Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 09/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 15437/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. _
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 09.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE ROBERT CRISTIAN BURLACU
GREFIER C. I. Ț.-F.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta M. (P.) D. M., și pe pârâții D. G., D. M., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea listei, a răspuns reclamata, prin avocat, Tirfu V. M., cu împuternicire avocațială la dosar, fila 40, și pârâții prin avocat, D. C. A., cu împuternicire avocațială la dosar, fila 39 .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Pârâții prin avocat, depun în ședință publică întâmpinare și înscrisuri, comunicând și reclamantei un exemplar.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 131 C.pr.civ., pune în discuție competența Judecătoriei Sectorului 1 București.
Reclamanta, prin avocat, precizează că Judecătoria Sectorului 1 este instanța competentă având în vedere dispozițiile art. 998 C.pr.civ, fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București dosarul pe nr._/299/2015, prin care reclamata solicită obligarea pârâților la desființarea zidului edificat spre imobilul proprietatea acesteia.
Pe competența materială și teritorială, Judecătoria Sectorului 1 București în conformitate cu dispozițiile art. 117 alin 3 C.pr.civ, având în vedere că este vorba de o acțiune privind îngrădirile dreptului de proprietate imobiliare, acțiunea subsemnatei vizând faptul că pârâții au construit o construcție cu nerespectarea distanței înscrise în dispozițiile art. 612 C.civ. de asemenea solicită să se aibă în vedere și dispozițiile art. 113 alin. 9, pentru că este vorba de clădiri neautorizate, având caracterul unei fapte ilicite și se execută la imobilul situat în sectorul 1. Pe competența materială sunt incidente dispozițiile art. 94 lit. e și h C.pr.civ., respectiv cererile referitoare la zidurile și șanțurile comune, precum și litera h, competentă fiind Judecătoria Sectorului 1 București.
Pârâții, prin avocat, precizează că, competența materială aparține Tribunalului București, Secția de C. Administrativ, conform art. 4 alin. 2 din legea nr. 44/2004, dispozițiile art. 2 alin. 1 din legea 554/2004 lit. g, dispozițiile art. 8 din aceeași lege prin raportare la dispozițiile art. 998 C.pr.civ., cu privire la instanța competentă a ordonanței președințiale, dat fiind că se află în situația că se desfășoară anumite lucrări de construire în baza unui act administrativ emis de o autoritate publică competentă, respectiv Primăria Municipiului București, fiind o chestiune care se desfășoară după ce lucrările au fost executate, recepționate, evident că în ceea ce privește competenta și o acțiune pe fond, se află în fața unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile legii 554/2004 de contencios administrativ.
Faptul că reclamanta a depus în mod eronat o acțiune pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, nu poate fi avută în vedere atâta timp cât dispozițiile legii speciale prevăd cum trebuie urmată această procedură, apreciind că având dispozițiile legii speciale, un act administrativ emis și o procedură specială din care rezultă cum trebuie urmată și cum se suspendă, instanța competentă material este Secția de C. Administrativ a Tribunalului București.
Instanța, față de temeiurile de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 131 raport la art. 998 raport la 94 lit. e C.pr.civ., constată că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, pune în discuție excepția inadmisibilități cererii de chemare în judecată formulată de către pârâți prin întâmpinare, și acordă cuvântul pe excepție.
Pârâții prin avocat, solicită admiterea excepției.
Reclamanta, prin avocat, solicită respingerea excepției având în vedere că Legea 554 nu constituite temeiul acțiunii formulate, precizând că nu a atacat pentru a solicita suspendarea actul administrativ al cărui conținut nu-l cunoaște, singura certitudine fiind depășirea acestei autorizații. Iar la acest moment există aceste date, respectiv că se construiește cu depășirea limitelor autorizației, solicitând măsuri de sistare temporare a acestei lucrări.
Pârâții, prin avocat, precizează că sunt aceleași chestiuni prevăzute în legea specială. Legiuitorul a statuat această procedură, neputând să zică că nu cunoaște limitele. Reclamanta prin cerere susține că a accesat site – ul primăriei, că a sesizat diverse autorități, fiind clar că sunt îndeplinite condițiile legii speciale, respectiv
Instanța, în baza art. 248 alin. 4 C.pr.civ., unește excepția inadmisibilității cererii cu fondul cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Reclamanta, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar și a fotografiilor.
Pârâții, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile la dosar, iar cu privire la fotografiile depuse de către reclamantă, nu există o dovadă din care să reiasă când acestea au fost făcute.
Instanța, în temeiul art. 255 și art. 258 C.pr.civ., încuviințează, pentru ambele părți, proba cu înscrisurile de la dosar, și reclamantei proba cu mijlocul material de probă constând în fotografii, considerându-le admisibile și de natură să ducă la soluționarea cauzei.
Instanța acordă părților cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin avocat, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, precizând că se impune luarea unei măsuri de urgență pentru sistarea acestor lucrări, existând o constatare a organelor abilitare de control, respectiv adresa nr. 4639/12.08.2015, prin care se comunică faptul că în urma unui control efectuat la imobilul din .-a constat faptul că acolo se realizează lucrări cu nerespectarea autorizației de construire, organele de control, arătând că aceste lucrări constau prin extinderea construcției prin ridicarea acelui zid, care se ridică la limita proprietăților și care va deveni, în viitor, dacă va fi finalizat, peretele exterior al construcției. Totodată învederează că aceste lucrări nu sunt cuprinse în autorizația de construire, solicitând sistarea temporară a lucrărilor a acestor lucrări până la soluționarea cauzei care face obiectul dosarului de fond, respectiv, dosarul nr._/299/2015, prin care subsemnata a solicitat desființarea acestui zid, care este ridicat cu încălcarea distanței conform art. 612 C.civ. Fiind o lucrare neautorizată, ordonanța de plată îndeplinește toate condițiile prevăzute de lege.
Pârâții, prin avocat, solicită respingerea cererii. Cu privire la adresa menționată de către reclamantă, prin avocat, precizează că în cuprinsul acesteia nu este menționat ridicarea unui zid, ci că se repoziționează scara exterioară, care a fost autorizată ca și lucrare. Cu privire la caracterul urgent al măsurilor, precizează că urgența nu este justificată. Reclamanta arată că există ridicarea acestui zid, și a cerut prin acțiune să fie desființat. Cu privire la acest aspect precizează că nu este ceva ce nu mai poate fi reparat în viitor, dacă instanța va dispune desființarea zidului, acesta fizic se poate desființa neexistând caracterul urgent, solicitând respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Reclamanta, prin avocat, în replică, precizează că acel zid va fi peretele exterior al construcției extinse, cu cheltuieli de judecată, depunând în ședință publică onorariul de avocat în cuantum de 1,300 lei.
Instanța, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de ordonanță președințială înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 24.08.2015, sub numărul de dosar_, reclamanta M. D. M. a solicitat obligarea pârâților D. G. și D. M. la sistarea provizorie a lucrărilor de edificare a zidului care se construiește la imobilul situat în vecinătatea imobilului său până la soluționarea cauzei ce face obiectul dosarului_/299/2015 a Judecătoriei Sectorului 1 București.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat, că este proprietarul exclusiv al imobilului situat în București, ., sector 1 care se învecinează pe latura de est cu imobilul pârâților.
A mai arătat reclamanta că pârâții construiesc pe latura de est un zid care a ajuns la înălțimea de 15m, fiind un făcând parte a unor lucrări de extindere a clădirii însă prin autorizația de construire nr. 369/07.07.2015 lucrările autorizate sunt pentru consolidarea clădirii, recompartimentare, reabilitare fațadă și supraetajare.
Reclamanta a învederat că în urma controlului Poliției Locale a Municipiului București s-a constatat că lucrările de extindere a clădirii sunt neautorizate iar prin cererea înregistrată sub nr._/299/2015 aceasta a solicitat obligarea pârâților la desființarea zidului edificat spre imobilul său.
Cu privire la admisibilitatea ordonanței, reclamanta a arătat că aparența dreptului este în favoarea sa întrucât nu a fost respectată distanța prescrisă de art. 612 C.civ iar Poliția Locală a constatat lucrările ca fiind neautorizate, măsura solicitată are un caracter provizoriu până la soluționarea cauzei pe fond, caracterul urgent este justificat de greutatea înlăturării cu mijloace rezonabile a lucrărilor complet edificate iar sistarea provizorie a lucrărilor nu este de natură să prejudece fondul litigiului.
În dovedirea cererii reclamanta a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar și mijlocul material de probă constând în fotografiile depuse.
La data de 12.03.2015 reclamanta a depus înscrisurile solicitate de instanță, respectiv dovada achitării taxei judiciare de timbru, dovada titlului locativ, copie contract furnizare servicii, precum și factura, acord de plată eșalonată, extras de carte funciară.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei conform art.6 alin.4 din OUG 80/2013 (fila 1).
La data de 09.09.2015, pârâții au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii de ordonanță președințială ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată.
În motivarea excepției, pârâții au arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 7 și 14 din Legea 554/2004 care reglementează calea procesuală de urmat când o persoană este vătămată de prevederile unui act administrativ individual iar reclamanta nu a introdus nici cererea prealabilă la organul emitent al actului și nici nu a sesizat instanța competentă material.
Pe fondul cauzei, pârâții au învederat instanței faptul că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale astfel aparența de drept aparține pârâților care efectuează lucrări în baza autorizației de construire, lucrări care au fost avizate de organele locale abilitate în domeniu.
Cererea reclamantei nu are un caracter provizoriu întrucât nu au fost respectate prevederile art. 14 și 15 din Legea 554/2014 iar cerința urgenței nu este îndeplinită întrucât dreptul de proprietate și dreptul de construire al pârâților ar fi amândouă limitate și îngrădite și de asemenea ar fi afectată și durata limitată în timp a autorizației de construire iar nefinalizarea construcției în termen ar presupune costuri suplimentare cu obținerea unei prelungiri.
Au mai arătat pârâții că nu este îndeplinită nici cerința neprejudecării fondului întrucât prin cererea formulată solicită sistarea lucrărilor ori prin Legea 554/2004 se poate solicita doar suspendarea actului administrativ iar nu și suspendarea lucrărilor iar modalitatea de executare a actului adminstrativ ar putea fi deslușită doar prin administrarea probei cu expertiză, probă inadmisibilă în procedura ordonanței președințiale.
În drept, pârâții au invocat prevederile art. 997 și următoarele din C.proc.civ. art.7,8,14,15 din Legea 554/2004.
În dovedirea cererii pârâții au solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta este proprietarul imobilului situat în București, ., sector 1 (filele 12-13).
Prin notificarea nr. 34/17.08.2015 (fila 14) reclamanta a solictat pârâților să sisteze sisteze și desființeze lucrările neautorizate.
Prin adresa nr. 4639/C/12.08.2015 (filele 17-18) Direcția Generală de Poliție Locală și Control a comunicat reclamantei că în urma controlului efectuat la imobilul pârâților s-a constatat că aceștia nu au respectat autorizația de construire nr. 369/_/07.07.2015 și a fost sesizat P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
Conform fotografiilor depuse la filele 6-10 rezultă faptul că zidul edificat de pârâți este situat la o distanță foarte mică de zidul despărțitor dintre imobile.
În drept,
Potrivit art.248 alin.1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Instanța va analiza cu prioritate excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială ce decurge din nerespectarea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea 554/2004.
Instanța va repsinge excepția inadmisibilității cererii dar și toate apărările pârâților întemeiate pe prevederile Legii 554/2004 pentru următoarele considerente:
Conform art.1 alin.1 și 2 din Legea 554/2004 Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public. Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
Conform art. 2 alin.1 din același act normativ este definită persoana vătămată ca fiind orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate
În cauză, instanța constată că reclamanta, prin cererea de emitere a ordonanței președințiale, nu invocă faptul că ar fi vătămată de efectele actului administrativ individual - autorizația de construire nr. 369/_/07.07.2015, de dispozițiile acestuia care i-ar leza un drept sau interes legitim astfel că sunt inaplicabile dispozițiile Legii 554/2004. Efectele autorizației nu sunt de natură a prejudicia reclamanta ci nerespectarea acestui act este denunțată de aceasta în cadrul raportului juridic litigios. Nerespectarea în fapt a autorizației de construire este o chestiune de fapt pe care instanța o poate cerceta în cadrul unui litigiu de drept comun, întrucât nu este defăimat actul administrativ individual ci conduita pârâților în executarea acestuia.
În ceea ce privește analiza condițiilor speciale de admisibilitate a ordonanței președințiale instanța va respinge apărările pârâților întrucât, pe de-o parte sunt întemeiate pe prevederile Legii 554/2004, inaplicabile în cauză, iar pe de altă parte nu relevă nicio pertinență cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 997 C.proc.civ la situația de fapt reținută de instanță.
Conform art 997 alin 1 C proc civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Rezultă astfel că pentru a fi admisibilă, ordonanța președințială este necesar a îndeplini patru condiții cumulative, respectiv: afirmarea de către reclamant a unei aparențe de drept, caracterul provizoriu, caracterul urgent și neprejudecarea fondului.
În ce privește prima condiție, respectiv, afirmarea unei aparențe de drept, spre deosebire de acțiunile de drept comun, ordonanța președințială nu presupune dovedirea de către reclamant a temeinciei pretenției formulate, aparența de drept în favoarea unei persoane fiind o chestiune relativă care nu poate fi stabilită în abstract, ci doar prin raportare la persoana căreia i se opune dreptul în cadrul unui raport juridic.
Totodată, aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.
În cauză, această condiție este îndeplinită, zidul ce este edificat în imediata vecinătate a imobilului reclamantei a fost constatat de Poliția Locală ca încălcând prevederile autorizației de construire nr. 369/_/07.07.2015 iar fotografiile efectuate indică o distanță mai mică de 60 de cm prevăzute de art. 612 C.civ.
În ce privește caracterul provizoriu, acest termen are dublă semnificație în materia ordonanței președințiale. Astfel, pe de o parte se referă la conținutul reversibil al măsurii luate, în condițiile în care, pe calea ordonanței președințiale nu se pot lua măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt, pe de altă parte se referă la durata limitată temporar a acestor măsuri.
În cauză, sistarea lucrărilor ar presupune o conduită pasivă a pârâților ce nici nu poate angaja existența unui caracter reversibil iar durata pentru care se cere obligarea pârâților la această conduită este esențialmente provizorie, până la soluționarea cauzei_/299/2015 înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București.
Cerința neprejudecării fondului decurge atât din condiția referitoare la caracterul provizoriu al măsurii ce urmează a fi dispusă cât și din prevederea legală că ordonanța poate fi dată și atunci când există judecată asupra fondului, astfel instanța nu poate lua măsuri ce nu au caracter reversibil și nici să soluționeze fondul raportului juridic dintre părți.
În cauză instanța, prin pipăirea fondului, constată ca aparența de drept este în favoarea reclamantei prin raportare la adresa Poliției Locale și a fotografiilor efectuate, instanța nu ar soluționa în fond litigiul dacă ar dispune suspendarea lucrărilor, prin faptul că nu a cercetat dacă zidul edificat a încălcat prevederile autorizației de construcție și nici dacă zidul încălcă distanța minimă dintre construcții.
În privința urgenței, legiuitorul nu definește acest concept, ci doar indică situațiile ce pot face necesară o intervenție a justiției și anume, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării. În situațiile expres prevăzute de lege, urgența este prezumată chiar de către legiuitor.
În cauză nu sunt invocate asemenea împrejurări astfel că instanța va analiza condiția referitoare la înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei eventuale executări.
Instanța constată că reclamanta motivează această condiție de admisibilitate prin faptul că urgența este justificată de greutatea înlăturării cu mijloace rezonabile a lucrărilor complet edificate. În cauză, instanța apreciază că această condiție de admisibilitate nu este îndeplinită întrucât nu justifică o condiție esențială a urgenței, respectiv ca aceasta să persiste pe toată durata procesului, respectiv existența actuală a unui impediment în executarea silită ce ar putea fi obținută prin admiterea cererii_/299/2015.
Reclamanta nu a invocat o vătămare concretă pe care edificarea zidului i-o creează în mod efectiv și actual ci invocă faptul că deființarea zidului într-un stadiu anterior ridicării complete este mai puțin costisitoare decât desființarea acestuia după finalizare ori în raport de petitul cererii înregistrată sub nr._/299/2015, respectiv să autorizeze subsemnata reclamanta ca, pe cheltuiala pârâților, să îndeplinesc toate formalitățile legale necesare desființării zidului și să desființez zidul edificat de pârâți, problema costurilor nu poate fi invocată. Cât timp reclamanta nu a invocat un impediment concret și real în vederea executării silite a obligației de a desființa lucrarea, faptul că această desființare care ar fi mai costisitoare în viitor nu justifică, pentru aceasta, urgența dispunerii sistării provizorii din moment ce costul acestei desființări ar fi suporatat de pârâți și în stadiul actual de edificare a zidului și după terminarea acestuia.
Pentru motivele de fapt și de drept prezentate, nefiind îndeplinită condiția de admisibilitate prevăzute de art. 997 C., respectiv urgența, instanța va respinge cererea reclamantei, ca neîntemeiată.
Față de soluția dată cererii, instanța constată că pârâții nu au căzut în pretenții și va respinge cererea reclamantei de obligare a acestora la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâți ca neîntemeiată.
Respinge cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamanta M. D. M., cu domiciliul în București, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâții D. G. și D. M., ambii cu domiciliul în București, ., sector 1, ambii cu domiciliul ales în București, .. 4, ., ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. C. B. C. I. Ț.-F.
Red. R.B. / Teh. C.Ț.
5 ex / 3 .
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
