Pretenţii. Sentința nr. 357/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 357/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 13-01-2015 în dosarul nr. 357/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECATORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA NR. 357
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE:13.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: G. C. N.
GREFIER: H. A.
Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamantul P. F. D. A. LA SPARL P. SI ASOCIATII - sector 2, București, .. 6C, . cu pârâții S. C. DE U. OFTALMOLOGICE BUCUREȘTI - sector 1, București, PIAȚA A. LAHOVARI, nr. 1A, I. R. - LA S. C. DE U. OFTALMOLOGICE - sector 1, București, PIAȚA A. LAHOVARI, nr. 1A, ,având ca obiect anulare act - anularea deciziei comisiei de monitorizare si competenta profesionala, daune materiale, daune morale. La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, au răspuns apărătorul reclamantei și apărătorii celor doi pârâți. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, după care, La interpelarea instanței cu privire la motivul amânării apărătorul reclamantei precizează că din înscrisurile depuse la dosar reiese că a fost invocată excepția lipsei calității procesual active, motiv pentru care solicită amânarea. Precizează că a făcut demersuri pentru obținerea certificatului de moștenitor, însă Camera Notarilor nu a comunicat încă actele, acestea fiind gata pe 14 sau pe 15; depune o . acte privind daunele morale. Apărătorul pârâtei S. C. de U. Oftalmologice București, având cuvântul, arată că se opune cererii de amânare date fiind dipozițiile art. 32 și 36 Cod pr civ, potrivit cărora dovada calității procesual active trebuia făcută încă de la data formulării cererii de chemare în judecată, calitatea procesuală fiind una din condițiile de exercitare a acțiunii civile, așa încât certificatul de moștenitor trebuia să existe încă de la momentul depunerii cererii de chemare în judecată. Apărătorul pârâtei I. R., având cuvântul precizează că are aceeași opinie și că așa cum prevăd și dispozițiile art. 194 Cod pr civ, înscrisurile se depun odată cu cererea de chemare în judecată. Partea trebuia să își dovedească calitatea procesuală activă încă de la început, astfel că, în condițiile actualului Cod de pr civ, în care celeritatea primează, cererea reclamantei, de amânare a cauzei, trebuie respinsă. Reclamanta trebuia să fi depus diligențe pentru obținerea actelor încă de la introducerea cererii de chemare în judecată, depune astăzi o cerere nedatată, ceea ce denotă lipsa sa de stăruință în exercitarea dreptului procesual. Doamna avocat P. G. mai arată că cererea depusă nu este înregistrată la N.. Apărătorul reclamantei, având cuvântul precizează că odată cu cererea de chemare în judecată a depus la dosar acte de stare civilă din care reiese că dna P. F. este fiica defunctului V. D.. În ceea ce privește certificatul de moștenitor arată că i-a solicitat reclamantei, care este o persoană în vârstă, să depună diligențele pentru obținere, însă între timp au intervenit și sărbătorile. Cererea depusă este semnată de reclamantă și trimisă către notariat în cursul zilei de miercuri, 07.01.2015, însă, cei de la Notariat au comunicat că nu au primit încă răspunsul de la Camera Notarilor Publici. Atâta timp cât la dosar sunt depuse actele din care reiese faptul că doamna P. F. este fiica lui V. D. cererea nu poate fi respinsă pe considerentul că reclamanta nu are calitate procesuală activă. Apărătorul pârâtei I. R., având cuvântul precizează că cererea de chemare în judecată a fost introducă de mandatarul conventional Societatea Civilă de Avocați; societatea știa că actele depuse nu fac dovada calității procesual active, respective calitatea de moștenitor.. Se mai arată că abia pe 07.01.2015 au început să fie făcute demersuri pentru obținerea certificatului, motiv pentru această culpă procesuală ar trebui sancționată. Instanța învederează faptul că excepția lipsei calității procesuale a fost invocată prima dată de S. C. DE U. OFTALMOLOGICE BUCUREȘTI prin întâmpinarea depusă la data de 31.10.2014, ulterior și prin cea din noiembrie 2014, ambele fiind comunicate pe 11.11.2014, motiv pentru care respinge cererea de amânare a cauzei pentru obținerea certificatului de moștenitor. Atitudinea procesuală a reclamantei care de la 11 noiembrie 2014 nu a efectuat demersuri pentru clarificarea aspectului, așa cum reiese din dispozițiile art. 194 și art. 31 Cod pr civ, dovada calității procesuale se face odată cu cererea de chemare în judecată, trebuie sancționată. În cea mai favorabilă interpretare pentru reclamantă, aceasta avea o asemenea obligație încă din 11 noiembrie 2014, cu atât mai mult cu cât încă de la momentul introducerii cererii de chemare în judecată a beneficiat de asistență juridică specializată. Instanța lasă dosarul la ordine. La apelul nominal făcut în ședință publică,la a doua strigare, au răspuns apărătorul reclamantei și apărătorii celor doi pârâți. Apărătorul reclamantei depune o . înscrisuri, respectiv declarație de acceptare a succesiunii, în copie conformă cu originalul; se prezintă instanței și apărătorilor părților adverse spre observare originalul. Apărătorul pârâtei S. C. de U. Oftalmologice București, având cuvântul pe excepția lipsei calității procesual active, arată că solicită admiterea excepției astfel cum a fost indicat și în întâmpinare. Astfel, calitatea procesuală presupune o identitate între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. La dosar nu s-a depus dovada calității de moștenitor, declarația de acceptare a succesiunii nu face dovada calității de moștenitor, documentul care face această dovadă fiind certificatul de moștenitor, așa cum reiese din prevederile art. 1133 alin 1 NCC. Potrivit dispozițiilor art. 32 alin 1 Cod pârâta Cod pârâta civ dovada trebuia făcută la data introducerii cererii de chemare în judecată. Concluzionând, solicită admiterea excepției calității procesual active și respingerea acțiunii ca fiind formulată de o persoană care nu justifică calitatea procesuală activă. Domnul avocat S., având cuvântul pe excepția lipsei calității procesual active, arată că formulează aceleași concluzii cu completarea că cerere de chemare în judecată a fost introdusă de apărătorul convențional, Societatea Civilă de Avocați. Invocă dispozițiile art. 670 din Legea 95/2006. Cu privire la primul capăt al cererii de chemare în judecată, aceasta are ca obiect anularea Deciziei Comisiei de Monitorizare. Articolul menționat conferă calitate procesual activă victimei de Malpraxis și succesorilor victimei actului de Malpraxis. În cazul de față nu ne aflăm în niciuna dintre cele două ipoteze. În ceea ce privește a două ipoteză, reclamanta nu a făcut dovada faptului că moartea defunctului e rezultatul Malpraxisului; nu avea calitate procesuală activă să atace decizia. În ceea ce privește capătul doi de cerere, privind repararea prejudiciului material și moral de către pârâți, reclamanta nu a făcut dovada calității de succesor; declarația de acceptare a succesiunii nu face calității de moștenitor, ci doar certificatul de moștenitor astfel cum prevăd dispozițiile art. 1133 alin 1 NCC și cele ale art. 114 din Legea notarilor Publici. Concluzionând, solicită admiterea excepției și respingerea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată; depune chitanță nr. 47/31.10.2014. Apărătorul reclamantei, având cuvântul pe excepția lipsei calității procesual active, solicită respingerea excepției ca nefondată pentru următoarele considerente: calitatea de moștenitor se dobândește la data deschiderii succesiunii în speță la data de 09.03.2014, data decesului defunctului V. D.. Dovada calității se face prin certificat de moștenitor sau prin hotărârea instanțelor judecătorești. Din conținutul art. 1133 NCC; dacă în prezenta cauză obiectul cererii era acțiune în revendicare, se putea vorbi despre certificatul de moștenitor însă, conform art. 1100 cod civil declarația de acceptare a succesiunii relevă faptul că aceasta este actul prin care succesibilul își însușește titlul sau calitatea de moștenitor. Cu privire la primul capăt de cerere, sesizarea depusă în fața Comisiei de Malpraxis a fost formulată de V. D. pentru că la momentul respectiv acesta era în viață, succesorii acestuia în drept sunt deci în drept să poată ataca Decizia Comisiei, prin urmare reclamanta era singura în drept să formuleze prezenta acțiune. Concluzionând, solicită respingerea excepției ca nefondată. |
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea inregistrata pe rolul judecatoriei sectorului 1 Bucuresti la data de 12.08.2014 sub nr._, reclamanta P. F., in calitate de mostenitor legal al defunctului V. D., a solicitat in contradictoriu cu paratii S. C. DE U. OFTALMOLOGICE BCURESTI si I. R. ca, prin hotararea ce se va pronunta instanta sa dispuna anularea deciziei Comisiei de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis nr. 111/04.07.2014, obligarea paratilor in solidar la repararea prejudiciilor materiale si morale pe care le-au provocat prin savarsirea erorilor profesionale n exercitarea actului medical respective obligarea la plata sumei de 2195 lei reprezentand daune materiale si sumei de 500.000 euro ca daune morale, cu cheltuieli de judecat. In motivarea cererii, reclamanta a invederat ca sesizarea de malpraxis formulate de autorul sau a fost indreptata impotriva numitei I. R., care isi desfasoara activitatea profesionala de medic primar oftalmolog la S. de urgente oftalmologice Bucuresti. In aceasta calitate, defunctul s-a adresat medicului, cu solicitarea sa ii fie prescrisa o reteta pentru ochelari, motivat de faptul ca acesta nu putea citi decat la lumina soarelui. I s-au aratat explicit doctorului aceste aspecte, cu ocazia discutiei si consultatiei care au avut loc in cadrul cabinetului medical al acestuia, din incinta Spitalului de urgente oftalmologice Bucuresti. Imediat după efectuarea consultului oftalmologic, medicul I. R. i-a comunicat dl. V. că poate realiza o operație de schimbare de cristalin la ochiul drept, iar avantajul acestei proceduri este că va putea să citească fără dificultăți si fără ochelari, cristalinul artificial putand mari pana la 23 de or. Mai mult decat atat, pacientul a fost informat ca operatia este una simplă, care nu poate da gres, iar doctoral are experienta relevanta in efectuarea de astfel de operatii. In schimb, nu I s-au expus riscurile operatiei sau dezavantajele pe care aceasta procedura I le-ar fi putut produce. F. de aceste argumente convingatoare, pacientul, tatal reclamantei, a fost de accord cu propunerea si, la indrumarea medicului acuzat, a cumparat de indata un cristalin artificial, in valoare de 990 lei. Operata a avut a doua zi, pe 21.02.2013. Dupa interventie, medical i-a spus ca poate pleca acesta, desi pacientul nu putea vedea nimic si avea dureri foarte mari la ochiul drept. Dorind o a doua parere si in speranta ca va rezolva problema ivita, s-a prezentat la centrul medical OCULUS, unde a aflat ca,în urma interventiei chirurgicale, dr. I. R. i-a extras si sacul capsular odată cu cristalinul si, fata de aceste acte intreprinse, nu mai putea monta un cristalin, nemaiexistand sacul capsular in care sa poată fi montat.Mai mult, vitrosul ochiului drept era plin de sange, acesta prezenta un edem cornean superior si cute descentrice si, prin urmare, nu mai putea vedea. In urma acestui consult, pacientul a fost diagnosticat cu afakie postoperatorie. La data de 25.02.2013, pacientul s-a prezentat la dr. I. R. pentr a-I solicita explicatii cu privire la cele intamplate in urma interventiei chirurgicale, dar aceasta, in loc sa dea o explicatie plauzibila celor intamplate, s-a multumit sa ii comunice doar ca este prea batran pentru a mai putea vedea cu ochiul drept, cataracta fiind ult prea avansata si, prin urmare, nu mai are rost sa mai monteze cristalinul intrucat oricum nu va putea vedea cu acesta. Dupa cums e poate clar observa, . totul intentionat, medical l-a minti si i-a ascuns faptul ca in urma operatiei oftalmologice i-a extras sacul capsulat impreuna cu cristalinul vechi si, prin urmare, noul cristalin nu se mai poate monta. In plus, i-a intocmit o adresa prin care l-a indrumat sa isi recupereze banii, cei 990 lei achitati pe cristalin, la aceeasi data i-a inmanat si biletul de externare. La data de 26.02.2013, pacientul a mers din nou la medical Volontir L. de la clinica medicala OCULUS, si a început tratamentul prescris cu picaturi de ochi, astfel incat sa ii calmeze durerile care persistau inca din momentul interventiei chirurgicale. Vederea ochiului drept a fost insa pierduta definitive. Ulterior parcurgerii acestor pasi, pacientul s-a adresat si clinicii WEST EYE din Bucuresti, pentru a solicita o noua opinie, in incercarea disperata de a gasi o solutie pentru a isi recupera vederea, In urma controlului oftalmologic I s-a pus acelasi diagnostic, afakie postoperatorie. Solicitand opinia avizata a altor medici oftalmologi, a primit acelasi raspuns, ca in timpul operatiei a fost extras suportul capsular central, fapt ce a dus la imposibilitatea aplicarii unui cristalin.
Reclamanta a precizat ca, din cauza interventiei chirurgicale efectuate de dr. I. R., atat cristalinul, cat si suportul capsular au fost extrase, cauzandu-I pacientului pierderea vederii la ochiul drept.
Reclamanta a subliniat ca faptele descrise anterior i-au afectat pacientului V. D. nu numai simțul vederii, ci intregul stil de viata. Din punct de vedere fizic, a avut dureri ale ochiului drept si nu a mai putut vedea cu el. Din punct de vedere psihic si emotional, acesta a fost foarte afectat din cauza faptului ca nu mai putea citi, se simtea marginalizat si considera ca nu mai putea aea un contact cu lumea din jurul sau, dupa o viata intreaga dedicata cercetarii, in cursul careia a obtinut aprox. 12 brevete de inventie, a studiat si a adus o importanta contributie la electrotehnica de astazi, tatal ei a ajuns in imposibilitatea de a mai citi sau studia, cu toate ca acest gen de activitati continuau sa detina o pondere majoritara in stilul de viata pe care il avea pana in momentul in care s-a stins.
Reclamanta a subliniat ca prin fapta dr. I. R., tatalui sau I s-a produs o vatamare corporala, savarsita a uurmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitarea profesiei de medic, vatamare ce consta in pierderea simtului vazului, pierderea suportului capsular central si incetarea functionarii ochiului drept, Astfel, conform reclamantei rezulta fara echivoc comiterea unui act de malpraxis, al carei subiect a fost tatal ei, V. D., De aceea, a solicitat Comisiei de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis efectuarea de cercetări, in urma carora sa constate daca dr. I. R. a comis un act de malpraxis, in exercitarea activitatii de preventive, diagnostic si tratament, in conformitate cu art. 668-674 din legea nr, 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Prin decizia nr. 111 din04.07.2014, Comisia a stabilit ca nu exista un caz de malpraxis.
Reclamanta a sustinut ca, urmare a sesizarii de malpraxis formulate de tatal sau si inregistrata la Directia de Sanatate publica a Municipiului Bucuresti cu nr._/29,.08.2013, privind dosar pacient V. D., Comisia de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis a emis decizia nr. 111/04.07.2014, prin care a stabilit ca in cauza nu a existat un caz de malpraxis savârsit de dr. I. R.. Aceasta Comisie a emis decizia sus menționată bazandu-se pe motivarea expertizei luate un discutie, de care reclamanta nu a luat cunostinta, desi a achitat costurile pentru efectuarea acesteia, si prin mentionarea suplimentara ca, in contextul amplei patologii din sfera neglijata de pacient, in sensul ca nu a fost aplicat tratamentul impus de situatie in timp util, situatie ce evolua la un organism varstnic, s-au constituit consecințe locale ce au influența în sens negative evoluția postoperatorie.
Reclamanta a sustinut, pe de o parte, ca din expertiza efectuata pentru Comisia de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis reiese ca dr. I. R. trebuia sa depisteze anterior efectuării operatiei eventualele riscuri – existența cataractei, prezenta unei pseudoexfolieri capsulare – si sa I le prezinte pacientului, iar, pe de alta parte, ca expertiza ajunge la concluzii eronate, cum ar fi posibilitatea ameliorarii vederii la ochiul drept prin montarea unui cristalin sau unei lentile de contact.
Reclamanta a invocat caracterul contradictoriu al concluziilor expertului, dar si faptul ca,potrivit art. 671 alin. 4 din legea nr. 95/2006, avea dreptul sa primeasca un exemplar al raportului de expertiza.
Reclamanta a apreciat ca sunt intrunite cerintele angajarii raspunderii civile delictuale a dr. I. R., dar si calitatea acesteia de prepus al Spitalului de urgente oftalmologice Bucuresti, raspunderea in aceasta situatie fiind delictuala. In drept, reclamanta a invocat art. 29 si urm. Cod pr. Civ., art. 192 si urm. Cod pr.civ., art. 673 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, art. 8 din OMS nr. 482/2007, art. 6 din Legea nr. 46/2003, art. 1349 coroborat cu art. 1357 cod civil, art. 1372, art. 1382 cod civil. Cauza a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 385,65 lei (f. 61 bis).
Prin intampinare (f. 72-84), paratul S. C. de urgente oftalmologice Bucuresti a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, cu motivarea, in esenta, ca nu a existat niciun caz de malpraxis. Prin intampinare (f. 100 – 107), parata I. R. a invocat excepția de netimbrare, exceptia lipsei calitatii procesuale active, iar in subsidiar a cerut respingerea actiunii ca neintemeiata.
Deliberand cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active, instanta retine urmatoarele:
Desi reclamanta a invocat calitatea de mostenitor legal al numitului V. D., depunand in sustinerea acestui fapt certificatul sau de nastere si certificatul de deces al defunctului, aceasta nu a probat calitatea de mostenitor legal de pe urma defunctului,printr-un certificat de mostenitor sau certificat de calitate de mostenitor, potrivit art. 1133 alin. 1 cod civil si art. 114 din legea nr. 36/1995.
Pentru aceste considerente, instanta va admite exceptia lipsei calitatii sale procesuale active si va respinge actiunea ca fiind formulate de o persoana fara calitate procesuala active.
În baza art. 453 cod proc.civila, fata de modul de soluționare, va obliga reclamanta la plata sumei de 750 lei cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat, către pârâta I. R. (f. 179-180)
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în cauza privind pe reclamantul P. F. D. A. LA SPARL P. SI ASOCIATII - sector 2, București, .. 6C, . cu pârâții S. C. DE U. OFTALMOLOGICE BUCUREȘTI - sector 1, București, PIAȚA A. LAHOVARI, nr. 1A și I. R. cu sediul profesional la S. C. de U. Oftalmologice - sector 1, București, PIAȚA A. LAHOVARI, nr. 1A.
Respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Obligă reclamanta la plata sumei de 750 lei cheltuieli de judecată către pârâta I. R..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, care se depune la judecătoria sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. C. N. H. A.
Red.G.C.N/5 ex, ..2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 350/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 183/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
