Pretenţii. Sentința nr. 6819/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 6819/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 6819/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 6819/2015
Ședința publică de la 15 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. V. A.
Grefier V. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții formulată de reclamanta S.C. A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A., în contradictoriu cu pârâții A. D. PUBLIC SECTOR 1 și C. L. SECTOR 1.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 01.04.2015, care face parte integrantă din prezenta când, instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 08.04.2015 pentru astăzi, 15.04.2015, când instanța, în urma deliberării, a pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Prin cererea inregistrată pe rolul acestei instanțe la 17.03.2014, sub nr._, reclamanta S.C. A. R. Asirom Vienna Insurance Group S.A. a chemat in judecată pe pârâtele C. L. sector 1 și Administrația D. Public sector 1 București solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o pronunța să dispună obligarea pârâtelor, în solidar, la plata sumei de 1511 lei, reprezentând despăgubiri civile, dobânda legală la această sumă calculată de la data plății indemnizației de asigurare și până la achitarea integrală a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că autoturismul cu nr. de inmatriculare_, asigurat CASCO la reclamanta, a fost avariat la data de 19.02.2013 in timp ce circula pe .. 117, din Bucuresti, datorită unei gropi nesemnalizate ce se afla în carosabil.
Reclamanta a achitat păgubitului o despăgubire in valoare de 1511 lei.
Arata ca paratele se fac vinovate de producerea prejudiciului; ca s-a efectuat convocarea la conciliere directa, dar raspunsurile paratelor au fost in sensul neinsusirii raspunderii.
In drept, s-au invocat dispozițiile din HCGMB nr. 254/2008, art. 1357 și art. 2210 Cod civil.
In sustinerea cererii s-au depus inscrisuri in fotocopie. f. 5-30
Parata Administrația D. Public sector 1 a formulat intampinare in cauza prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata aratand ca reclamanta nu face dovada conditiilor cumulative care atrag raspunderea civila delictuala in sensul ca prin inscrisurile depuse nu face dovada faptei ilicite, a raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si nici existenta vinovatiei paratei Administrația D. Public sector 1.
In drept s-au invocat dispozițiile art.115 C.p.civ., art. 1357 C.civ., HCGMB nr.254/2008.
In sustinerea intampinarii s-au depus inscrisuri in fotocopie. f. 49, 53
Ulterior, reclamanta depus cereri completatoare si precizatoare prin care arata ca intelege sa solicite si obligarea paratelor la plata dobanzii legale in continuare pana la achitarea integrala a debitului.
C. L. Sector 1 a formulat intampinare in cauza prin care a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive și lipsei capacității de folosință, iar pe fond au solicitat respingerea cererii ca neintemeiată, aratand ca reclamanta nu face dovada faptei ilicite, a raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si nici existenta vinovatiei C. L. Sector 1.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe dispozitiile art.205 si urm. C.p.c., art. 1357 C.civ.
A fost administrată proba cu înscrisuri, proba testimonială fiind audiată martora D. C. I. Maia și proba cu expertiza tehnica judiciara în specialitatea autovehicule.
La dosarul cauzei a fost depus raportul de expertiza tehnica judiciara în specialitatea autovehicule intocmit de M. O. V..
Din ansamblul probator administrat in cauză, instanța reține următoarele:
Analizând, în temeiul art. 248 C.proc.civ., excepțiile lipsei calității procesual pasive și lipsei capacității de folosință, invocate de pârâți, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Sub acest aspect, se reține că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, instanța fiind ținută de cadrul procesual trasat prin conținutul cererii, astfel încât reclamantul este dator să justifice și calitatea procesuală a persoanei chemată în judecată.
Pârâții în cauză au fost chemați în judecată în considerarea calității lor de administratori ai drumului public, conferită de actele normative în vigoare și având în vedere dispozițiile art. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, care instituie răspunderea acestor administratori pentru calitatea drumului public și pentru siguranța autovehiculelor.
Art 5 alin 6 din OUG nr. 195/2002 prevede că în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe / lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravențional, civil sau penal, în condițiile legii.
De asemenea, potrivit art 3 rap. la art 2 din HCGMB nr. 254/2008 arterele care nu sunt în administrația Administrației Străzilor, urmează a fi administrate de Consiliile locale ale sectoarelor 1-6 în aria cărora se află.
Prin urmare, deoarece . .. 117 se află în administrarea Primăriei Sectorului 1 fiind înscrisă în anexa nr.1 și 2 la HCGMB nr. 254/2008 la poziția 146 și pe site-ul oficial al Primăriei Sectorului 1 la poziția 988, C. L. sector 1 are calitate procesuală pasivă, astfel că se va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de C. L. sector 1.
Totodată se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația D. Public sector 1 București și se va respinge acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată în contradictoriu cu pârâta Administrația D. Public sector 1 ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Asupra exceptiei lipsei capacității de folosință a pârâtei C. L. sector 1.
Sub aspectul exceptiei lipsei capaciatatii de folosinta, instanta retine ca aceasta reprezintă una dintre condițiile dreptului la acțiune, pe care reclamanta este ținută să le justifice atât în ce privește latura activă, cât și cea pasivă.
Pentru ca o persoană să poată fi parte în procesul civil, pe lângă celelalte condiții cerute de legea procesuală civilă este necesar ca aceasta să aibă capacitate procesuală civilă, în acest sens art.56 alin. 2 C.pr.civ. precizând că poate fi parte în judecată „orice persoană care are folosința drepturilor civile”, sancțiunea lipsei capacității de folosință fiind nulitatea absolută a actelor de procedură săvârșite.
C. L. sector 1 are capacitate de folosință potrit art. 36 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, având inițiativă și hotărând în toate problemele de interes local, cu excepțiile prevăzute de lege.
Prin urmare, se va respinge excepția lipsei capacității procesuale de folosință a paratei C. L. sector 1.
Pe fondul cauzei în contradictoriu cu parata C. L. sector 1:
Potrivit declaratiei conducatorului autoturismului avariat – D. C. I. Maia si schitei executate de catre acesta - la data de 19.02.2013, a condus autoturismul marca Matiz cu nr. de inmatriculare_, asigurat CASCO la reclamanta, pe . .. 117 din Bucuresti, din direcția Cotroceni către Gara de Nord, iar în dreptul imobilului nr. 117 a intrat cu botul mașinii într-o groapă semnalizată parțial (dar fără lumină) pe o stradă prost luminată, groapă ce se afla în carosabil.
Piesele avariate ale autovehiculului au fost bară față spartă, astfel cum rezultă din toate înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă, precum și din concluziile raportului de expertiză tehnică auto efectuată în cauză.
La data producerii avariei, autoturismul cu nr. de înmatriculare_ era asigurat CASCO la societatea reclamantă, care a întocmit procesul-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule (fila 8). A fost emisă factura fiscală nr. 13/_ din 12.03.2013, de către service-ul auto unde au fost efectuate reparațiile autovehiculului, reclamanta achitând persoanei păgubite suma de 1511 lei, conform istoricului de plăți din data de 29.05.2013, ca urmare a realizării riscului asigurat.
Pentru a fi angajată răspunderea pentru fapta proprie, în speță, trebuie îndeplinite, cumulativ, o . condiții speciale, fundamentate pe dispozițiile speciale ale Legii nr. 136/1995, precum și condițiile generale de răspundere, prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, cu aplicabilitate în ceea ce privește circulația, precum și întreținerea drumurilor publice, completate cu cele ale dreptului comun în materie, respectiv art. 1357 și urm. Cod civil, cu privire la răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie.
În ceea ce privește condițiile speciale, reclamanta trebuia să facă dovada existenței unei polițe de asigurare valabile, la momentul producerii riscului asigurat, precum și cea a subrogației în drepturile persoanei păgubite, prin plata despăgubirilor, conform art. 2210 cod civil.
Instanța reține că la data de 19.02.2013 autoturismul marca Matiz cu nr. de inmatriculare_ a fost asigurat CASCO la societatea reclamantă, conform contractului de asigurare facultativă . nr._/24.08.2012, iar în baza acestuia, a procesului-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, a facturii fiscale emise de service-ul auto care a asigurat remedierea avariilor produse autovehiculului, reclamanta a achitat despăgubirea, în valoare de 1511 lei, conform istoricului de plăți din data de 29.05.2013 IN DOSARUL DE DAUNA_.
În ceea ce privește condițiile generale, ale răspunderii pentru fapta proprie, în speță, pentru calitatea drumului public, în calitate de administrator, prevăzute de art. 1357 și urm. cod civil și art. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, reclamanta trebuia să facă dovada prejudiciului suferit de către proprietarul autoturismului asigurat, în drepturile căruia s-a subrogat, a raportului de cauzalitate dintre fapta pârâtei și prejudiciu, a vinovăției, precum și a calității de administrator a drumului public, în accepțiunea art. 5 din O.U.G. nr. 195/2002.
Referitor la calitatea de administrator a drumului public, aceasta era deținută, la momentul producerii avariilor, pârâta C. L. sector 1, conform art. 22 din O.G. nr. 43/1997.
Referitor la prejudiciu, acesta are un caracter cert, atât în privința existenței sale, cât și a posibilităților de evaluare, astfel cum rezultă din raportul de expertiză, coroborat cu constatările reprezentantului reclamantei din cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 19.02.2013. În ceea ce privește contravaloarea reparațiilor necesare, aceasta a fost stabilită de către unitatea service la suma de 1511 lei, suma achitată de către reclamantă.
Instanța apreciază că in cauză nu s-a făcut dovada elementelor răspunderii civile delictuale, respectiv a legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu.
Înscrisurile care provin fie de la reclamantă, fie au fost întocmite pe baza declarațiilor asiguratului reclamantei, nu pot face dovada credibilă a veridicității celor descrise.
În acest sens, instanța reține că pentru ca un înscris sub semnătură privată să facă proba împotriva unui terț, este necesar ca acesta să fie semnat sau recunoscut de partea căreia i se opune, potrivit art. 1176 Cod civil.
În caz contrar, s-ar da posibilitatea oricărei persoane să își constituie singură probele necesare pentru a obliga o altă persoană la plata unor sume de bani.
Mai mult, declarația conducătorului auto este subiectivă, dată fiind poziția sa de autor al reclamantei, aceasta dobândind dreptul dedus judecății prin subrogare legală în drepturile conducătorului auto.
Totodată, acesta are interesul să declare faptul că accidentul s-a produs din cauze care nu îi sunt imputabile sau să nu declare circumstanțele ce i-ar fi defavorabile, pentru a beneficia de avantajele încheierii asigurării facultative fără a se reține vreun accident produs din culpa sa, precum și pentru a evita eventuale sancțiuni contravenționale.
Prin urmare, nu se poate stabili dacă avariile au fost produse de o denivelare care se afla pe un drum administrat de pârâtă.
Analizând probele administrate, instanța constată că nu s-a dovedit legătura de cauzalitate neexistând nicio dovadă convingătoare în sensul că avarierea autovehiculului se datorează obstacolului indicat de asiguratul reclamantei.
Totodată, nefăcându-se nicio altă probă cu privire la împrejurările producerii accidentului, instanța nu poate stabili culpa pentru producerea avariilor reparate pe cheltuiala reclamantei.
Astfel, este posibil ca acestea să fi fost în exclusivitate rezultatul existenței unei denivelări în carosabil.
Instanța consideră că nu poate fi admisă o acțiune în răspundere civilă delictuală atâta vreme cât reclamanta nu a adus nicio probă pentru a dovedi fapta ilicită, culpa pârâtei și nici legătura de cauzalitate dintre pretinsa faptă ilicită și prejudiciu, neexistând certitudine nici măcar cu privire la data și locul producerii avariilor la autoturismul asigurat.
Soluția contrară ar însemna inversarea sarcinii probei, stabilită de art. 10 Cod de procedură civilă ca aparținând celui ce formulează cererea de chemare în judecată, deși nu există nicio prevedere derogatorie în acest sens, iar toate elementele răspunderii delictuale puteau fi dovedite de reclamantă.
Faptul că starea drumurilor în România este cunoscută ca fiind necorespunzătoare nu face ca administratorii drumurilor să răspundă pentru orice avarii suferite de autovehicule și care „ar putea” fi provocate de această stare a drumurilor.
Pentru angajarea răspunderii administratorului drumului este necesar ca societatea de asigurare să dovedească toate împrejurările în care s-a produs accidentul cu probe care să fie opozabile pârâtei și care să poată fi administrate de instanță; în caz contrar, societatea de asigurare, în calitatea sa de parte într-un contract aleatoriu, va suporta pagubele rezultate ca urmare a producerii riscului asigurat, pentru care a și încasat prima de asigurare.
Data și locul producerii accidentului reies numai din declarația conducătorului auto. Înscrisurile care provin fie de la reclamantă, fie au fost întocmite pe baza declarațiilor asiguratului reclamantei, nu pot face dovada credibilă a veridicității celor descrise.
Planșele foto nu vor fi avute în vedere de către instanță, întrucât acestea au fost efectuate de către inspectorii reclamantei și nu permit verificarea veridicității lor și nici a datei la care au fost întocmite. .In plus, acestea nu redau cu exactitate locul in care s-a produs evenimentul invocat de reclamanta, nefiind posibil sa se stabileasca acesta in plan longitudinal si transversal pe baza unor probe materiale certe intrucat din dosarul de dauna nu rezulta nimic in acest sens, personalul de specialitate nu a stabilit relatii dimensionale, raportat la unele repere fixe din zona- elementele anterior mentionate care sa permita stabilirea exacta a locului.
Având în vedere prevederile art. 5 alin. 6 din O.U.G. nr. 195/2002, locul producerii accidentului este important pentru stabilirea calității persoanelor chemate în judecată de administrator al drumului public pe care s-a produs avaria, condiție expres prevăzută de textul de lege menționat pentru angajarea răspunderii delictuale. În speță, nu s-a adus nicio probă obiectivă, care să formeze convingerea instanței că accidentul s-a produs datorita gropii indicate de reclamanta prin plasele foto depuse la dosar, astfel încât nu poate fi angajată răspunderea delictuală a pârâtei.
Totodata, potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit de d-l expert M. O. V. avariile existente în dosarul de daună sunt rezultatul unui impact cu obiect barieră rigid; nu se puteau produce în modalitatea arătată de asiguratul reclamantei fiind specifice unui alt gen de impact. Nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între avariile autoturismului și starea carosabilului.
Din materialul probator nu rezulta cu certitudine imprejurarile in care s-au produs avariile masinii si nici nu s-a probat ca aceste avarii sunt rezultatul omisiunilor paratei in executarea obligatiilor care ii reveneau.
Față de toate considerentele mai sus arătate, constatând că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 1357 și următoarele Cod civil pentru angajarea răspunderii delictuale a pârâtei, instanța apreciază neîntemeiată acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată în contradictoriu cu pârâta C. L. sector 1, urmând a o respinge în consecință.
Cererea accesorie privind plata dobânzii legale stabilita de BNR,calculata de la data platii si in continuare pana la achitarea integrala a debitului,va fi respinsa ca urmare a solutionarii primului capat de cerere,potrivit principiului « accesorium sequitur principalae ».
Reclamanta fiind în culpă procesuală, în temeiul dispozițiilor art. 453 Cod procedură civilă, instanța urmează a respinge ca neîntemeiată și cererea acesteia privind obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Se va lua act că pârâta C. L. sector 1 va solicita plata cheltuielilor de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul C. L. sector 1.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta Administrația D. Public sector 1.
Respinge acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta S.C. A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A cu sediul ales în sector 2, București, .. 178 în contradictoriu cu pârâta Administrația D. Public sector 1 - sector 1, București, . fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta S.C. A. R. ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A cu sediul ales în sector 2, București, .. 178 în contradictoriu cu pârâtul C. L. sector 1 - sector 1, București, .. 9-13, ca neîntemeiată.
Respinge capătul de cerere privind plata cheltuielilor de judecată formulat de reclamantă, ca neîntemeiat.
Ia act că pârâtul C. L. sector 1 va solicita plata cheltuielilor de judecată pe cale separată.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel care se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.04.2015.
Președinte, Grefier,
C. V. A. V. P.
Pentru președintele completului, promovat la Pentru grefier aflat în C.O.
Tribunalul București, semnează, cf. disp. art. 426 alin.4 semnează Grefier-Șef
c.pc. Președintele Judecătoriei Sector 1 București
Red. C.V.A./Tehnored. C.V.A. 13 AUGUST 2015
← Anulare somaţie de plată. Sentința nr. 6927/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 6941/2015. Judecătoria... → |
---|