Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 30/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 30-10-2015 în dosarul nr. 20004/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publica de la 30.10.2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: I. E. L.
GREFIER: A. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea S.C. G. I.-EL S.R.L. și pe debitoarea S.C. O. O. CONTAINER PROD S.R.L., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 / art.1013 C. ș.u..
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 17.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea in mod succesiv, pentru data de 30.04.2015, pentru data de 08.05.2015, pentru 22.05.2015, 05.06.2015, 19.06.2015, 26.06.2015, 10.07.2015, 17.07.2015, 31.07.2015, 04.08.2015, 25.08.2015, 01.09.2015, 08.09.2015, 15.09.2015, 18.09.2015, 25.09.2015, 02.10.2015, 09.10.2015, 23.10.2015 iar apoi pentru astazi, data de 30.10.2015, cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.12.2014, sub nr._, creditoarea S.C. G. I.-EL S.R.L., prin reprezentant legal, a solicitat emiterea unei ordonanțe de plată împotriva debitoarei S.C. O. O. CONTAINER PROD S.R.L. prin care să fie obligată la plata sumei de 25.521,24 lei reprezentând debit principal provenind din contravaloarea facturii nr. 544/30.06.2011. Prin cerere, creditoarea a solicitat și plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În motivare, societatea reclamantă a arătat, în esență, că între subscrisa și debitoare s-au derulat raporturi comerciale, în urma cărora creditoarea a emis factura fiscală nr. 544/30.06.2011, în cuantum de 25.521,24 lei, scadentă la 30.06.2011.
Creditoarea a mai învederat instanței că de la data de 23.06.2014, conform art. 2014 alin. (2) C.civ., s-a întrerupt cursul prescripției extinctive, întrucât la acea data a notificat debitoarea cu scrisoare și confirmare de primire, punându-i în vedere să achite debitul în termen de 15 zile de la primirea somației, respectiv 08.07.2014, data înscrisă pe confirmarea de primire.
În drept, creditoarea își întemeiază pretențiile pe dispozițiile art. 1013-1025 din Codul de procedură civilă, art. 2054 din Codul civil, solicitând judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art. 242 alin. (2) C.proc.civ.
În dovedirea cererii, a fost solicitată administrarea probei cu înscrisuri, cererii fiindu-i atașate copii certificate pentru conformitate cu originalul ale următoarelor înscrisuri: somație și confirmare primire (f. 5-6), factura fiscală nr. 544/30.06.2011 (f. 6), extras cont și confirmare extras (f. 8), adresa nr. 146/13.08.2012, situație de plată (f. 10-12).
Cererea de emitere a unei ordonanțe de plată a fost legal timbrată, conform chitanței nr. 249 din 20.01.2015, cu suma de 200 lei drept taxă judiciară de timbru, potrivit art. 6 alin. (2) din O.U.G. 80/2013 (f. 8).
În cauză, pârâta legal citată nu a formulat întâmpinare, nu a solicitat administrarea de probe și nu s-a prezentat în fața instanței.
Sub aspectul probatoriu, instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând aceste probe admisibile și concludente în temeiul art. 255 alin. (1) C. proc. civ.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, între creditoarea S.C. G. I.-EL S.R.L. și debitoarea S.C. O. O. CONTAINER PROD S.R.L, s-au derulat raporturi comerciale, în temeiul căruia creditoarei îi incumba obligația de prestare de servicii pentru amenajarea instalației electrice la hala C3 T., debitoarei revenindu-i obligația de a achita contravaloarea acestora la termenele și în condițiile stabilite de către părțile contractante.
Instanța reține că, în executarea acestui contract, creditoarea și-a îndeplinit obligațiile asumate, la data de 30.06.2011 emițând factura fiscală nr._/30.06.2011, scadentă în data de 30.06.2011, în cuantum de 25.521,24 lei (f. 6), însă debitoarea nu a făcut dovada plății serviciilor facturate, deși aceste facturi au fost acceptate de către aceasta prin semnătură și ștampilă.
În acest sens, creditoarea a somat debitoarea la data de 23.06.2014 (f. 5) și i-a pus în vedere, în temeiul art. 1014 C.proc.civ., ca, în termen de 15 zile de la data primirii somației de plată, să achite suma de 25.521,24 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și neachitate.
Instanța apreciază că debitoarea nu a contestat existența și întinderea datoriei și nu a depus la dosar nicio dovadă din care să rezulte că societatea creditoare nu își îndeplinise în mod corespunzător obligațiile.
Prin urmare, instanța reține că, în urma derulării acestor relații comerciale între părți, din înscrisurile depuse la dosar, respectiv din factura fiscală nr._/30.06.2011, scadentă în data de 30.06.2011, în cuantum de 25.521,24 lei (f. 6), reiese că debitoarea a acumulat un debit față de creditoare în cuantum de 25.521,24 lei.
În drept, în analiza temeiniciei cererii formulate de creditoarea S.C. G. I.-EL S.R.L., instanța va verifica îndeplinirea condițiilor ce rezultă din dispozițiile art. 1013 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora, „prezentul titlu se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată, a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnatură ori în alt mod admis de lege.”
Legiuitorul pune la dispoziția părților procedura specială a ordonanței de plată în vederea recuperării cu celeritate a debitului, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să se pretindă o sumă de bani, temeiul (causa petendi) să fie un contract, contractul să fie constatat prin înscris, însușit de părți prin semnătură sau într-un alt mod prevăzut de lege, creanța pretinsă să fie certă, lichidă și exigibilă.
Condițiile certă, lichidă și exigibilă se vor analiza prin asemănare cu prev. art. 662 alin. (1) C.proc.civ, creanța fiind certă atunci când existența ei neîndoielnică rezultă din titlul de creanță, lichidă atunci când obiectul ei este determinat de titlul de creanță sau acesta conține elemente care permit stabilirea ei și exigibilă atunci când obligația debitorului este ajunsă la scadență sau debitorul este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Instanța reține că prezenta cauză are loc între profesioniști, în sensul art. 3 C.civ., având în vedere că părțile sunt societăți comerciale înființate potrivit dispozițiilor legii societăților comerciale.
Instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 1014 C. proc. civ., anterior introducerii unei cereri de ordonanță de plată, creditorul îi va comunica debitorului, prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, o somație, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată, în 15 zile de la primirea acesteia, sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată prevăzută de art. 1016 alin. (2) C. proc. civ. La filele 5-6 din dosar, creditoarea a depus somația de plată transmisă debitoarei, prin care aceasta a fost notificată să achite suma de 25.521, 24 lei, reprezentând debitul pe care îl datorează, în termen de 15 zile.
Cu privire la capătul de cerere prin care se solicită plata sumei de 25.521, 24 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și neachitate, instanța constată că se solicită plata unei sume de bani, astfel încât este îndeplinită cerința de la art. 1013 C. proc. civ., motiv pentru care se constată că acest capăt de cerere se circumscrie domeniului de aplicare al ordonanței de plată.
Pentru ca cererea introdusă să fie admisibilă, obligația debitoarei de plată a unei sume de bani trebuie să rezulte dintr-un contract civil, constatat printr-un înscris însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
În cauză, între părți este îndeplinită condiția existenței unui contract civil, chiar dacă acesta nu a fost constatat printr-un act scris, întrucât, potrivit art. 1178 C.civ., care consacră principiul consensualismului, contractul se încheie prin simplul acord de voință al părților, dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă.
Însă, în materia ordonanței de plată, legea prevede o condiție suplimentară, care nu este de natură să afecteze în vreun fel validitatea contractului, dar care reprezintă o condiție de adminisibilitate pentru emiterea unei ordonanțe de plată.
Sub acest aspect, instanța constată faptul că este îndeplinită condiția existenței obligației de plată a unei sume de bani, rezultată dintr-un contract civil, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, care să fie însușit de părți din semnătură ori în alt mod admis de lege, întrucât factura fiscală emisă de creditoare a fost însușită de debitoare prin semnătură (f. 6).
De asemenea, instanța mai reține că art. 1270 din C.civ. prevede: “contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante”. Față de împrejurarea că, în materia obligațiilor de rezultat - cum este și cazul obligatiei de a plati o sumă de bani - sarcina probei se împarte între creditor și debitor (astfel încât primul probează existența obligației, debitorului incumbându-i sarcina dovedirii îndeplinirii acestuia - iar debitorul nu a facut nicio probă în acest sens, astfel cum prevede art. 10 C.proc.civ.), instanța reține că acesta, deși a beneficiat de serviciile în litigiu, nu a achitat la scadență contravaloarea facturii fiscale emisă de creditor, încălcând astfel obligația contractuală, respectiv dispozițiile art. 1270 C.civ.
Creditorul, prin actele depuse la dosarul cauzei, respectiv facturi fiscale, a dovedit că este titularul unei creanțe a cărei obligație corelativă constă în îndatorirea debitorilor de a plăti o sumă de bani, creanța fiind certă (existența ei rezultând din chiar înscrisul constatator al creanței), lichidă (cuantumul ei fiind determinat prin înscrisul ce o constată, respectiv de 25.521, 24 lei reprezentand debit principal) și exigibilă (scadența obligației de plată fiind prevăzută în factura emisă, respectiv data de 30.06.2011).
Mai mult, având în vedere că debitoarea nu a depus întâmpinare, acest fapt este apreciat de către instanță, în temeiul art. 1018 alin. (3) C.proc.civ., drept o recunoaștere a pretențiilor formulate de către creditoare.
Față de cele reținute, în ceea ce privește debitul principal, instanța apreciază că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate a ordonanței de plată. Astfel, având în vedere factura depusă la dosar, precum și prezumția de recunoaștere instituită de art. 1018 alin. (3) C.proc.civ., instanța va obliga debitoarea la plata în favoarea creditoarei a sumei de 25.521, 24 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și neachitate.
În scopul executării obligației de plată, instanța, în temeiul art. 1021 alin. (3) din C.proc.civ., va fixa un termen de plata de 30 de zile de la data comunicării prezentei ordonanțe.
Potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Fiind în culpă procesuală, instanța va obliga pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru (f. 8).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de creditoarea S.C. G. I.-EL S.R.L., având J_, cu sediul ales la S.C. DEBT SECURITY S.R.L. în Recas, ., J. T. în contradictoriu cu debitoarea S.C. O. O. CONTAINER PROD S.R.L., având J40/_/2010, cu sediul în sector 1, București, .. 19-21, .,cam.1, astfel cum a fost formulată.
Ordonă pârâtei-debitoare să plătească reclamantei-creditoare următoarele sume:
-_,24 lei, cu titlu de contravaloare factură nr.544/30.06.2011;
- 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Stabilește termen de plată a sumelor mai sus-menționate în sarcina pârâtei-debitoare de 30 zile de la data comunicării prezentei ordonanțe.
Definitivă pentru creditoare.
Cu drept de cerere în anulare pentru pârâta-debitoare în termen de 10 zile de la data comunicării prezentei ordonanțe.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.10.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. E. L. A. D.
Pentru Președintele completului
demisionat, semnează,
în baza disp. art. 426 alin. 4 N.C.P.C.,
Președintele Judecătoriei Sectorului 1 București
Red./15.12.2015/ 4 ex.
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 30/2015. Judecătoria... → |
|---|
