01.01.2011, a intervenit contractul de închiriere nr. 60, având ca obiect punerea la dispoziția debitoarei a suprafeței de 18 mp/panou din imobilul proprietatea creditoarei și acordarea dreptului de superficie/construire/montare/exploatare a unui panou publicitar de 6 x 3 m în schimbul unei chirii de 80 euro/lună, echivalentul în lei al sumei de 355,256 lei la data introducerii acțiunii.
S-a precizat că acest contract de închiriere a fost prelungit anual, iar pentru ultimul contract încheiat la 01.02.2013 cu scadență la 01.02.2014, debitoarea nu și-a achitat obligațiile contractuale constând în plata obligațiilor aferente spațiului închiriat.
Debitoarea a fost notificată prin scrisoare recomandată, inițial, la data de 28.07.2014, potrivit art. 1014 NCPC, și ulterior la 17.02.2015.
În ce privește întrunirea condițiilor imperative prevăzute de art. 1013-1024 NCPC creditoarea a apreciat că deține împotriva debitoarei o creanță certă, provenind dintr-un contract civil valabil încheiat, lichidă, determinată prin actele de creanță și exigibilă, de la data încheierii ultimului contract 01.02.2013 debitoarea neefectuând nicio plată.
În drept au fost invocate prevederile art. 1013-1024 C.proc.civ.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei.
Prin întâmpinarea depusă la 17.04.2015 debitoarea a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată și obligarea creditoarei la plata cheltuielilor de judecată.
În apărare, debitoarea a apreciat că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1013 alin. 1 C.proc.civ., creanța nefiind certă, lichidă și exigibilă. Mai mult, s-a apreciat că pentru stabilirea valorii debitului se impune efectuarea unei expertize contabile, precum și administrarea probei testimoniale și interogatoriul creditoarei.
Au fost invocate prevederile art. 1020 alin.1 și alin. 2 C.proc.civ., debitoarea precizând că cererea de emitere a ordonanței de plată trebuie respinsă ca neîntemeiată, creditorul având deschisă calea dreptului comun pentru dovedirea pretențiilor sale.
Totodată, s-a arătat că procedura ordonanței de plată nu poate substitui procedura de drept comun, ea având aplicabilitate doar atunci când creanța este certă, lichidă și exigibilă, clară și necontestată. În situația dedusă judecății, creanța pretinsă este litigioasă, fiind contestată existența și cuantumul ei, după cum a arătat debitoarea.
Conchizând, debitoarea a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale cererii de emitere a ordonanței de plată.
În drept au fost invocate prevederile art. 1013 și următoarele, art. 108, art. 662 alin.2 și alin.3, art. 1020, art. 453 C.proc.civ.
În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.
În cauză a fost încuviințată și administrată, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 01.02.2013, între creditoarea D. A. L., în calitate de locator, și debitoarea S.C. A. R. S.R.L., în calitate de locatar, a fost încheiat contractul de închiriere nr. 60 având ca obiect închirierea suprafeței de 18 mp/panou din imobilul proprietatea locatorului situat în București, . și acordarea dreptului de superficie pentru construirea/montarea/exploatarea unor ansambluri publicitare în număr de 1 (un) panou, de dimensiuni 6x3m, proprietatea A., în spațiul închiriat. Spațiul a fost închiriat în scopul realizării de A. a activității de reclamă – publicitate înscrisă în obiectul său de activitate, prin construirea/montarea/exploatarea în spațiul închiriat a unui număr de 1 (un) ansamblu publicitar.
Potrivit dispozițiilor art. 4.1 din contract, pentru spațiul ce formează obiectul contractului, A. va plăti locatorului cu titlu de chirie suma de 80 euro/panou/lună, iar potrivit dispozițiilor art. 4.3 din contract, plata se va face, trimestrial, până la data de 15 a lunii ce urmează trimestrului expirat.
În ce privește procedura aplicabilă prezentei cereri, instanța reține aplicabilitatea art. 1013 C.proc.civ., conform căruia procedura ordonanței de plată se aplică „creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil […] constatat printr-un înscris [...] însușit de părți prin semnătură.”
Dispozițiile legale prevăd trei condiții speciale de admisibilitate: creanța să constea într-o sumă de bani, să fie asumată prin existența unui înscris între părți care atestă drepturi și obligații și să fie certă, lichidă și exigibilă.
Cu privire la prima condiție, se observă că creditoarea solicită emiterea unei ordonanțe de plată pentru o sumă de bani ce reprezintă contravaloarea chiriei aferente spațiului dat în locațiune.
În raport de prevederile art. 662 alin. 2 NCPC, o creanță este certă dacă existența ei rezultă din însuși actul de creanță. Astfel, creanța creditoarei este certă, existența ei rezultând din contractul de închiriere.
Creanța creditoarei este lichidă în sensul art. 662 alin. 3 NCPC, câtimea ei fiind determinată prin contractul însușit de societatea debitoare prin semnătură. Prin urmare, cuantumul creanței este determinat, având caracter lichid.
În ce privește caracterul exigibil al creanței, instanța reține că termenul de plată era împlinit la data introducerii cererii de chemare în judecată. Astfel, potrivit art. 4.3 din contractul de închiriere, plata urma a se face trimestrial, până la data de 15 a lunii ce urmează trimestrului expirat.
De asemenea, și cea de-a treia condiție este îndeplinită în cauză, între părți fiind încheiate un contract de închiriere. La dosarul cauzei, la filele 13-15, a fost depus Contractul de închiriere nr. 60/01.02.2013 prin care debitoarea se obliga să plătească chiria în cuantum de 80 euro/panou/lună în modalitatea și termenele stabilite la art. 4.2 și 4.3. Acest contract a fost însușit de debitoare prin semnătură. Conform art. 1270 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Potrivit art. 1350 cod civil orice persoană trebuie să-și execute obligațiile pe care le-a contractat. Art. 1548 Cod civil instituie o prezumție de culpă împotriva debitoarei, aceasta trebuind să dovedească executarea conformă a propriei obligații, dovadă care nu a fost făcută în cauză.
Față de aceste dispoziții legale, susținerile debitoarei în sensul că se impunea depunerea de înscrisuri care să ateste punerea la dispoziție a spațiului închiriat și că chitanțele fiscale nu atestă plata impozitelor aferente sumelor derivând din contract, apar ca vădit neîntemeiate, nefiind de natură a conduce la respingerea cererii de emitere a ordonanței de plată.
De asemenea, susținerile debitoarei în sensul că pentru verificarea cuantumului creanței pretinse și a exigibilității acesteia se impune efectuarea unei expertize contabile, administrarea probei testimoniale și a probei cu interogatoriul sunt vădit neîntemeiate, cuantumul chiriei și scadența fiind prevăzute în mod expres în contract.
În contextul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate guvernate de imperativul celerității obținerii unui titlu executoriu prevăzute de procedura ordonanței de plată, instanța reține că apărările formulate de debitoare prin întâmpinare sunt formale, contestația nefiind întemeiată. Simpla invocare a prevederilor art. 1020 C.proc.civ. nu poate conduce de plano la respingerea cererii de emitere a ordonanței de plată. În baza înscrisurilor aflate la dosar și a explicațiilor părților, instanța apreciază că cererea creditoarei este întemeiată.
Cum debitoarea nu a făcut dovada faptului că și-a executat obligația de plată, nu a dovedit existența vreunei cauze exoneratoare de răspundere, instanța apreciază că pretenția creditoarei se întemeiază pe o creanță certă, lichidă și exigibilă, sens în care, conform art. 1021 alin. 1 NCPC va emite ordonanța de plată pentru suma de 4263,072 lei (echivalentul în lei al sumei de 960 euro=80 euro x 12 luni, la data introducerii acțiunii), stabilind totodată și termenul de plată, respectiv 15 de zile de la comunicarea prezentei hotărâri.
Totodată, în conformitate cu art. 453 alin. 1 NCPC, constatând culpa procesuală a debitoarei în ceea ce privește prezentul litigiu, instanța o va obliga la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 600 lei din care 200 lei reprezentând taxa judiciară de timbru și 400 lei reprezentând onorariul avocațial achitat de creditoare pentru asistența juridică de care a beneficiat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de creditoarea D. A. L. cu domiciliul în București, ., ., ., sector 6 și domiciliul ales la av. C. E. D., București, ., ., . contradictoriu cu debitoarea A. R. S.R.L. cu sediul în București, .-77, corpul G, cam.3, . și sediul ales la C.. Av. A. N., București, ..1-3, ., sector 2.
Obligă debitoarea ca, în termen de 15 de zile de la data comunicării prezentei ordonanțe, să plătească creditoarei suma de 4263,072 lei reprezentând debit restant.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 600 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședința publică azi, 07.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
I.-C. H. E. S.
Red.ICH/Tehnored.ICH, ES/10.08.2015
Printat – 2 exemplare
Comunicări - 4
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8541/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 8378/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
