Pretenţii. Sentința nr. 8257/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 8257/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 8257/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr. 8257/2015
Ședința publică din data de 5 mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. S.
GREFIER: M. B.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul C. B. în contradictoriu cu pârâta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 28 aprilie 2015, fiind consemnate în Încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre. La data de 27.04.2015, reclamantul a depus note scrise.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, în conformitate cu dispozițiile art. 395 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 31.12.2014, sub nr._, fiind trimisă prin poștă la data de 30.12.2014, reclamantul C. B. a chemat în judecată pe pârâta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 33.958 lei, reprezentând penalități de întârziere, calculate în raport de suma de 33.097,08 lei (diferență debit neachitată) datorată de pârâtă începând cu data de 15.02.2010 (data recunoașterii de datorie), cu precizarea că această sumă este rezultatul aplicării la suma de 33.097,08 lei a procentului de penalitate de 0,1% pe zi de întârziere prevăzut de dispozițiile art. 37 din Normele de aplicare aprobate prin Ordinul CSA nr. 21/2009, pe perioada 15.02.2010 (data recunoașterii) și până la data de 6.12.2012 (data plății), însumând 1.026 de zile de întârziere. Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 24.12.2009, a fost implicat într-un accident rutier, fiind avariat autovehiculul aflat în proprietatea sa, având număr de înmatriculare_, de către conducătorul autovehiculului cu număr de înmatriculare_, asigurat pentru răspundere civilă obligatorie la societatea pârâtă. A precizat că a avizat societatea pârâtă cu privire la producerea accidentului rutier, fiind deschis dosarul de daună RA-018/BU/_, în care pârâta a recunoscut că datorează cu titlu de despăgubire suma de 71.705,45 lei, conform adresei nr._/15.02.2010. A menționat că, în luna martie 2010, pârâta a achitat doar valoarea de 38.603,37 lei, fiind obligată la plata diferenței de 33.097,98 lei, în urma soluționării recursului declarat de reclamant în Dosarul nr._/299/2010, iar plata fiind efectuată la data de 6.12.2012. A considerat că pârâta este în culpă, refuzând în mod nejustificat plata despăgubirii, astfel încât datorează penalități de întârziere la suma de 33.097,08 lei, calculate conform art. 36 și art. 37 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009. A precizat că prescripția a fost întreruptă atât prin recunoașterea datoriei, survenită prin adresa nr._/15.02.2010, precum și prin efectuarea unor plăți parțiale de către pârâtă, acest fapt fiind statuat și de Judecătoria Sectorului 1 București, prin Sentința civilă nr._/10.10.2014 pronunțată în Dosarul nr._/299/2014.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Ordinului C.S.A. nr. 21/2009, ale Codului civil și ale Decretului nr. 167/1958.
În dovedirea pretențiilor sale, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 1.623,74 lei (fila 37), reprezentând taxă judiciară de timbru.
La data de 4.03.2015, în conformitate cu art. 201 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, conform art. 1 alin. 2 coroborat cu art. 3 alin. 1 și art. 7 din Decretul nr. 167/1958, considerând că termenul general de prescripție s-a împlinit la data de 27.10.2013, prin raportare la data formulării acțiunii în Dosarul nr._/299/2010, precum și că acesta nu a fost întrerupt prin punerea în executare silită a hotărârii pronunțate.
Pe fond, pârâta a solicitat să se constate cu nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 37 din Ordinul C.S.A. nr. 21/2009, întrucât societatea de asigurare și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art. 36 din Ordin și a comunicat reclamantului că autovehiculul poate fi reparat pentru suma de 38.608,37 lei, această sumă fiind achitată la data de 18.03.2010. A menționat că diferența de despăgubire în cuantum de 33.097,08 lei, în raport de care reclamantul solicită penalitățile de întârziere, a fost stabilită prin hotărâre judecătorească, fiind incidente dispozițiile art. 36 alin. 1 teza finală din Ordinul C.S.A. nr. 21/2009.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile 205 Cod procedură civilă.
În dovedirea întâmpinării, pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Reclamantul nu a formulat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut de art. 201 alin. 2 Cod procedură civilă.
În ședința publică din 28 aprilie 2015, instanța a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Instanța a încuviințat și a fost administrată, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate, instanța reține următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1274 din 30.05.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a Civilă, în Dosarul nr._/299/2010 a fost admisă cererea formulată de reclamant împotriva pârâtei, societatea de asigurare fiind obligată să plătească reclamantului suma de 33.097,98 lei, reprezentând diferență despăgubiri, precum și suma de 1.940 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. În motivarea acestei hotărâri, instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 50 alin. 10 din Ordinul C.S.A. nr. 21/2009 privind ipoteza în care plata despăgubirilor se solicită înainte de efectuarea reparațiilor, costul acestora stabilindu-se pe baza evaluării asigurătorului, precum și că asigurătorul a realizat o evaluare a reparațiilor necesare autoturismului reclamantului a căror valoare se ridică la suma de 71.705,45 lei, din care a achitat suma de 38.608,37 lei, deși plata despăgubirilor nu este condiționată de dovada plății de către beneficiar a reparațiilor necesare.
La data 6.12.2012, pârâta a achitat reclamantului suma de 35.037,98 lei, datorată în temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia civilă nr. 1274 din 30.05.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a Civilă, în Dosarul nr._/299/2010.
Aceasta fiind situația de fapt, instanța constată că, în drept, potrivit art. 37 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009, dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea, la suma de despăgubire cuvenită, care se plătește de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.
În prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile pentru obligarea pârâtei la plata penalizărilor de 0,1%, calculate pentru fiecare zi de întârziere, pentru diminuarea nejustificată a despăgubirilor stabilite prin adresa nr._ din 15 februarie 2010, din care a fost achitată voluntar doar suma de 38.608,37 lei. Având în vedere că pârâta avea obligația de a achita integral despăgubirile stabilite în favoarea reclamantului, în cuantum de 71.705,45 lei, în termen de 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, diferența de 33.097,98 lei a fost achitată cu întârziere de 1.015 zile, la data de 6.12.2012, cuantumul penalizărilor calculate pentru perioada de întârziere fiind de 33.594,44 lei.
Solicitarea reclamantului de acordare a penalizărilor de întârziere calculate începând cu data de 15.02.2010 este neîntemeiată pentru perioada 15.02._10, având în vedere că dispozițiile art. 36 alin. 1 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009 acordă asigurătorului un termen suspensiv de plată a despăgubirilor, creanța principală devenind scadentă la data expirării termenului de plată.
Apărările pârâtei privind faptul că ar fi aplicabilă teza finală a prevederilor art. 36 alin. 1 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009, despăgubirile fiind stabilite prin hotărâre judecătorească, sunt neîntemeiate, contravenind puterii de lucru judecat de care se bucură considerentele care au justificat admiterea acțiunii prin Decizia civilă nr. 1274 din 30.05.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a Civilă, în Dosarul nr._/299/2010.
În acest sens, instanța constată că s-a stabilit, cu putere de lucru judecat, că despăgubirile sunt datorate de pârâtă, în conformitate cu art. 50 alin. 10 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009, cuantumul acestora fiind determinat pe baza evaluării pe care societatea de asigurare a efectuat-o, astfel încât nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 45 din aceleași Norme pentru stabilirea despăgubirilor prin hotărâre judecătorească. Totodată, considerentele Deciziei civile nr. 1274 din 30.05.2012 pronunțată de Tribunalul București fac dovada încălcării de către pârâtă a obligațiilor prevăzute de art. 36 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009, prin diminuarea nejustificată a despăgubirilor cuvenite reclamantului, astfel încât aceasta este obligată la plata penalizărilor calculate asupra diferenței de despăgubire neachitată în mod nejustificat în termenul prevăzut de art. 36 alin. 1 din Norme.
Este adevărat că, prin adresa nr._ din 15 februarie 2010, pârâta a comunicat reclamantului valoarea maximă de despăgubire calculată conform art. 50 alin. 12 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009, acest înscris nefăcând referire la evaluarea despăgubirilor conform art. 50 alin. 10 din Norme. Însă, având în vedere că prin hotărârea judecătorească irevocabilă pronunțată în Dosarul nr._/299/2010 s-a stabilit că valoarea comunicată reclamantului reprezintă evaluarea reparațiilor necesare autoturismului acestuia, reținerea unor argumente privind faptul că suma la care a fost obligată pârâta nu era datorată conform art. 50 alin. 10 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009 contravine autorității de lucru judecat de care se bucură considerentele decizorii cuprinse în Decizia civilă nr. 1274 din 30.05.2012 pronunțată de Tribunalul București.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu art. 37 raportat la art. 36 alin. 1 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009, instanța va admite, în parte, cererea de chemare în judecată și va dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantului suma de 33.594,44 lei, reprezentând penalități de întârziere de 0,1% pe zi, calculate asupra despăgubirilor plătite cu întârziere în cuantum de 33.097,98 lei, pentru perioada 25.02.2010-5.12.2012 (1015 zile).
Având în vedere că cererea de chemare în judecată urmează a fi admisă parțial, culpa procesuală aparținând pârâtei cu privire la pretențiile întemeiate formulate de reclamant, în conformitate cu art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.612,83 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul C. B., având CNP_, cu domiciliul în București, ., sector 4, și cu domiciliul ales la Cabinet de avocat D. M., în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., având C.U.I._ și număr de ordine în Registrul Comerțului J40/_/2001, cu sediul în București, .. 51, sector 1, și cu adresa de corespondență în București, .. 23, sector 1.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 33.594,44 lei, reprezentând penalități de întârziere de 0,1% pe zi, calculate asupra despăgubirilor plătite cu întârziere în cuantum de 33.097,98 lei, pentru perioada 25.02.2010-5.12.2012 (1015 zile), conform art. 37 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 21/2009.
Obligă pe pârâtă la plata către reclamant a sumei de 1.612,83 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii admise.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5.05.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
M. STANCUMARIANA B.
Se comunică:
- reclamantului C. B., la domiciliul ales la Cabinet de avocat D. M., în București, ., ., .;
- pârâtei S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., la adresa de corespondență din București, .. 23, sector 1.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904 Red. M.S./Dact. M.B., M.S./4 ex./14.09.2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8248/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8071/2015. Judecătoria... → |
---|