Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Sentința nr. 4691/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4691/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 4691/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentinta Civila Nr. 4691/2015
Ședința publică de la 11 Martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - M. P.
GREFIER - A. C. R.
Pe rol fiind pronuntarea in cauza civila privind pe petent A. M. ONE SRL și pe intimat P. DE PE L. TRIBUNALUL BUCUREȘTI, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 04.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea la data de 11.03.2015, cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.09.2014, sub nr._, petenta A. M. One SRL, în contradictoriu cu intimatul P. de pe lângă Tribunalul București, a formulat plângere împotriva încheierii nr._ soluționată la data de 22.08.2014 de către Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 și comunicată la data de 28.08.2014 solicitând să se dispună modificarea acestei încheieri, în sensul radierii tuturor sarcinilor existente, inclusiv a Ordonanței prin care s-a dispus sechestru asigurător de Ministerul Public - P. de pe L. Tribunalul București prin încheierea nr._/30.10.2012 din cartea funciara nr._-C1-U44 Sector 1 a imobilului cu numărul cadastral_/3;13 reprezentat de apartament compus din living+dining, dormitor, balcon și dependințe cu o suprafață utilă de 55,38 mp și o suprafață construită totală de 75,22 mp, împreună cu cota indiviză de 3,04 % din părțile și dependințele comune ale imobilului, proprietatea petentei conform act de adjudecare nr. 140/23.05.2014.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că cererea S.C.P.E.J. D., C. și Asociații de intabulare definitivă a dreptului acestuia de proprietate a fost admisă doar în parte, cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale aplicabile pentru soluționarea cererii. Astfel, deși prevederile legale stabilesc în mod clar că odată cu intabularea actului de adjudecare toate sarcinile existente în cartea funciară vor fi radiate, cererea de intabulare definitivă a dreptului de proprietate a acesteia a fost admisă în parte, fiind radiate toate sarcinile, mai puțin cea de la poziția C10 care a fost înscrisă prin încheierea nr._/30.10.2012 si a fost menținută în mod neîntemeiat.
Petenta a arătat că, urmare admiterii cererii de intabulare definitivă a dreptului de proprietate si radiere parțiala a sarcinilor din cartea funciara, a formulat împotriva încheierii nr._ soluționată la data de 21.07.2014, in termenul legal, cerere de reexaminare, aceasta fiind respinsă prin încheierea nr._ soluționată la data de 22.08.2014, menținându-se, fără temei legal, sarcinile existente în cartea funciară.
S-a mai menționat faptul că, potrivit prevederilor art. 856 alin. 3 Cod de procedură civilă „De la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță, creditorii putându-și realiza aceste drepturi numai din prețul obținut.” Așadar, prin cererea înaintată de S.C.P.E.J. D., C. și Asociații de intabulare definitivă a dreptului de proprietate al petentei, orice eventuale sarcini existente la acel moment ar fi trebuit radiate dar nici prin cererea de reexaminare nu s-a dispus acest lucru, menținându-se, fără temei legal, sarcinile existente.
S-a mai subliniat că motivarea BCPI Sector 1 din cuprinsul încheierii de respingere a cererii de reexaminare cu privire la faptul că „ordonanța prin care s-a dispus înscrierea sechestrului asigurător a fost notată înaintea încheierii de încuviințare privind urmărirea imobilului, s-a precizat ca nu poate fi reținută întrucât textul legal mai sus menționat nu face diferențe intre sarcinile înscrise anterior si cele înscrise ulterior încheierii de încuviințare privind urmărirea imobilului, de altfel, actul de adjudecare fiind opozabil tuturor creditorilor fostului proprietar sau terților, chiar dacă actul de adjudecare nu este înscris in cartea funciară.
Petenta a menționat că la data de 23.05.2014 i s-a eliberat actul de adjudecare nr.140/2014, prin care a devenit proprietara imobilului care face obiectul cererii de reexaminare și cu toate acestea registratorul de la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 București a admis cererea cu privire la bunul acesteia, intabulând dreptul de proprietate și radierea tuturor sarcinilor înscrise anterior, mai puțin Ordonanța prin care s-a dispus instituirea sechestrului asigurător de către Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul București.
În această împrejurare, situația imobilului adjudecat s-a schimbat, acesta devenind proprietatea petentei, care nu are legătură cu faptele care constituie obiectul raportului juridic dedus judecății în dosarul penal.
Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau instanța de judecată și constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubelor produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii. Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei.
Sechestrul este instituit pentru a se asigura despăgubirea părților civile. Or, în situația de față, chiar în cazul în care se va încuviința și se va dispune despăgubirea părților vătămate care au formulat cereri de constituire de parte civilă, acestea vin în concurs cu N. Bank of Greece SA, creditoare ipotecară, care în această împrejurare are prioritate, urmând a fi satisfăcută prima, întrucât ipoteca este un drept real accesoriu ce acordă titularului său un drept de urmărire a bunului în mâna oricui s-ar găsi și un drept de preferință în privința satisfacerii creanței sale față de ceilalți creditori.
Chiar și în raport cu alți creditori ipotecari, creditorul ipotecar ar fi avut dreptul să fie prima despăgubită, întrucât dintre doi creditori cu rang diferit cel cu rang prioritar, deci cel care a înregistrat-o mai întâi, în cazul de față N. Bank of Greece SA are întâietate, având dreptul să se despăgubească integral din prețul imobilului ipotecat și numai după aceea și din ce rămâne urmând a fi chemați să se despăgubească mai întâi creditorul ipotecar de rang subsecvent și abia după aceea creditorii chirografari.
S-a mai menționat că în cazul în care un imobil asupra căruia a fost instituit sechestrul asigurător a fost valorificat prin vânzarea la licitație publică, iar o parte din prețul obținut a fost distribuit creditorilor, menținerea măsurii asigurătorii asupra imobilului nu se mai justifică, ci sechestrul asigurător va fi menținut numai asupra sumei nedistribuite creditorilor și asupra altor bunuri ale inculpatului, până la concurenta valorii prejudiciului cauzat. D. urmare, toate notările sarcinilor existente în cartea funciară trebuie radiate odată cu înscrierea dreptului de proprietate al acesteia dobândit prin adjudecare în cadrul procedurii de executare silită.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe prevederile art. 31 alin.3 și alin.4 din Legea 7/1996, art. 856 alin.3 și 4 C., art.887 C.civ..
În dovedirea plângerii, petenta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La data de 11.11.2014 intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că prin rechizitoriul emis în dosarul nr. 1319/P/2012 la data de 02.08.2013, în cauză s-a dispus, pe de o parte trimiterea în judecată a inculpaților I. D. S., Alopii L. și F. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală și spălare de bani în diferite forme de participate penală, iar pe de altă parte disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de alte persoane, printre care și față de S.C. Green Development S.R.L. și S.C. Green Investment Business Consulting S.R.L., cercetate pentru infracțiunea de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. c din legea nr. 656/2002, cu aplicare art. 41 alin. 2 din C.penal 1968, dosarul penal fiind soluționat de Tribunalul București, prin sentința penală nr. 1830/24.06.2014 pronunțată în dosarul nr._/3/2013*, în prezent fiind în apel, calea de atac fiind promovată de parchet și inculpați.
S-a mai precizat că sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor S.C. Green Development S.R.L în vederea recuperării prejudiciului cauzat de inculpați a fost menținut prin sentința penală menționată.
Ca și chestiune prealabilă, intimata a invocat excepția inadmisibilității plângerii formulate față de împrejurarea că omissio medio nu se poate formula plângere la instanța de judecată.
Pe fondul cauzei, s-a menționat în esență, că în mod temeinic B.C.P.I. Sector 1 a respins cererile de radiere în considerarea faptului că doar organul de urmărire penală care a dispus instituirea sechestrului asigurator sau instanța poate dispune și radierea acestuia din cartea funciară. Nu se poate aprecia că sechestrul asigurator poate fi radiat din oficiu conform dispozițiilor art. 856 al. 3 din Codul de procedură civilă, având în vedere că acesta nu a rămas fără obiect în condițiile nesoluționării definitive a cauzei penale și în condițiile în care măsura poartă asupra sumelor rămase după îndestularea creditorului ipotecar.
La data de 03.12.2014, petenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea argumentelor intimatei (filele 41-43).
La data de 19.02.2015, O.C.P.I. Sector 1 a comunicat dosarul în care s-a pronunțat încheierea atacată.
La termenul de judecată de la data de 04.03.2015 instanța a respins excepția inadmisibilității plângerii, pentru considerentele menționate în încheierea de ședință de la acea data.
La același termen, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin actul de adjudecare nr 140/23.05.2014 emis în Dosarul de executare silită nr. 140/2014 constituit la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești „D., C. & Asociații”, petenta A. M. One SRL a dobândit în proprietate imobilul cu nr cadastral_/3;13 reprezentat . din living+dining, dormitor, balcon și dependințe, cu o suprafață utilă de 55,38 mp. și o suprafață construită de 75,22 mp., împreună cu cota indiviză de 3,04% din părțile și dependințele comune ale imobilului, situat în imobilul din București, .. 16-18, sector 1, asupra căruia, în temeiul Ordonanței nr. 1319/P/2012 din 19.10.2012, la solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, s-a notat, la data de 30.10.2012, sechestrul asigurator.
În temeiul art. 885 al. 1 din Codul procedură civilă, executorul judecătoresc a solicitat întabularea definitivă a dreptului de proprietate în favoarea adjudecatarului A. M. One S.R.L., asupra imobilelor adjudecate.
Prin încheierea nr._ emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 în dosarul nr._/06-08-2014, s-a respins cererea cu privire la imobilul cu nr. cadastral_/3;13, înscris în cartea funciară_-C1-U44 (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_) UAT București Sectorul 1 având proprietari: . SRL în cota (înscris provizoriu) 1/1 de sub B.3 (fila 57).
Instanța reține că prin prezenta plangere, petenta a solicitat radierea acestei notari, pentru considerentul ca odată cu întabularea actului de adjudecare toate sarcinile existente în cartea funciară sunt radiate, imobilul rămânând liber de orice ipoteci sau alte sarcini.
În această privință, instanta retine ca, potrivit art. 902 al. 1 din Codul civil, drepturile, faptele sau alte raporturi juridice prevazute la art. 876 al. 2 devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare, daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale, in afara cazului in care din lege rezulta ca simpla cunoastere a acestora nu este suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate.
Totodată, la art. 902 al. 2 din Codul civil sunt enumerate cu caracter exemplificativ ce categorii de acte pot face obiectul notarii in cartea funciara, la litera k fiind menționată si posibilitatea notarii sechestrului, urmaririi imobilului, a fructelor ori veniturilor sale.
Potrivit art. 907 din Codul civil, când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară.
Astfel, rectificarea este operațiunea tehnico-materială prin care se asigură corespondența între evidența cărții funciare și situația juridică reală a imobilelor.
Dacă această corespondență dispare, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor inexacte în cartea funciară. Refacerea acestei corespondențe între evidența de cartea funciară și situația juridică reală a imobilelor poate avea loc, atunci când este cazul, pe baza recunoașterii de către titularul înscrierii, a cărei rectificare se solicită, a neconcordanței apărute sau, în caz contrar, pe baza unei hotărâri judecătorești definitive.
Instanța constată că plângerea formulată de petentă împotriva încheierii de respingere nr._ din 22.08.2014 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 în dosarul nr._/06-08-2014 este neîntemeiată, față de următoarele considerente:
Măsura asigurătorie luată în procesul penal, cu privire la care se solicită radierea din oficiu, nu a încetat ca urmare a adjudecării imobilului, nefiind aplicabile dispozițiile art. 856 al. 3 și 4 din Codul de procedură civilă, potrivit cu care, de la data intabulării, imobilul rămâne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privind garantarea drepturilor de creanță, creditorii putându-și realiza aceste drepturi numai din prețul obținut, iar ipotecile și celelalte sarcini reale, precum și drepturile reale intabulate după notarea urmăririi în cartea funciară se vor radia din oficiu, cu excepția celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menținute.
În acest sens, instanța reține că, potrivit art. 1 al. 1 din Codul de procedură civilă, prin acest act normativ, sunt stabilite regulile de competență și de judecare a cauzelor civile, precum și cele de executare a hotărârilor instanțelor și a altor titluri executorii, în scopul înfăptuirii justiției în materie civilă. Conform art. 2 al. 2 din Codul de procedură civilă, dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare.
Până la soluționarea definitivă a procesului penal, instituirea, executarea și ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal sunt supuse normelor de procedură penală, conform art. 1 al. 1 din Codul de procedură penală, fiind reglementate de dispozițiile prevăzute de art. 249-art. 254 din Codul de procedură penală.
Astfel, conform art. 249 al. 1 și 2 din Codul de procedură penală, luarea măsurilor asigurătorii se face prin ordonanță a procurorului sau, după caz, prin încheiere motivată a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată, pentru a se evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune, acestea constând în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra lor.
Ridicarea sau menținerea măsurilor asigurătorii luate în procesul penal se dispune, din oficiu, doar de procuror prin ordonanța de clasare, conform art. 315 al. 2 din Codul de procedură penală, sau de instanța de judecată, prin hotărâre, conform art. 404 al. 4 lit. c din Codul de procedură penală. Conform art. 53 lit. b din Codul de procedură penală, soluționarea, în cursul urmăririi penale, a cererilor privind măsurile asigurătorii se realizează de către judecătorul de drepturi și libertăți.
În procedura penală nu există nicio dispoziție care să prevadă încetarea de drept a măsurilor asigurătorii pentru cazul înstrăinării silite a bunului imobil sechestrat, o asemenea situație juridică fiind prin ea însăși în contradicție cu indisponibilizarea bunurilor, conform art. 249 al. 2 din Codul de procedură penală, atât timp cât creditorul sau alte persoane interesate nu au obținut ridicarea măsurii asigurătorii.
În conformitate cu principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, indisponibilizarea prevăzută de art. 249 al. 2 din Codul de procedură penală privește atât înstrăinarea voluntară, cât și pe cea silită. Având în vedere că adjudecarea imobilului, conform art. 852 din Codul de procedură civilă, reprezintă o vânzare forțată, încetarea de drept și radierea măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal cu privire la bunul adjudecat, contravine prevederilor art. 249 al. 2 din Codul de procedură penală, astfel încât prevederile art. 856 al. 3 și 4 din codul de procedură civilă nu pot reglementa procedura de încetare a măsurilor asigurătorii dispuse în procesul penal.
Solicitarea petentei de radiere a notării sechestrului dispus asupra imobilului adjudecat echivalează cu împiedicarea executării și lipsirea de efecte a Ordonanței din 19.10.2012 emisă de intimatul P. de pe lângă Tribunalul București în dosarul penal nr. 1319/P/2012, în ceea ce privește imobilul adjudecat, deși acest act nu a fost contestat, iar măsura asigurătorie nu a fost ridicată.
Or, atâta vreme cât procesul penal nu a fost soluționat definitiv, nefiind aplicabile prevederile art. 2524 al. 4 din Codul de procedură penală, instanța civilă nu este competentă să dispună încetarea măsurilor asigurătorii luate în procesul penal, care s-ar produce, în fapt, prin radierea notării sechestrului din cartea funciară.
În ceea ce privește alegația petentei privind preferința creanței creditorului ipotecar față de creanțele cu privire la care s-a instituit măsura asigurătorie nu are legătură cu plângerea de carte funciară, acestea putând reprezenta o motivare a unei eventuale cereri de ridicare a măsurii asigurătorii formulată în procesul penal.
De asemenea, susținerea petentei potrivit căreia nu trebuie să urmeze procedura prevăzută de Codul de procedură penală pentru ridicarea măsurilor asigurătorii, pe motiv că nu este parte în procesul penal, este neîntemeiată.
Pentru a reține aceasta instanța are în vedere faptul că adjudecatarul este succesor cu titlu particular al persoanei juridice împotriva căreia s-a început urmărirea penală, precum și că a cumpărat imobilul înscris în cartea funciară nr._-C1-U44, cunoscând faptul că asupra acestuia a fost instituit sechestrul asigurător în procesul penal, măsura fiind notată în cartea funciară la data de 30.10.2012, anterior începerii executării silite imobiliare, astfel încât măsura asiguratorie îi este opozabilă.
În ceea ce privește invocarea de către petentă a deciziei nr. 1392/2013 din 23 aprilie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța apreciază că aceasta nu are aplicabilitate în prezenta cauză, întrucât aceasta vizează procedura pe care ar fi trebuit să o urmeze anterior petenta pentru ridicarea sechestrului instituit asupra imobilului adjudecat, măsura respectivă fiind ridicată ca urmare a admiterii plângerii formulate de persoana interesată (adjudecatarul imobilului) împotriva soluției procurorului de respingere a unei cereri de ridicare a sechestrului asigurător.
Având în vedere că măsura asiguratorie dispusă în procesul penal asupra imobilului adjudecat nu a încetat de drept și nu este supusă radierii din oficiu, conform art. 856 al. 3 și 4 Cod procedură civilă, precum și că sechestrul asigurător nu a fost ridicat conform normelor de procedură penală aplicabile, în temeiul art. 31 din Legea nr. 7/1996, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea formulată împotriva încheierii nr._ emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 în dosarul nr._/06-08-2014.
Se va comunica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară București-Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă conform art. 31 al. 6 din Legea nr. 7/1996.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petenta A. M. One SRL cu sediul in sector 1, București, ., . cu intimatul P. de pe lângă Tribunalul București cu sediul in sector 3, București, .-3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Se va comunica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară București-Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă conform art. 31 al. 6 din Legea nr. 7/1996.
Pronunțată în ședința publică azi, 11.03.2015.
P., GREFIER,
M. P. A. C. R.
Red., dact. MP/20.05.2015
Teh. ACR/4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4683/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 242/2015. Judecătoria... → |
|---|
