Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 26-06-2015 în dosarul nr. 12904/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 26.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M.
GREFIER: D. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant B. G. SOCIETE GENERALE S.A. și pe pârât P. D. R., pârât M. C., pârât A. P., pârât M. P., pârât S. P., având ca obiect ordonanță președințială
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta reclamanta prin avocat cu imputernicire avocatiala si parata A. P. prin 2 avocati cu imputernicire avocatiala si pârâta P. D. RODICAprin avocat cu imputernicire avocatiala si pârâtii M. C., M. P.,prin curator ChirilaVasile lipsind celelalte parti.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Parata P. A. prin avocat depune note scrise si inscrisuri, se comunica un exemplar al acestora celorlalte parti.
Arata ca a invocat mai multe exceptii, exceptia necompetentei generala a instantelor in ceea ce priveste al doilea capat de cerere, exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sector 1 Bucuresti in ceea ce priveste primul capat de cerere, insuficienta timbrare in ceea ce priveste ambele capate de cerere si lipsa de interes,
Instanta pune in discutie exceptia netimbrarii cererii invocata de parata P. A..
Parata P. A. prin avocat in ceea ce priveste exceptia netimbrarii solicita sa se aiba in vedere ca ambele capate de cerere sunt timbrate cu o taxa de timbru de cate 20 de lei, deci 40 de lei in total. Sunt in prezenta unui drept patrimonial si sunt incidente dispozitiile art.6 al. 4 din OUG 80/2013, potrivit carora cererile formulate pe cale de ordonanță președințială cand sunt neevaluabile in bani se taxeaza cu 20 de lei, sand cererea formulatA pe cale de ordonanță președințială, cea de-a doua ipoteza este evaluabila in bani aceasta se taxeaza cu 50 de lei, daca valoarea nu depaseste 2000 de lei si cu 200 lei daca valoare ei depaseste 2000 de lei. Sunt in prezenta unei actiuni evaluabile in bani in ceea ce priveste primul capat de cerere respectiv reducerea termenului de optiune succesorala, astfel cum se prevede in C. la art.105 competenta dupa valoare in aceasta ipoteza se determina fara scaderea sarcinilor sau datoriilor mostenirii, cu alte cuvinte urmeaza sa stabileasca valoarea in raport de intregul activ succesoral. Acest activ succesoral depaseste valoarea de 2000 de lei. Se impunea achitarea unei taxe de timbru de 200 lei pentru fiecare capat de cerere.
Parata P. A. prin avocat solicita sa se aiba in vedere decizia 32/2008 privind recursul in interesul legii care spune ca de fiecare data cand se vorbeste de un drept patrimonial evaluarea lui este posibila si necesara, prin urmare este necesara si posibila evaluarea dreptului de a cere reducerea termenului de optiune succesorala, fiindca dreptul de optiune succesorala este un drept patrimonial.Au atasat inscrisuri, practica judiciara si doctrina si urmeaza sa se aprecieze.
Reclamanta prin avocat arata ca in temeiul aceluiasi articol invocat de parata P. A., art.6 al. 4 din OUG 80/2013 se impune respingerea exceptiei ca neintemeiata. In prezentul litigiu nu este discutat dreptul de optiune succesorala, nimeni nu constesta faptul ca exista sau nu acest drept in patrimoniul cuiva, ci obiectul acestui litigiu il formeaza strict durata acestui drept. Ceea ce inseamna ca cererea este neevaluabila patrimonial, de altfel cererea este fundamentata pe dreptul acesteia de creanta dar care nu se exercita in prezentul litigiu este o prerogativa nepatrimoniala, neevaluabila patrimonial al acestui drept.
Reclamanta prin avocat arata ca in recursul in interesul legii invocat de colegi se sustine ca atunci cand prin dreptul respectiv se tinde la valorificarea unui drept, dreptul respectiv poate fi calificat drept patrimonial, dar aceasta calificare ca patrimoniala a dreptului nu aduce automat la o calificare ca evalubila in bani a litigiului in sensul OUG 80/2013 privind taxa judiciara de timbru.
Parata P. D. R. prin avocat arata ca este drept ca se afla in situatia unei cereri care se formuleaza in cadrul succesiunii, raportat la acest obiect al cererii apreciaza ca se impune achitarea unei taxe de timbru corespunzatoare, cu atat mai mult cu cat chiar daca solicitarea, obiectul cererii principale al reclamantei, nu priveste un obiect patrimonial, dreptul pe care il apara aceasta solicitare este unul patrimonial, respectiv un drept de creanta.
Pârâtii M. C., M. P., prin curator arata ca si acestia sunt de acord trebuie timbrat la valoare si in raport de dispozitiile legale solicita respingerea cererii ca insuficient timbrata.
Instanta avand in vedere ca s-a achitat taxa de timbru astfel cum a fost stabilita de instanta, respinge in baza art.32 din OUG nr. 80/2013 exceptia netimbrarii, retinandu-se valoarea timbrajului este o atributie administrativa a instantei, iar nu o chestiune litigioasa supusa dezbaterii partilor.
Parata P. A. prin avocat arata ca, cu alte cuvinte, exceptia netimbrarii nu s-ar mai putea invoca nicioadata de catre parti.
Instanta invederea ca, in masura in care instanta de apel sau de recurs considera ca s-a stabilit gresit taxa de timbru, in cadrul cailor de atac se dispune darea in debit, iar nu anularea cererii.
Instanta pune in discutie exceptia necompetentei generale pe capatul 2 de cerere invocata de parata P. A..
Parata P. A. prin avocat pe capatul 2 de cerere arata ca pe cererea de desemnare a unui curator special se poate pronunta numai notarul public pe rolul caruia se afla procedura de dezbatere succesorala. Solicita sa se aiba in vedere in acest sens dispozitiile art.1136 C.civ, art.1117 C.civ, al.3, art.150 al.3 din C. Civ, toate aceste dispozitii legale prevad dreptul notarului de a desemna un curator special atunci cand partea interesata formuleaza o cerere in acest sens. Prerogativa numirii unui curator special revine numai notarului si nu instantei de judecata, in acest sens sunt si dispozitiile art.1117 din C.civ, al.6 care prevede ca impotriva incheierilor sau masurilor dispuse de notarul public partea vatamata poate sa formuleze plangere la instanta de judecata competenta. Nu sunt incidente dispozitiile art.155 invocate de reclamanta prin cererea de chemare in judecata in sustinerea faptului ca instanta de judecata ar fi competenta sa desemneze un curator special pentru ca art.155 se refera la ipoteza numirii unui curator atunci cand . deja pe rolul instantei de judecata este necesara intervenirea mostenitorilor si are ca scop inlaturarea piedicilor privind citarea acestora. Nu pe aceste dispozitii legale s-ar putea aprecia competenta instantei de judecata. In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 12 din Legea 36/1995 care stabileste in sarcina notarului dreptul de a numi curator atunci cand se formuleaza o cerere in acest sens. Solicita sa se aiba in vedere ca in cadrul procedurii succesorale reclamanta a formulat o cerere in acest sens, din pacate procedura succesorala s-a suspendat in raport de procesul de partaj aflat pe rolul Judecatoriei B., motiv pentru care apreciaza ca inclusiv dumnealor considera ca nu instanta de judecata, ci notarul public este competent sa solutioneze o astfel de cerere instanta ar veni doar in ipoteza prevazuta de art.150 C.civ sa valideze un curator desemnat de catre notar sau sa il inlocuiasca in nici un caz sa numeasca curator special. Pentru aceste considerente solicita sa se constate ca este necompetenta Judecatoria Sector 1 Bucuresti sa solutioneza cel deal doilea apat de cerere si respingerea actiunii, ca inadmisibila in raport de admiterea acestei exceptii.
Reclamanta prin avocat solicita respingerea exceptiei si pe cale de consecinta continuarea judecatii in litigiu si in argumentarea acestui punct de vedere va porni din punctul in care a incheiat discutia stimata colega si anume ca procedura succesorala s-a suspendat. Procedura succesoarala se poate suspenda nu neaparat asa cum s-a intamplat in cazul de fata, ci pur si simplu la initiativa succesibilului. Este o observatie asupra careia va reveni in scurt timp. Art.1136 are 2 aliniate, primul vorbeste de posibilitatea notarului de a numi la cererea succesibilului un curator si cel de-al doilea vorbeste despre creditori, cu alte cuvinte acest curator special are doua valente, lucru subliniat si de doctrina citata si in cererea de chemare in judecata si anume pe de o parte sunt protejate prin acest mecanism interesele eventualilor mostenitori si pe de alta parte sunt protejate interesele creditorilor. Citeaza din doctrina” Utilitatea noilor competente ale notarului public sunt date de aliniatul 2 care creeaza pentru creditorii succesiunii un subiect juridic pentru etc.”, cu alte cuvinte aliniatul 2 are functia strict de a proteja interesele creditorilor. Este absurd sa se considere ca interesele creditorilor sunt de fapt in mainile succesibililor tocmai cei care urmeaza sa le lezeze eventual pentru ca succesibilii sunt cei care pot bloca posibilitatea notarului sa numeasca acest curator special. Cu alte cuvinte aliniatul 2 ar fi complet lipsit de eficacitate in beneficiul creditorilor. Suplimentar art.1136 nu poate influenta competenta instantelor judecatoresti. Mai mult decat atat formularea textului aliniatului 1 spune ca notarul poate, nu este o formulare exclusiva, de tipul celei care confera o competenta exclusiva notarului si exclude din sfera competentei care este regula, din sfera competentei instantelor aceasta chestiune. Despre art.155 din C. invocat de colega acestuia, nu este incident stricto senso in cazul de fata in sensul in care presupune stricto senso din nou un litigiu in curs de judecata numai ca atata vreme cat un proces poate continua in cazul in care creditorul formuleaza o cerere inainte de deces prin numirea unui curator special. Nu vede de ce, pentru ca daca s-ar ajunge la o asemenea concluzie ar exista o discriminare nejustificata intre acest creditor care porneste litigiul cu o zi inainte de deces care sa poata continua litigiul, iar creditorul care porneste acelasi litigiu cu o zi dupa deces sa nu o poata face din cauza imposibilitatii numirii unui curator special. In legatura cu art.1117 C.civ invocat de colega sa, nu pe acesta si-a fundamentat cererea ci pe art.1136 C.civ cu consecinta ca aceasta exceptie se impune a fi respinsa.
Parata P. A., prin avocat arata ca si aceasta prin intampinarea depusa a invocat exceptia inadmisibilitatii capatului 2 de cerere cu referire la aceasta chestiune. Din punctul acesteia de vedere art.1136 C.civ este edictat in scopul protejarii intereselor mostenitorilor si nu ale creditorilor. Cu siguranta, numirea unui curator are scopul de a proteja interesele mostenitorilor in oricare dintre actiunile pornite de creditor. In situatia de fata nu se afla in conditiile stipulate de acest articol pe care si-a intemeiat cererea reclamanta. Atat timp cat legiuitorul a stipulat expres abilitatea notarului public de a numi un astfel de curator si nu a instantei,atunci competenta este de stricta interpretare si nu poate fi extinsa pentru ca instanta are posibilitatea de a verifica legalitatea si temeinicia unei astfel de numiri din partea notarului public, dar nu poate sa-si aroge aceasta abilitate extinzand dincolo de scopul in care au fost edictate aceste prevederi legale. Art. 155 C. spune clar ca poate fi numit un curator special in cadrul unui proces deja existent. In situatia de fata nu se afla in aceste conditi, este o cerere independenta de sine statatoare prin care unul din creditori incearca sa obtina numirea unui curator al mostenirii trecand peste prevederile legale care stipuleaza expres cum si in ce conditii se poate numi un astfel de curator al mostenirii. Curatorul in cadrul procesului il pot obtine daca pornesc un proces impotriva mostenirii, indica care sunt mostenitorii sau succesibilii si solicita instantei in cadrul acelui proces sa numeasca un curator, atunci se afla in situatia in care in temeiul art. 155 C. instanta ar putea gasi o astfel de cerere admisibila, in situatia de fata nu se afla sub aceste conditii. In ceea ce priveste sustinerile creditoarei legate de suspendarea procedurii notariale solicita sa se aiba in vedere ca notarul in momentul in care a suspendat procedura s-a bazat pe niste inscrisuri care au fost depuse de parti si care aratau clar faptul ca exista pe rolul instantelor o procedura judiciara de partaj a bunurilor comune fata de care depindea solutionarea cauzei sale, respectiv pana cand nu se solutioneaza partajul bunurilor comune, nu au cum sa stabileasca care este masa succesorala. In raport de acest considerent notarul public a suspendat cauza si nu pentru ca au solicitat partile, acestea pot sa solicite orice. In masura in care intra sub umbrela unei legalitati, notarul poate sa dispuna in acest sens, daca nu, nu are de ce sa o faca. Cata vreme nu exista o masa succesorala, chiar si cererea reclamantei este imposibil de solutionat pentru ca un curator al mostenirii ar trebui sa administreze niste bunuri, se riridca intrebarea ce bunuri administreaza cata vreme nu stiu care sunt bunurile mostenirii, acesta este aspectul esential si care a dus la suspendarea procedurii succesorale si la respingerea cererii de numire a unui curator. La intrebarea instantei, arata ca nu s-a respins, s-a facut o cerere, notarul a constatat ca nu poate sa treaca la solutionarea acelei cereri pentru ca primordiala era stabilirea masei succesorale, pentru ca nu putea sa numeasca un curator care sa aiba grija de niste bunuri pe care nu le stie pana cand nu se solutioneaza partajul succesoral. Primul pas era sa suspende pana se solutiona masa succesorala, dupa care poate sa treaca si la numirea unui curator. Al doilea aspect, solicita sa se aiba in vedere ca, in cauza printre succesibili sunt 3 mostenitori sezinari, sotia supravietuitoare si doua fiice, care sunt descendente directe. Evident, administrarea patrimoniului cade in mod direct in sarcina lor. Numirea unui curator al mostenirii la solicitarea unui creditor ar insemna incalcarea drepturilor lor pentru ca nu pot sa treaca peste acest aspect. Nu este edictata aceasta dispozitie legala ca sa protejeze creditorii, ci ca sa protejeze mostenitorii si din punctul acesteia de vedere aceasta cerere reprezinta o pervertire a sensului in care a fost edictata norma, motiv pentru care solicita admiterea exceptiei inadmisibilitatii captului doi de cerere legat de numirea curatorului pentru ca nu este de competenta instantelor judecatoresti, ci doar un notar public poate sa o faca si admiterea exceptiei lipsei de interes pe primul capat de cerere.
Pârâtii M. C., M. P. prin curator arata ca achieseaza la exceptia inadmisibilitatii pe capatul 2 de cerere. Legiuitorul a avut in vedere protejarea drepturilor mostenitorilor, chiar si acesti creditori, practic incercand pana la extremis sa impuna ceva ce legea nu permite, cu siguranta instanta va aprecia acest aspect.
Reclamanta prin avocat arata ca daca ar considera ca aceasta institutie a curatorului special este instituita excelusiv in beneficiul potentialilor mostenitori, aceasta ar insemna sa ignore aliniatul 2 al art. 1136 C.civ., este pur si simplu degeaba pus acolo. Nu de grija mostenirorilor a formulat cererea, ci pentru a-si proteja propriile drepturi in sensul in care procedura partajului succesoral a fost suspendata pentru ca s-a solicitat lucrul acesta si era suficient, independent de motivele care au stat in spatele acestei solicitari, simpla solicitare adresata notarului de a se suspenda procedura succesorala de catre un succesibil face ca procedura respectiva sa se suspende, cu consecinta ca drepturile creditorului ar fi lezate pur si simplu la initiativa oricarora dintre succesibili, este suficient ca unul sa ceara suspendarea ca aceasta sa opereze. Este obligatoriu sa se admita procedura in fata notarului este eminamente gratioasa, pentru ca altfel ar insemna ca notarul poate sa decida asupra unei cereri contencioase, cineva vrea suspendarea si cineva nu vrea. Vizavi de functiile curatorului special invocatede colega sa, nu este deloc asa in sensul in care curatorul in cadrul partajului va contribui la identificarea bunurilor comune. Sigur, nu acesta este obiectivul reclamantei, ci pur si simplu sa poata avea pe cineva sa poata sa il dea in judecata. Un ultim aspect legat de art. 155 C. si de argumentul avocatului paratei A. P. legat de acest aspect, argument care i s-a parut contradictoriu, pe de o parte s-a inceput cu ideea ca acest text presupune existenta unui litigiu pe rol si pe de alta parte, s-a spus dupa aceea ca reclamanta ar putea sa formuleze un litigiu prin care ar putea sa isi valorifice drepturile si in cadrul acelui litigiu sa ceara numirea unui curator, este contraditorie o ipoteza de cealalta. Argumentul intemeiat pe art. 155 C. formulat de reclamanta este unul de analogie, adica a fortiori se aplica in ipoteza acesteia pentru a nu consfinti o discriminare.
Instanta admite exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti pe capatul doi de cerere.
Instanta pune in discutie exceptia lipsei de interes invocata de parata P. D. R..
Parata D. RodicaPatriciu prin avocat solicita admiterea exceptiei, sa se aiba in vedere ca scurtarea termenului de optiune succesorala nu ar aduce un folos practic reclamantei, prin prisma faptului ca pentru aceleasi considerente pentru care procedura succesorala a fost suspendata nu se poate trece inainte, respectiv la valorificarea drepturilor creditorilor in lipsa stabilirii masei succesorale, pentru ca, creanta invocata de creditoare priveste o datoria a lui D. C. P., pentru ca, deocamdata o mare majoritate a bunurilor, respectiv cele invocate in cerere pentru ca s-a facut referire la o . bunuri, acestea reprezentand bunuri comune pana cand nu se finalizeaza dosarul de partaj al bunurilor comune, nu poate cunoaste care este intinderea masei succesorale, cu exceptia celor catorva bunuri proprii ale lui D. C. P. si se refera la un imobil din . societate comerciala infiintata anterior casatoriei partilor si cu exceptia acestor bunuri care pot fi urmarite de creditorii mostenirii, celelalte sunt bunuri comune si pentru ca nu este o creanta . a mostenirii, nu pot fi valorificate decat dupa stabilirea masei succesorale. Din acest punct de vedere in lipsa unui folos practic in scurtarea termenului de optiune succesorala pentru ca partajul bunurilor comune este in fond pe rolul Judecatoriei B., se judeca de 2 ani si inca nu au ajuns la nivelul discutari probelor pentru ca sunt foarte multe aspecte care trebuie clarificate de instanta, este un doar complex, discutam de o masa a bunurilor partajabile complexa, se injtinde pe teritoriul mai multor state, nu este usor de determinat si de stabilit care sunt aspectele esentiale care ar duce la solutionarea grabnica a dosarului. P. la solutionarea acestui dosar nici creditorii, nic mostenitorii nu pot sa treaca mai departe,motiv pentru care scurtarea termenului de optiune succesorala nu ar avea niciun efect practic. Din acest considerent apreciaza lipsita de interes aceasta cerere cu atat mai mult cu cat dupa cum a indicat in intampinare absolut toti creditorii au facut cerere de interventie in cadrul dosarului de partaj bunuri comune tocmai pentru a-si asigura supravegherea acestei proceduri judiciare si apararea drepturilor.
Pârâta A. P. prin avocat arata ca a invocat si necompetenta materiala a instantei de judecata pe capatul unu de cerere, concluzii aproape aceleasi ca cele pe netimbrare este in situatia unui drept evaluabil in bani, doctrina a stabilit recent acest aspect, se refera la Tratatul de drept succesoral publicat in 2014, decizia nr. 32/2008 este aplicabila in aceasta ipoteza. In raport de valoarea masei succesorale a depus anexat notelor de sedinta cererea reconventionala formulata in cadrul dosarului de partaj, masa partajabila are o valoare de 191 miliarde de Euro, categoric masa succesorala va avea o valoare mai mare de 200.000 lei, motiv petru care pentru solutionarea acestui capat de cerere este competent Tribunalul Bucuresti si nu Judecaoria Sector 1. Solicita admiterea exceptiei si declinarea cauzei in favoarea Tribunalului.
Parata D. R. P. prin avocat lasa la aprecierea instantei si arata ca a vazut solutionarea instantei pe primul aspect al timbrajului si urmeaza sa se aprecieze.
Pârâtii M. C., M. P. prin curator lasa la aprecierea instantei.
Reclamanta prin avocat arata ca obiectul prezentului litigiu il formeaza durata optiunii succesorale, litigiul care nu este evaluabil patrimonial cu consecinta ca trebuie respinsa exceptia invocata.
Pârâta A. P. prin avocat arata ca decizia nr. 32/2008 spune clar ca drepturile nepatrimoniale care sunt neevaluabile in bani sunt expres prevazute de lege respectiv drepul la nume, la sanatate si la integritate fizica. Nu se afla in cadrul unui drept nepatrimonial prevazut expres de lege, pe cale de consecinta se afla in cadrul unui drept patrimonial a carui evaluare este necesara si posibila potrivit recursului in interesul legii care are putere de lege.
Instanta, intrucat cauza vizeaza termenul de acceptare a mostenirii, iar nu insai acceptarea mostenitorii, respinge exceptia necompetentei materiale ca neintemeiata.
Pârâta A. P. prin avocat arata ca excepia lipsei de interes a invocat-o si aceasta si achieseaza la concluziile paratei D. Rodia P.. In completare arata ca art. 1113 C.civ a fost edictat tocmai pentru situata in care nu exista un mostenitor acceptant al mostenirii. Este in aceasta ipoteza in care la 08.06.2015 A. P. a acceptat mostenirea lasata de defunctul sau tata. Din perspectiva aceasta reclamanta nu are un interes, exista persoane care pot administra bunurile, nu se prejudiciaza in niciun fel dreptul acesteia, in ceea ce priveste recuperarea eventualelor creante impotriva mostenirii, la acest moment nu exista un interes in formularea prezentei cereri.
Parata D. R. P. prin avocat arata ca fata de acest aspect nou invederat de avocatul paratei A. P. legat de acceptarea mostenirii ar invoca si lipsa de obiect.
Pârâtii M. C., M. P. prin curator arata ca au aceleasi concluzii ca si parata D. R. P. s-ar impune si o lipsa de obiect fata de aceasta acceptare, dar prioritate avand lipsa de interes solicita admiterea exceptiei.
Reclamanta prin avocat, in legatura cu excepia lipsei de interes, in raport cu noile informatii prezentate in dosar, si anume acceptarea mostenirii de A. patriciu este cu totul de acord ca cererea este lipsita de obiect, dar strict prin raportare la aceasta parata.
Reclamanta prin avocat arata ca ignorand imprjurarea ca s-a acceptat mostenirea de catre doamna P., dar daca foloseste acest argument pe exceptia lipsei de interes pentru aceleasi motive si exceptia lipsei de interes ar trebui admisa strict prin raportare la acceptant si ca litigiul sa continue in raport cu ceilalti. Se va intoarce la argumentele mentionate de colega sa initial legate de lipsa de interes. Intreaga pledoarie si intampinarea sunt nefundamentate pe un text de lege, lucru care nu este surprinzator daca ar fi sa accepte ca atare argumentele astfel formulate ar insemna ca orice casatorie reprezinta o cauza de insesizabilitate a bunurilor, ceea ce ese absolut absurd. Este imposibil de acceptat ideea ca o casatorie conduce la ideea de insesizabilitate a bunurilor. Interesul creditorilor in acest caz si al reclamantei este de a defini cadrul procesul in care urmeaza sa-si valorifice drepturile de creanta si nimeni nu a pus in discutie acest aspect asupra mostenirii. In temeiul art. 1155 C.civ obligatiile care se gasesc in masa succesorala se divid de drept intre mostenitor, lucru valabil din partea doamnei P., intrucat nu este suficient sa aiba un singur mosteniror impotriva caruia sa se poata indrepta si este nevoie sa se poata indrepta impotriva celui caruia ii va incumba respectiva obligatie. Exista riscul ca o cerere sa fie formulata in raport cu un singur acceptant, urmand ca ulterior sa nu se mai poata modifica cadrul procesual sub aspectul subiectiv, caz in care creditorul ar ramane cu o jumatate sau un sfert din creanta satisfacuta, iar interesul concret, in alta ordine de idei, ca exista interes concret pentru aceasta perioada este ca procedura de exercitare in instanta a drepturilor se suspenda in temeiul art. 412 C. pana la introducerea in cauza a mostenitorilor. De aici decurge dreptul, nu din faptul ca partajul este in curs de solutionare, partajul nu are cum sa influenteze litigiul de fata si interesul acesteia.
Reclamanta prin avocat arata ca folosul practic urmarit de aceasta este de a sti impotriva cui si in ce conditii se indreapta, iar nu acela de a sti, precum sustine colega acestuia, ca bunurile vor fi urmarite si in vederea valorificarii drepturilor sale.
Reclamanta prin avocat arata ca nu este in ipoteza in care se valorifica un drept, se executa silit o creanta, este in ipoteza strict prealabila in care se identifica un cadrul procesual ulterior.
Instanta respinge exceptia lipsei de interes ca neintemeiata.
Instanta constata ca exceptia inadmisibilitatii capatului doi de cerere invocata de parata P. D. ramane fara obiect.
Instanta pune in discutie exceptia lipsei de obiect invocata de parata P. D..
Parata D. RodicaPatriciu prin avocat arata ca exceptia lipsei de obiect viza capatul doi de cerere, care se referea la acceptarea mostenirii de oricare parati, fata de solutionarea instantei a primului capat de cerere prin admiterea exceptiei necompetentei generale pe capatul doi, arata ca nu mai sustine exceptia lipsei de obiect. La intrebarea instantei arata ca ridicase exceptia lipsei de obiect pentru ca s-a solicitat in cererea initiala pana la acceptarea mostenirii de catre oricare dintre mostenitori, dar era pe capatul doi de cerere.
Reclamanta prin avocat la intrebarea instantei, arata ca intelege sa renunte la cererea de disjungere a cererii introduse impotriva paratei M. C. si la cerere de renuntare a la drept impotriva paratei M. C. pentru a preintampina un potential argument, arata ca renuntarea este posibila in cazul de fata, fapt sustinut si de jurisprudenta, pentru ca actul juridic al renuntarii la drept este conditionat de eficacitate, de consfintire a acestuia printr-o incheiere de judecatorul care solutioneaza cauza, lucru care nu s-a intamplat inca si in consecinta, renunta la cele doua cereri. In acelasi sens s-a pronuntat si decizia ICCJ si cea Tribunalului Gorj pe care le depune la dosar.
Instanta pune in discutie cerere de renuntare la disjungere si la cererea de renuntare la drept fata de parata M. C..
Parata D. R. P. prin avocat lasa la aprecierea instantei.
Pârâta A. P. prin avocat, in ceea ce priveste renuntarea la disjungere si renuntare la renuntare lasa la aprecierea instantei.
Parata D. R. P. prin avocat arata ca renuntarea la drept ,odata ce a fost manifestata vointa cu privire la acest aspect, apreciaza ca nu se poate reveni asupra ei si ramane valabila efectuata. O renuntare la aceasta renuntare ar fi inadmisibila.
Pârâtii M. C., M. P. prin curator solicita sa se ia act de sustinerile reclamantei si sa se dispuna in consecinta in raport de renuntarea la actiunea fata de pârâta M. C..
Reclamanta prin avocat arata ca in raport cu ultima precizare a colegei sale, un act juridic oricare ar fi el poate fi revocat pana in momentul comunicarii. Este . exceptie, nu a fost comunicat actul acesta la adresa destinatarului. In situatia acestei exceptii intervine un moment de eficiacitate anterior momentului comunicarii si anume, acela al consfintirii manifestarii de vointa .. Nici macar acest aspect anterior nu a operat, cu consecinta ca actul poate fi retractat.
Instanta ia act de renuntarea la cererea de renuntare la disjungere a cererii de chemare in judecata si respinge cererea de renuntare la drept fata de parata M. C. ca inadmisibile.
Pârâta A. P. prin avocat arata ca intelege sa invoce exceptia lipsei de obiect. Art. 1113 C.civ vorbeste de cererea de reducere fata de succesibil, insa in momentul acesta exista un acceptant. Nu mai poate vorbi de potentiali mostenitori, ci vorbeste de mostenitori in acest moment, bineinteles ca se va consolida aceasta calitate dupa dezbaterea succesorala.
Instanta califica exceptia lipsei de obiect ca o aparare de fond, nerecunoscand-se exceptia lipsei de obiect ca fiind corelativa unei conditii de exercitare a dreptului la actiune conform art. 32 C..
Avocatul pârâtii M. C., M. P. solicita ca prin incheire sau sentinta sa se dispuna plata onorariului si pentru parata M. C., chir daca sunt doua parate, sunt doua persoane distincte si atunci apararile sunt distincte. La intrebarea instantei, arata ca se intemeiaza de Protocol, cu referire la art. 48 al.2 din OUG nr. 80/2013, pentru ca asistenta juridica se acorda fiecarui solicitant in parte.
Instanta respinge cererea curatorului ca neintemeiata, Protocolul privind onorariul avocational facand distinctie doar in functie de obiectul cauzei, nu si in functie de numarul de persoane reprezentate.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanta acorda cuvantul pe probe.
Reclamanta prin avocat solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosar, depuse odata cu cererea de chemare in judecata, care atesta calitatea de creditor al acesteia, care nu a fost contestat pana in momentul de fata, si motivele justificate, reprezentand una din conditiile art. 1113 C.civ., pentru prescurtarea termenului de optiune succesorala.
Pârâta A. P. prin avocat solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosar, arata ca nu se opune probei cu inscrisuri solicitata de reclamanta.
Parata D. RodicaPatriciu prin avocat solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosar si arata ca nu se opune probei cu inscrisuri solicitata de reclamanta.
Instanta invederea ca nu s-a atasat nici un inscris intampinarii.
Parata D. RodicaPatriciu arata ca sunt inscrisuri care se afla printre inscrisurile depuse de parata A. P. prin care se refera la incheierea de suspendare in cadrul procedurii succesorale si la existenta dosarului de partaj, dar sunt deja depuse de A. P. si nu mai are de ce sa le depuna.
Pârâtii M. C., M. P. prin curator solicita incuviintarea probei cu inscrisurile de la dosar.
Reclamanta prin avocat la intrebarea instantei, arata ca nu se opune probei cu inscrisurile precizate la acest termen de paratele A. P. si D. R. P..
Instanta incuviinteaza proba cu inscrisurile de la dosar pentru reclamanta si proba cu inscrisurile depuse la acest termen de parata D. R. P., fata de acordul expres al reclamantei pentru administrarea acestora.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanta acorda cuvantul pe fondul cauzei.
Reclamanta prin avocat arata ca, cererea principala de prescurtare a catimii succesorale este precizata de art. 1113C.civ care instituie doua conditii si anume aceea de a fi formulata de un creditor lucru care este dovedit si nu va insista asupra acestui aspect intrucat nu a fost contestat. In raport cu exceptia calificata de colegii acesteia ca fiind a lipsei de obiect si pe care instanta a calificat-o drept o chestiune de fond si anume, ca cererea poate fi formulata in temeiul art. 1113 C.civ pana in momentul acceptarii de catre un succesibil. argumentele colegilor acesteia sunt neintemeiate cu urmatoarea mtiovare, acceptarea de catre un mostenitor a mostenirii nu afecteaza in niciun fel calitatea celorlalti succesibili de a fi succesibili. In temeiul art. 1100 al 2 C.civ rezulta ca este succesibil acela care indeplineste toate conditiile de a mosteni, mai putin acceptarea de catre el a mostenirii, de fapt ei raman succesibili, cu consecinta ca pot sta ca parati in litigiul de fata. Revenind asupra argumentelor prvitoare la conditiile art. 1113 C.civ. aceea ca este creditor, a doua conditie este de a exista motive justificate pentru a solicita diminuarea termenului de optiune succesorala, iar in cazul de fata exista astfel de motive justificate intrucat orice tergiversare a exercitiului acestui drept conduce la prejudicierea bancii prin aceea ca intre timp succesibilii se folosesc de efectul suspensiv de la art.412 C. si de faptul ca banca nu are inca identificat un cadru procesual pentru un litigiu eventual in care sa-si valorifice dreptul de creanta pe care il are asupra mostenirii si incearca sa diminueze activul succesoral si sa-si actualizeze pasivul ., in orice caz in detrimentul creditorilor. . o societate elvetiana care a fost detinuta de dl. P. si in prezent este detinuta de mostenitori si eventuali mostenitori, a aparut executarea silita asupra mostenirii, operatiune juridica prin insusirea careia bunurile din masa succesorala ajung tot in patrimoniul succesorilor, dar nu prin cale succesorala, ci prin alta cale, lucru care daunaza creditorilor succesiunii. Faptul ca o astfel de executare silita este pornita in baza unui act cel putin discutabil din punct de vedere al valabilitatii este subliniat de imprejuarea recunoscuta de colega sa in intampinare, unde se arata ca executarea a fost contestata, recunoasterea datoriei in baza careia a fost pornita executarea silita a fost contestata sub aspectul validitatii chiar de un succesibil, chiar de acela care primeste cel mai putin in virtutea dreptului succesoral. Si de ce este interesat sa formuleze o astfel de cerere o masa de succesibili, pentru ca bunurile ajung catre succesibili, dar nu potrivit regulilor rezolutiunii mostenirii, ci prin alt mecanism. Alt argument care sprijina ideea ca exista motive temeinice pentru prescurtarea termenului de optiune succesorala este acela ca intre timp creditorii sunt contactati pentru plati voluntare de catre succesibilii defunctului D. C. P., lucru care dauneaza celor care nu au aceasta posibilitate de a obtine o plata voluntara din partea acestora, cu alte cuvinte selectiv, succesibilii favorizeaza unii creditori si au posibilitatea de a valorifica creanta. Alte argumente sunt ca succesibilii s-au opus la doua acte care erau destinate sa protejeze interesele lor si anume, efectuarea unui inventar si numirea unui curator special in cazul procedurii succesorale, pentru succesibili era vorba strict de acte de conservare si pentru creditori erau acte cruciale care le permiteau cum sa-si exercite drepturile. De aici decurge concluzia ca succesibilii sunt preocupati sa fraudeze interesele creditorilor prin blocarea cu o solutie vremelnica de a-si exercita creanta, pentru restul argumentelor arata ca se intemeiaza pe cererea de chemare in judecata.
Parata D. RodicaPatriciu prin avocat solicita respingerea cererii ca nefondata. In cesa ce priveste acea incercare de exercitare a creantei, DP Holding solicita sa se observe la o simpla verificare pe portalul instantelor ca acest litigiu a intervenit chiar si cu privire la titlu cu mult inainte ca dl. D. C. P. sa decedeze. Toate actele care au fost facute de D. R. P. au fost facute in calitate de sotie supravietuitoare si proprietar devalmas alaturi de sotul sau asupra bunurilor comune. Acesta este motivul pentru care actioneaza in continuare, pentru ca o parte din bunuri sunt ale ei, cu siguranta, are interesul sa le identifice in mod corect si exhaustiv si urmare a partajului judiciar instanta sa stabileaasca care este partea sa din bunuri comune. Cu siguranta nu are niciun interes ca o parte din acest bunuri sa fie sustrase, ascunse sau dimpotriva se lupta in toate felurile ca toate aceste bunuri sa fie identificate. Este adevarat ca secretele finantelor internationale îi scapa in acest moment, motiv pentru care ii este greu sa identifice prin intermediul caror companii sunt detinute bunurile, dar asta nu inseamna ca aceasta actionand in interes propriu, in calitate de sotie supravietuitoare si coproprietar devalmas, pentru ca nu se cunoaste cota, nu se cunosc bunurile. Deocamdata exista o comunitate a bunurilor si cu privire la aceasta are interesul de a fi corect identificate si din acest punct de vedere, interesul acesteia este acelasi cu interesul creditorilor pentru ca si aceasta alaturi de ei vrea sa identifice bunurile, sa stopeze orice incercare de fraudare a intereselor. Este alaturi de ei, un creditor. In acelasi timp, dupa cum a explicat s-a invocat nulitatea titlului executoriu pe care l-a folosit DP Holding, a castigat in prima isntanta pe aspectul executari silite, dar nu pe aspctul nulitatii titlului, motiv pentru care continua demersuile judiciare. Revenind la cererea de prescurtare a termenului de optiune succesorala, dupa cum a spus este neintemeiata pentru ca, pe de o parte toate argumentele ridicate de banca legate de litigiul cu DP Holding dupa cum a explicat intersele sunt mai mult decat protejate. In ceea ce privese incercarea succesibililor de a fi contactati anumiti creditori, chiar acestia au facut dovada ca au fost contactati, prin urmare nu intra in categoria celor defavorizati si ca atare nu intelege unde este actul care le este defavorabil lor si argumentul care ar sustine fundamentarea acestei cereri de prescurtare a termenului de optiune succesorala. Mai presus de orice solicita sa se observe ca acest termen pe care legiuitorul a apreciat ca este necesar sa il extinda de la 6 luni la un an se implineste in luna august. In masura in care banca ar fi fost atat de grabita si ar fi vrut ca sa-si valorifice drepturile sale, cu sigurana o astfel de cerere o introducea cu mult inainte de sfarsitul perioadei de optiune succesorala, sunt in ultimele 2 luni. Nici din aceasta perspectiva nu se justifica temeinicia cererii de prescurtare a termenului de optiune succesorala, vor mai fi inca 15 zile, se pronunta instanta, pana se redacteaza hotararea si asa ajunge exact la implinirea termenului de optiune succesorala, chiar nu vede folosul practic din acest punct de vedere. Pentru aceste considerente solicita respingerea cererii ca nefondata.
Pârâta A. patriciu prin avocat, cu titlu prealabil arata ca reia argumentul potrivit caruia A. patriciu a acceptat la acest moment sucesiunea in acest sens arata ca termenul de optiune succesorala are un inceput care porneste de la moartea defunctului si se sfarseste fie in momentul implinirii termenului de un an 1 an, fie pana la momentul acceptarii pentru acest succesibil. F. de aceasta termenul de optiune succesorala a expirat prin acceptare si cum spunea ar fi o lipsa de obiect din acest punct de vedere. Exista un principiu in dreptul succesoral potrivit carui nimeni nu poate fi obligat sa accepte o mostenire ce i se cuvine.Acest text este o exceptie de la acest principiu si prin aceasta exceptie se doreste a se justifica anumite motive intemeiate. Desi este de acord ca poate nu vorbeste de indeplinirea conditiilor ordonanței președințiale asa cum a aratat reclamanta in cererea de chemare in judecata insa aceste motive temeinice trebuie avute in vedere in stransa legatura cu conditia urgentei. Sub acest aspect achieseaza la concluziile paratei D. R. P. si solicita sa se observe daca instanta se va pronunta astazi si ar pronunta o solutie de admitere asa cum a solicitat reclamanta in sensul scurtarii termenului de optiune succesorala cu 15 zile de la data pronuntarii acesta ar expira pe 12 iulie 2015, ori termenul de optiune succesorala expira pe 19 august, practic s-ar face scurtare cu doar o luna de zile. P. raportare la acest aspect nu vede care ar fi urgenta, nu s-a facut nici un demers judiciar pana in luna aprilie cand a fost introdusa cererea de emitere a unei ordonanțe președințiale. Exista o lipsa de diligenta a reclamantei in vederea efectuarii demersurilor judiciare in vederea protejarii drepturilor creditorilor. Desi se invoca ca se suspenda vremelnic toate actiunile in acest moment nu exista nici un proces pe rol cu B. care sa fie suspendat. Toate actiunile formulate de B. au formulat ulterior decesului defunctului. Nimic nu a impiedicat B.-ul desi au fost formulate cereri de investire cu formula executorie in contradictoriu cu defunctul sa li se admita desi si s-ar fi impus ca acele cereri sa fie respinse ca fiind formulate impotriva unei persoane lipsite de folosinta. In ceea ce priveste executarea inceputa de DP Holding este o contestatie la executare care a fost admisa, pana una alta actele de executare au fost anulate, nu mai exista nici un fel de pericol in acest sens, iar cu privire la protejarea intereselor sale chiar B.-ul a facut o cerere de interventie accesorie in dosarul de partaj 1413/ 94/2014 de pe rolul Judecatoriei B. in care a formulat respectivele pretentii.
Pârâta A. patriciu prin avocat arata ca se fac sustineri cu privire la instrainarea bunurilor, prejudicierea unora din creditrori, efectuarea unor plati cu prioritate catre alti creditori insa nu se face nicio dovada in acest sens. Nu exista la dosar dovezi cu privire la aceste sustineri, din aceasta perspectiva trebuie apreciate ca nefondate si respinse.
Parata D. RodicaPatriciu prin avocat arata ca achieseaza la sustinerile legate de lipsa unor dovezi,cu cheltuieli de judecata pe cale separata.
Pârâta A. patriciu prin avocat arata ca pentru toate aceste considerente solicita respingerea cererii de reducere a termenului de optiune succesorala,cu cheltuieli de judecata pe cale separata.
Pârâtii M. C., M. P. prin curator depun note scrise si avand in vedere aceste aspecte si in raport de onorariul curatorului special desemnat solicita respingerea cererii ca neintemeieata.
Reclamanta prin avocat arata ca s-a tot vorbit de interesul si folosul practic acesta a fost abordat de instanta, exista folos practic cu consecinta respingerii exceptiei lipsei de interes. P. acum s-a vorbit din perspectiva interesului din 2 perspective si anume pe de o parte ca mai este un termen mic pana la momentul acceptarii, insa chestiunea aceasta de gradatie nu ar trebi sa influenteze o problema de principiu, o luna inseamna mult, contractul acela, recunoasterea datoriei in baza careia s-a facut executarea silita se incheie in cateva secunde la notar. Pe de alta parte apropo de interesele bancii care sunt protejate de interventia in cadrul partajului, este vorba de 2 categorii de interese distincte pe de o parte este vorba de interesul protejat pe mijlocirea interventiei in cadrul partajului si anume interesul de a nu se agrava si mai mult situatia patrimoniala a defunctului si a viitorilor mostenitori. Acesta este protejat prin mijlocirea interventiei pe de alta parte este interesul legitim al creditorilor de a valorifica acum creantele, lucru pe care nu-l poate face pentru ca nu cunoaste cadrul procesual in care sa-si exercite drepturile. Chiar colega sa a afirmat in pledoarie ca incearca prin demersurile pe care le face la Curtea de Apel sa stopeze incercarile de fraudare ale creditorilor.
Reclamanta prin avocat arata ca chiar una din parate recunoaste ca in momentul de fata se incearca mutarea unor bunuri, pentru ca nu sunt cunoscute aspectele pietei financiare mondiale, or, tocmai sa fie mutate bunurile in dauna creditorilor,este lucrul pe care prin introducerea acestei actiuni incearca sa le elimine pentru a putea valorifica anumite drepturi impotriva acestor mostenitori.
Parata D. R. P. prin avocat solicita sa se aibă in vedere unde este folosul cata vreme ei nu pot interveni, cata vreme nu s-a facut partajul. Intelege interesul de a formula o actiune in instanta, dar daca se discuta de preschimbarea termenului de judecata chiar acea luna pe care o castiga, pentru ca vor sa introduca o actiune in instanta, pentru ca vor sa-si valorifice dreptul, revine si arata ca este vorba de un partaj judiciar al bunurilor comune care presupune o intindere enorma a bunurilor pe intreg teritoriul Europei si in G., precum si in alte state ale lumii. Un astfel de partaj nu va putea fi solutionat in 1, 2, 3 ani de zile pentru ca intai trebuie sa identifice care este masa bunurilor partajabile si cu siguranta acea luna pe care incearca banca sa o castige nu va folosi cu nimic, pentru ca va avea un titlu executoriu la sfarsit, banuieste, nu a apreciat asupra fondului creantei sale din niciun punct de vedere pentru ca in cadrul acestui litigiu nu se discuta acest aspect, dar chiar si in masura in care ar obtine un titlu executoriu ramane cu el pana cand se stabileste masa succesorala. Acea luna pe care o castiga o pierde mai incolo.
Instanta retine cauza in pronuntare.
INSTANȚA
P. cererea de chemare in judecata inregistrata la aceasta instanta in data de 10.04.2015 sub nr._ reclamanta B. G. Societe Generale S.A. a solicitat in contradictoriu cu P. D. R., M. C., A. P., M. P., S. P. ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa fie obligati paratii la exercitarea dreptului de optiune succesorala in termen de 15 zile de la pronuntarea hotarraii de catre instanta si nu mai tarziu de 19.08.2015, sa fie numita dna. A. D. in calitate de curator special al succesiunii pana la acceptarea mostenirii de catre oricare dintre parati sau pana la eliberarea certificatului de vacanta succesorala.
In motivarea cererii s-a aratat ca banca a incercat sa-si valorifice drepturile rezultand din biletele la ordin semnate de catre dl. P., insa niciuna dintre cereri nu a fost onorata, iar la momentul de fata, in urma decesului debitorului, banca nu isi poate exercita drepturile din cauza ca mostenirea nu a fost acceptata. In continuare se arata ca se impune scurtarea termenului de optiune succesorala si desemnarea unui curator special intrucat succesibilii dlui. P. profita de suspendarea vremelnica a posibilitatilor creditorilor mostenirii de a-si valorifica drepturile si actioneaza in dauna acestora, fie prin diminuarea activului succeosral, fie prin augumentarea, in mod artifical a pasivului.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 1113, 1136 C.civ., art. 996 C..
Parata P. D. R. prin intampinare a invocat exceptia lipsei de interes, exceptia inadmisibilitatii capatului doi de cerere si pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, considerandu-se ca pana la finalizarea dosarului de partaj bunuri comune creditorii nu isi pot valorifica drepturile impotriva mostenirii lui D. C. P..
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 204-208 C., art. 345, 355 C.civ.
Parata P. A. prin intampinare a invocat exceptia netimbrarii cererii, exceptia necompetentei generale a instantelor judectaoretsi pe capatul doi de cerere, exceptia necompetentei materiale a judecatoriei pe capatul unu de cerere, exceptia lipsei de interes si pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, considerandu-se ca nu se justifica luarea masurilor solicitate de reclamanta fata de imprejurarea ca termenul de optiune succesorala expira in aproximativ sapte saptamani, B. nu a demarat nici un proces in contradictoriu cu D. C. P. care sa fi fost suspendat ca urmare a decezului acestuia, iar prin sentinta nr. 2290/2014 a fost anulata executarea silita incepute de DP Holding, la care face trimitere reclamanta.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 150, 1117, 1113, 1136 C.civ., art. 12 din Legea nr. 36/1995.
Instanta avand in vedere ca s-a achitat taxa de timbru astfel cum a fost stabilita de instanta de judecata, in baza art.32 din OUG nr. 80/2013 a respins exceptia netimbrarii cererii de chemare in judecata, retinandu-se valoarea timbrajului este o atributie administrativa a instantei, iar nu o chestiune litigioasa supusa dezbaterii partilor.
A fost admisa exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti pe capatul doi de cerere in baza art. 1136 C.civ. potrivit caruia desemnarea unui curator special al mostenirii este lasata in competenta notarului public in situatia in care mostenirea nu a fost acceptata sau succesibilul nu este cunoscut, urmand ca, in situatia in care succesibilul se considera vatamat prin luarea acestei masuri de administrare, acesta sa aiba posibilitatea sa formuleze plangere la instanta judecatoreasca competenta, iar in situatia in care se respinge cererea de numire a unui curator, petentul sa aiba deschisa, de asemenea, calea plangerii prevazuta de art. 142 din Legea nr. 36/1995. In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 12 alin. 1 lit m din Legea nr. 36/1995 potrivit carora „Notarul public îndeplinește următoarele acte și proceduri notariale: (…)numirea, în cazurile prevăzute de lege, a custodelui sau a curatorului special.”. De asemenea, potrivit art. 244 si 245 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995 „În cazuri urgente, la cererea oricărei persoane care justifică un interes, punerea sigiliilor asupra bunurilor succesorale se poate face și înainte de întocmirea inventarului, exceptându-se bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu acesta. (5) Notarul public îl poate numi în calitate de custode sau de curator special pe unul dintre succesibili.(…) În succesiunile care urmează să fie declarate vacante, notarul public ia măsurile corespunzătoare de conservare și de administrare prevăzute de lege și solicită autorității administrative competente desemnarea custodelui sau, după caz, a curatorului ce va fi numit în acest scop până la încheierea procedurii succesorale.” Contrar sustinerilor reclamantei, pentru aceasta atributie a notarului public nu exista o dispozitie similara celei de la art. 108 din Legea nr. 36/1995 „1) Succesibilul sau altă persoană interesată poate sesiza direct instanța judecătorească în vederea dezbaterii unei succesiuni”, partea neputandu-se adresa direct instantei de judecata. Intrucat reclamantul nu formuleaza o pretentie fata de parati, urmeaza ca cererea de desmenare a curatorului special sa fie supusa conditiilor dezbaterii succesorale notariale, iar respectarea drepturilor si obligatiilor din cadrul procedurii succesorale sa fie analizata in cadrul plangerii impotriva incheierilor notarului public. F. de acestea, in baza art. 130, 132 C., instanta a admis exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti.
A fost respinsa exceptia necompetentei materiale ca neintemeiata avand in vedere ca prin cererea de fata se solicita reducerea termenului de optiune, iar nu analiza optiunilor succesorale formulate de reclamanti, obiectul cererii nu este evaluabil in precum, precum nici pentru succesibili durata termenului de optiuni nu are in mod direct efecte de ordin patrimonial, in cauza nefiind incidente dispozitiile art. 105, 94 LIT J C..
A fost respinsa exceptia lipsei de interes ca neintemeiata retinandu-se ca simpla dovada a calitatii de creditor a reclamantei si afirmarea unui risc cu privire la masa succesorala, legitimeaza demersul reclmantei din perspectiva dispozitiilor art. 33 C., urmand ca necesitatea luarii masuri reducerii termenului de optiune si existenta unor motive temeinice in acest sens sa fie analizate pe fondul cauzei.
De asemenea, a fost respinsa ca inadmisibila cererea de a nu se lua act de renuntarea reclamantei la dreptul invocat fata de parata M. C. facandu-se aplicarea principiului irevocabilității renunțării ca act unilateral de voință, urmand să se dea relevanța manifestării inițiale de voință a reclamantului și să se pronunțe o hotărâre în temeiul art. 408 C.proc.civ., cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată, contrar sustinerilor reclamantei, renuntarea la drept nefiind supusa comunicarii nici potrivit art. 1326 C.civ., nici potrivit art. 408 C., produce efecte de la momentul depunerii la dosarul cauzei.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri pentru reclamanta si pentru paratele P. A. si P. D. R..
Analizand actele dosarului de fata, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 1113 C.civ. „(1) Pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, un succesibil poate fi obligat, cu aplicarea procedurii prevăzute de lege pentru ordonanța președințială, să își exercite dreptul de opțiune succesorală înăuntrul unui termen stabilit de instanța judecătorească, mai scurt decât cel prevăzut la art. 1.103.
(2) Succesibilul care nu optează în termenul stabilit de instanța judecătorească este considerat că a renunțat la moștenire.”
In cauza de fata, sub nr. 128/2014 la Societatea Profesionala Notariala „Mentor” s-a deschis procedurala succesorala privind defunctul P. D. C., decedat la data de 19.08.2014, cu ultimul domici;iu in Bucuresti, sector 1.
In cadrul procedurii succesorale au fost indicati succesibilii defunctului, respectiv P. A., in calitate de fiica, P. M., in calitate de fiica, P. D. R., in calitate de sotie supravietuitoare, S. P. si M. A. C..
La data de 2.03.2015 s-a dispus suspendarea cauzei succesorale in baza art. 107 alin. 1 lit. d din Legea nr. 36/1995 rap. la art. 413 alin. 1 pct. 1 C. pana la solutionarea dosarului de partaj al bunurilor comune inregistrat sub nr._ .
In sustinerea cererii de chemare in judecata reclamanta a invocat riscul cu privire la masa succesorala dat de demararea procedurii de executare silita impotriva mostenirii dlui P. de catre DP Holding si de recunoasterea frauduloasa a datoriei fata de aceasta societate. Insa, in cadrul dosarului nr._/299/2013 a fost admisa contestatia la executare formulata de P. D. R. impotriva executarii silite demarate de DP Holding SA, iar cu privire la caracterul fraudulos al recunoasterii datoriei fata de acest creditor nu s-a depus la dosarul cauzei niciun inscris.
In ceea ce priveste refuzul paratilor la efectuarea inventraului mostenirii se constata ca potrivit art. 1115 C.civ. „(1) Succesibilii, creditorii moștenirii și orice persoană interesată pot cere notarului competent să dispună efectuarea unui inventar al bunurilor din patrimoniul succesoral, toate cheltuielile care se vor face în acest scop fiind în sarcina moștenirii.
(2) Dacă succesibilii sau persoanele care dețin bunuri din patrimoniul succesoral se opun, efectuarea inventarului este dispusă de către instanța judecătorească de la locul deschiderii moștenirii.
(3) Inventarul se efectuează de către persoana desemnată prin acordul succesibililor și al creditorilor sau, în lipsa unui asemenea acord, de către persoana desemnată fie de notar, fie, după caz, de instanța de judecată competentă.”, urmand ca, in situatia din speta, in procesul-verbal de inventariere bunurile a căror proprietate este contestată sa se mentioneze separat, conform art 1116 alin. 3 C..
In ceea ce priveste opozitia paratilor la desemnarea curatorului, aceasta s-a intemeiat pe neefectuarea inventarului mostenirii si apare ca fiind intemeiata din perspectiva dispozitiilor art. 244 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995 potrivit carora numai in cazuri urgente si numai daca se justifica un interes in acest sens, punerea sigiliilor asupra bunurilor succesorale se poate face înainte de întocmirea inventarului, exceptându-se bunurile necesare membrilor familiei defunctului care au locuit cu acesta.
In conditiile in care celelalte inscrisuri depuse la dosraul cauzei de catre reclamanta se refera la calitatea acesteia de mostenitor al mostenirii, instanta constata ca in cauza nu s-a facut dovada existentei unor motive intemeiate pentru reducerea termenulu de optiune succesorala.
F. de aceste considerente, avand in vedere si cererea de renuntare la drept formulata de reclamanta fata de parata M. A. C. si declaratia de acceptare a mostenirii din partea parateiAna P., instanta va respinge cererea de reducere a termenului de optiune succesorala ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge primul capat de cerere privind pe reclamanta B. G. SOCIETE GENERALE S.A. și pe pârâtii P. D. R., cu domiciliul ales la SCA Vilau si Asociatii din
sector 1, București, ERMIL PANGRATTI, nr. 30A, . C., cu domiciliul in TREVANO HOUSE DANES HILL WOKING SURREY, GU22 7HQ, Marea Britanie, prin curator C. V. cu domiciliul in sector 4, București, .-210, ., . si prin afisare la usa instantei, S. P. A. P., cu domiciliul ales la SCA D./Asociatii din București, ., nr.56, villa nr.6, sect.1, M. P., cu domiciliul in sector 1, București, Schitul Darvari, nr. 14/A si la adresa din sector 1, București, Herastrau, nr. 33,prin curator C. V. cu domiciliul in sector 4, București, .-210, ., . si prin afisare la usa instantei, S. P., cu domiciliul in sector 1, București, ., nr. 14, ., ca neintemeiat.
Respinge capatul doi de cerere avand ca obiect numirea unui curator special al succesiunii ca inadmisibil.
Cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 26.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
