Pretenţii. Încheierea nr. 03/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 03/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 15555/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 03 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantele B. (U.) V., T. (U.) I. și pe pârâții U. „S. HARET” BUCUREȘTI, M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE având ca obiect pretenții, daune morale.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citareeste legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, constatând că pricina se află la primul termen de judecată, la care părțile sunt legal citate, în fața primei instanțe, în temeiul art.131 alin.1 C.pr.civ. procedează din oficiu la verificarea și stabilirea competenței în soluționarea pricinii și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina în temeiul art.94 lit.j și art.107 C.p.c.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, în temeiul art.248 al.4 C.p.c. o unește cu fondul, apreciind că, pentru soluționarea acesteia, este necesară administrarea de probe utile și pe fondul cauzei.
Instanța califică drept apărare de fond excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de același pârât prin întâmpinare, având în vedere că aspectele invocate în susținerea acesteia vizează temeinicia acțiunii.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE formulată de pârâta U. „S. HARET” BUCUREȘTI, o încuviințează în principiu, apreciind că sunt îndeplinite disp. art.72, art.74 alin.2 rap. la art.64 alin.2 N.C.p.c.
Sub aspect probatoriu, în temeiul art.258 rap. la art.255 NCPC, încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri - având în vedere că prin cererea precizatoare depusă la data de 29.12.2014 s-a solicitat doar proba cu înscrisuri, renunțându-se la interogatoriu (f.21), apreciind-o admisibilă și concludentă soluționării cauzei.
Constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 din NCPC,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 10.09.2015.
Pronunțată în ședința publică de la 03. Septembrie 2015
PREȘEDINTEGREFIER
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 10.09.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. E. M.
GREFIER - N. S.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamantele B. (U.) V., T. (U.) I. și pe pârâții U. „S. HARET” BUCUREȘTI, M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, chemat în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE având ca obiect pretenții, daune morale.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 03.04.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 10.09.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 18.12.2014 sub nr.de mai sus, reclamantele B. (U.) V., și T. (U.) I. au chemat în judecată pe pârâții U. "S. HARET" BUCUREȘTI și M. EDUCATIEI NATIONALE, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, sa îi oblige pe aceștia în solidar la plata sumei de 10.000 lei cu titlul de daune morale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantele au arătat că au urmat cursurile facultății de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Universității S. Haret. promoția 2009, dobândind titlul de licențiate în această specialitate.
Se mai arată ca din mometul inscrierii la facultate si pana la absolvirea acesteia, reclamantele si-au indeplinit toate obligațiile ce le reveneau potrivit contractelor de studiu încheiate cu parata si Regulamentul privind activitatea profesionala a studentilor, in sensul ca si-au plătit taxele de studii, au sustinut si promovat toate examenele, inclusiv examenul de licență; în aceste condiții, potrivit Metodologiei organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor emisa de parata sub nr.1405/21.05.2009, precum si art.20 alin1 din Regulamentul aprobat prin OMECT nr. 2284/2007, parata era obligata sa elibereze reclamantelor actele de studii completate.
Se mai arată că, potrivit Ordinului Ministerului Educației nr.3404/07.03.2006 privind aprobarea criteriilor generale de organizare si desfasurare a admiterii in ciclul de studii universitare de licența pentru anul 2006 - 2007, admiterea in invatamantul superior se organizeaza numai in institutiile care au in structura domeniilor de studiu specializări acreditate si specializări care au obtinut autorizație de funcționare provizorie.
În continuare, s-a precizat că formele de invatamant cu frecventa redusa sau invatamant la distanta pot fi organizate numai de către universitățile care organizeaza cursuri de zi in domeniile respective si dispun de departamente specializate.
Reclamantele au mai arătat că au fost admise sa susțină examenul de licența in sesiunea februiarie 2010, examen pe care l-au promovat și, ca atare, Facultatea din cadrul Universității S. Haret a recunoscut titlul de licențiate în Relații Internaționale și Studii Europene, potrivit adeverințelor de studiu eliberate.
S-a mai menționat că, în aplicarea dispozițiilor Legii 84/1995, M. Educației a emis la dala de 7 martie 2006 Ordinul nr.3404, în cuprinsul căruia se stabilește, la art.2. ca ”Admiterea in invatamantul superior public si particular se organizeaza pe domenii de studiu de licența, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate", iar ia art.8. se prevede ca, „Formele de invatamnt cu frecventa redusa sau invatamant la distanta pot fi organizate numai de către universitățile care organizeaza cursuri de zi, in domeniile respective si dispun de departamente specializate".
Totodată, reclamantele au învederat că specializările urmate la forma de învațământ au fost confirmate de MEN prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister pana in anul 2009, data de la care s-a refuzat eliberarea pentru acest an; deși acestea au urmat o facultate autorizată și acreditată de către M. Educației Naționale, conform legislației aflate în vigoare în anul înscrierii reclamantelor la Facultate, au fost nevoite sa suporte toate umilințele si nedreptatile intampinate prin nerecunoasterea pana in prezent a diplomelor de licența și defăimarea Universității S. Haret si a foștilor si actuali studenti ai acestei Universitati.
Se mai arată că, prin toate susținerile Ministerului Educatiei Naționale atat in presa cat si in fata instantelor de judecata, prin apararea agresiva facuta de reprezentații acestora, prin refuzul de a aproba tipizatele pentru eliberarea diplomelor, reclamantelor li s-a creat si in continuare li se creaza un real prejudiciu.
S-a mai susținut că reclamantele au întâmpinat și întâmpină în continuare reale probleme de integrare în societate, având probleme la locurile de muncă, fiind retrogradați din funcțiile pe care au fost avansate pentru studii superioare, întâmpinând reale probleme la înscrierile la masterat, universitățile respingând dosarele de înscriere sau acolo unde au fost acceptati nu aveau posibilitatea de a finaliza masterul, fiindu-le refuzata participarea la examenul de dizertatie pana la prezentarea diplomei de licența, diplome neeliberate încă din culpa pârâților.
Pârâtul M. Educației Naționale a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat că reclamanții nu sunt în măsură să solicite MEN avizul pentru eliberarea diplomelor de licență întrucât aceștia sunt reprezentanțiabsolvenți USH și nicidecum reprezentanți ai Universității pentru a avea calitatea să solicite eliberearea avizelor necesare pentru formularele tipizate-acte de studii. S-a mai susținut că reclamanțiii nu fac dovada unei legături de cauzalitate între o anumită conduită a Ministerului și un eventual prejudiciu suferit. S-a mai susținut totdată că reclamanții au urmat cursurile unor facultăți autorizate să funcționeze provizoriu pentru forma de învățământ zi și nu pentru forma de învățământ efectiv urmată de aceștia-ID, împrejurarea că reclamanții au urmat cursuri ale unor facultăți la forme de învățământ neacreditate nefiind culpa Ministerului Educației Naționale. Pârâtul a mai subliniat că simplul fapt că U. S. Haret a emis reclamanților adeverințe provizorii, care atestă parcugerea de către aceștia a unei forme de învățământ, nu naște pentru beneficiarii acestor adeverințe, automat, un drept la emiterea diplomei de studii, adeverința fiind eliberată pe baza raporturilor contractuale între studenți și universitatea pârâtă în sensul executării obligațiilor contractuale din partea instituției.
În drept, au fost invocate disp C., Legii 1/2011, Legii 84/1995, Legii 288/2004, OUG 75/2005, Ordinului ministrului educației 2284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior,
Pârâta U. S. Haret a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, învederând că reclamanții nu fac dovada că sunt îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, neputând fi reținute existența vinovăției și presupusa faptă ilicită a pârâtei, dat fiind că înșiși reclamanții afirmă faptul că este culpa exclusivă a MEN din cauza refuzului de a aproba tipizarea formularelor destinate diplomelor de licență. S-a mai precizat că nu s-a făcut proba prejudiciului moral, deși jurisprudența a statuat că pentru acordarea unor daune morale este necesar ca cl ce pretinde daune morale să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile nepatrimoniale i-au fost afectate.
Totodată, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Naționale.
În motivare, s-a menționat că chematul în garanție, în baza atibuțiilor legale care îi revin, trebuia să o avertizeze pe pârâtă, dacă ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. Educației trebuia să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.
M. Educației Naționale a formulat întâmpinare la cererea de chemare în garanție, arătând că, deși prin OUG nr.10/2009 s-a oferit posibilitatea tuturor studenților-indieferent de forma de învățământ frecventată-de a-și finaliza studiile într-un cadru legal și de a se bucura de toate drepturile ce decurg din deținerea unui act de studiu legal, nici reclamanții și nici pârâta U. S. Haret nu au făcut dovada că ar fi susținut și promovat asemenea examene pentru a beneficia de asimilarea cu studenții care au absolvit cursuri acreditate/autorizate. S-a mai susținut că reclamanții nu au arătat care este actul administrativ nelegal emis de Minister în vederea admiterii cererii de acordare a daunelor morale, reclamanții nefăcând nicio dovadă cu privire la suferințele morale pe care susțin că le-ar fi pricinuit M. prin acțiunile sale.
La termenul de judecată de la data de 03.09.2015 instanța a încuviințat în principiu cererea de chemare în garanție, pentru considerentele expuse în practica, a calificat excepțiile inadmisibilității cererii drept apărare de fond și a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, invocate de pârâtul M. Educației Naționale.
Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Reclamantele din prezenta cauză au absolvit în luna iunie 2009 studiile universitare în cadrul Universității S. Haret, Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene, au susținut și promovat examenul de licență în sesiunea februarie 2010 și au obținut titlul de licențiate în drept, conform adeverințelor nr nr.188/23.11.2012 și nr.187/23.11.2012 (f.11,12).
Potrivit susținerilor reclamantelor, necontestate de pârâți, ulterior eliberării adeverințelor menționate, reclamantele s-au adresat pârâtei U. S. Haret pentru eliberarea diplomelor de licență, însă nici până în prezent acestea nu au fost eliberate, motivat de faptul că MECTS nu a aprobat în totalitate necesarul de formulare solicitate de Universitate ca urmare a faptului că aceasta din urmă a organizat cursuri la forme de învățământ în afara legii (neacreditate/neautorizate).
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, conform art.248 alin.4 NCPC, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală axctivă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titular al dreptului subiectiv dedus judecății.
În speță, reclamantele solicită obligarea pârâtelor la plata de daune morale pentru prejudiciul cauzat ca urmare a neeliberării diplomelor de licență, în ciuda faptului că au absolvit cursurile Facultății de Relații Internaționale și Studii Europene din cadrul Universității S. Haret și au promovat examenul de licență organizat în luna februarie 2010.
În consecință, împrejurarea că între reclamante și M. Educației Naționale nu există un raport juridic obligațional care să le îndreptățească să solicite avizul pentru eliberarea diplomelor de licență este lipsită de relevanță, întrucât în speță nu s-a formulat o astfel de pretenție (obligarea pârâtului la eliberarea tipizatelor pentru diplomele de licență), ci s-au solicitat daune pentru pretinsa suferință produsă de inactivitatea celor 2 pârâți, care s-a soldat cu neeliberarea diplomelor de licență.
Pentru aceste motive, având în vedere obiectul cauzei, temeiul de drept invocat în susținerea acesteia și împrejurarea că reclamantele sunt absolventele unei facultăți din cadrul Universității S. Haret, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, invocată de pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE prin întâmpinare.
Pe fondul cauzei, se reține că, potrivit prevederilor art998-999 din vechiul Cod Civil, respectiv art.1349 din Noul Cod Civil, pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala a unei persoane (fizice sau juridice) este necesară intrunirea cumulativă a mai multor conditii, si anume existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita se prejudiciu si savarsirea faptei cu vinovatie.
Prin fapta ilicita se intelege o actiune sau inactiune care a vatamat drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale ale unei persoane, producand o dauna materiala (cuantificabila in mod obiectiv) sau morala (cuantificabila in mod subiectiv), iar prejudiciul se defineste ca o vatamare a drepturilor patrimoniale sau nepatrimoniale suferita de o persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite de alta persoana. Indiferent de natura sa patrimoniala (evaluabila in bani) sau morala, prejudiciul trebuie sa fie real, efectiv (in sensul de actual, cert), personal (in sensul de a afecta drepturile subiective din patrimoniul celui care se pretinde vatamat), iar nu unul prezumat, potential.
În ceea ce privește fapta ilicită, chiar și în prezent U. indică absolvenților faptul că, referitor la baza legală a organizării și desfășurării formelor de învațământ la distanță și cu frecvență redusă, aceasta este reprezentată de art.60 alin. 1 din Legea învațământului nr.84/1995, care prevede că activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: de zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învatamânt seral, cu frecventa redusa si la distanta pot fi organizate de institutiile de învatamânt superior care au cursuri la zi".
De asemenea, tot U. indica faptul ca art.3 alin.3 din Legea nr. 88/1993, cât șși art.29 al.3 din Legea nr.87/2006 stabilesc ca evaluarea si acreditarea se fac la nivelul structurilor institutionale pentru fiecare program din ciclul de licenta care conduce la o calificare universitara distincta (specializare), nefacând nicio referire expresa sau tacita la formele de învatamânt (în acest sens, adeverinta de licenta emisa reclamantelor). Altfel spus, U. S. Haret creează reclamantelor aparența de legalitate a organizării și desfășurării acestor forme de învațământ, aceste împrejurări fiind suficiente pentru a aprecia ca reclamantele se puteau încrede în aparența de legalitate a formelor de învațământ.
De asemenea, activitatea Universității S. Haret se impunea a fi monitorizată de MECTS, în baza dispozițiilor legale, respectiv art.2 din HG nr.366 2007 și art.3 și 4 din HG nr.366 din 18 aprilie 2007, acesta din urmă având obligația, conform Legii nr.84/1995 și a Legii nr.88/1993, de a controla modul de derulare a învățământului la U. ”S. Haret”, de a monitoriza această universitate și, în final, să analizeze asupra acreditării acesteia. obligațiilor legale ce revin recurentului stă la baza răspunderii acestei părți.
Susținerea pârâtului M. Educației Naționale în sensul că răspunderea atribuirii formularelor de diplome tipizate revine pârâtei U. ”S. Haret”, nu poate fi reținută, M. neavând doar atribuția emiterii unui aviz pentru tipărirea diplomelor, ci și obligația să controleze funcționarea instituțiilor din învățământul particular.
Daunele morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenței fizice a persoanei, integrității corporale și sănătății, cinstei, demnității și onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorității, ci trebuie dovedite daunele morale suferite.
În speță, în ceea ce priveste prejudiciul moral, instanța constată că aserțiunile reclamantelor privind retrogradarea din funcțiile pe care au fost avansate pentru studiile superioare, respectiv respingerea dosarelor de înscriere la masterat nu au fost probate, nefiind depuse înscrisuri doveditoare în acest sens și nefiind administrate probe suplimentare pentru a face dovada celor afirmate.
De asemenea, susținerea reclamantelor în sensul că au suferit prejudicii de imagine prin publicarea unor articole sau difuzarea unor știri nu poate fi primită, întrucât nu este suficientă simpla afirmație a părții că a fost vătămată, ci este necesar să se facă dovada existenței prejudiciului moral direct sau indirect (prin ricoșeu) produs, în sensul că imaginea acestora a avut de suferit în mod concret, ca urmare a apariției respectivelor materiale.
Totodată, instanța observă că, potrivit practicii judiciare depuse la dosar de către pârâta U. S. Haret, instanțele de judecată au apreciat, în cazuri similare, că adeverintele eliberate absolvenților acestei Universități sunt valabile - întrucât nicio autoritate administrativă sau instanță judecătorească nu s-a pronunțat în sensul revocarii/constatării nulității sau anulării acestora - și produc efecte juridice, ceea ce presupune că beneficiarilor lor trebuie să li se recunoască toate drepturile conferite de lege pe baza acestora; s-a precizat că a interpreta în sens contrar înseamnă a prejudicia grav interesele absolvenților, prin acordarea de diplome nerecunoscute de MECTS și, implicit, nici de alte autorități ale statului, absolvenții riscând sa fie excluși din cariera, din viața socială, în condițiile în care au fost admisi la studii de către U. S. Haret, au achitat taxele de scolarizare, au promovat examenele din cursul anilor, precum și examenul de licență. În aceste condiții, pârâta U. S. Haret a fost obligată să elibereze diplomele, iar METCS să aprobe formularele tipizate necesare în acest sens.
Or, deși s-a invocat prejudiciul derivând din neeliberarea diplomelor de licență până în prezent, reclamantele nu au făcut dovada demersurilor efectuate pentru obținerea acestora, în condițiile în care, potrivit situației prezentate de pârâta U. S. Haret, pentru un număr de 4614 absolvenți ai promoției 2009-forma de învățământ ID și IFR-M. Educației Naționale a emis avize de achiziționare a formularelor tipizate de diplomă de licență în baza hotărârilor judecătorești.
Pentru toate aceste considerente, instanța constată că nu a fost dovedită în cauză nicio faptă ilicită a pârâților chemați în judecată, pentru a se putea angaja răspunderea delictuală a acestora, sens în care, având în vedere necesitatea îndeplinirii cumulative a condițiilor legale specifice acestui tip de răspundere civilă, constată că nu mai are a analiza îndeplinirea celorlalte cerințe impuse de lege și va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamante, care nu au făcut dovada celor pretinse, deși sarcina probei le revenea conform disp. art. 249 NCPC.
În temeiul art.453 NCPC, va obliga reclamantele la plata către pârâta U. S. Haret a cheltuielilor de judecată în cuantum de 720 lei, reprezentând onorariu apărător și taxa de timbru aferentă cererii de chemare în garanție.
Totodată, față de modul de soluționare a cererii principale, instanța va respinge cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE, formulată de pârâta U. S. Haret, ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor ca neîntemeiată.
Respinge cererea principală privind pe reclamantele B. (U.) V., CNP_ și T. (U.) I., CNP_, ambele cu domiciliul ales la Cabinet Avocat Colțuc din București, Calea Rahovei-Electromagnetica Business Park, nr.266-268, corp 60, ., sector 5 și pe pârâții U. „S. HARET” BUCUREȘTI, cu sediul în sector 3, București, .. 13, M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în sector 1, București, .. 28-30, ca neîntemeiată.
Obligă reclamantele să achite pârâtei U. S. Haret suma de 720 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Respinge cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE formulată de pârâta U. S. Haret, ca rămasă fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.09.2015.
P., GREFIER,
Red. M.L.E.
6 ex/16.10.2016
| ← Pretenţii. Încheierea nr. 03/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
