Validare poprire. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 02/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 20213/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. _
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 02.11.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE ROBERT CRISTIAN BURLACU
GREFIER C. I. Ț.-F.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditoarea U. T. G. A. DIN IAȘI, debitoarea ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE UT 515, și pe terțul poprit ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ȘI PROBLEME SPECIALE având ca obiect validare poprire.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 26.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de a delibera a amânat pronunțarea la data de 22.06.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.07.2015 sub nr._, creditoarea U. T. G. A. a solicitat, în contradictoriu cu terțul poprit Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și debitorul Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale UT 515, validarea popririi înființate la data de 29.06.2015 de B. P. C. G. în dosarul 185/2014 până la concurența sumei de_,20 lei.
În motivarea cererii, creditoarea a învederat instanței că prin sentința civilă nr. 6722/2014 a Judecătoriei Iași s-a dispus anularea parțială a procesului-verbal încheiat în data de 23.01.2012 și anularea proceselor verbale încheiate în data de 11.01, 09.02 și 14.02 de B. B. G. în dosarul de executare nr.335/2011, întoarcerea executării silite și obligarea debitoarei Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale UT 515 la restituirea sumei de_,42 lei și plata cheltuielilor de judecată în cuantum de_ lei.
Prin încheierea pronunțată de B. P. C. G. în data de 18.11.2014 s-a dispus încuviințarea executării silite împotriva debitoarei iar în data de 29.06.2015 s-a dispus înființarea popririi fără ca terțul poprit să se conformeze dispoziției de poprire.
În drept, creditoarea a invocat prevederile art. 789-791 C.proc.civ.
În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
Prin întâmpinarea depusă la data de 27.08.2015, debitoarea a arătat instanței că, prin Hotărârea nr. 598 din 23.07.2014 se modifică Hotărârea Guvernului nr. 1380/2009 în sensul în care La articolul 3 litera A, după punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 61, cu următorul cuprins: " 61. pentru operațiunile din domeniul activității finanțate integral din venituri proprii, deleagă, în condițiile legii, către unitățile teritoriale efectuarea în calitate de administratori a operațiunilor comerciale privind stocurile păstrate în rezervele de stat, unitățile teritoriale urmând a acționa în numele și pentru Administrația Națională, potrivit dispozițiilor legale în vigoare;".
" 11. pentru domeniul activității finanțate integral din venituri proprii, contractele se încheie în numele Administrației Naționale, unitățile teritoriale răspund de derularea acestor contracte, iar aparatului propriu îi revine încasarea, respectiv plata prețului contractului;".
În bază prevederilor menționate debitoarea a arătat că de la . acestei Hotărâri de Guvern aceasta nu mai deține fonduri proprii iar sumele încasate în urma executării silite au fost virate terțului poprit.
A mai arătat debitoarea că în cauză sunt incidente dispozițiile art.2 alin.2 din OG 22/2002 și a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.
Prin întâmpinarea depusă la data de 31.08.2015, terțul poprit a solicitat respingerea cererii de validare a popririi ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, terțul poprit a învederat instanței că în baza Legii 82/1992 aceasta are calitatea de organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Ministerului Afacerilor Interne având calitatea de ordonator secundar de credite, având în subordine unități teritoriale, cu personalitate juridică care au calitatea de ordonatori terțiari de credite.
Terțul poprit a arătat instanței că poprirea este lovită de nulitate ca urmare a nerespectării termenului de 6 luni prevăzut de OG 22/2002 și a arătat că în conformitate cu Legea nr.500/2002 creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor și autorităților publice se achită din sumele aprobate cu această destinație prin bugetele acestora, sau, după caz, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
A mai arătat terțul poprit că nu se poate reține o culpă a acestuia privind dispoziția de poprire, întrucât prin adresa nr._/06.07.2015 aceasta a precizat faptul că va întreprinde demersurile legale în vederea soluționării aspectelor în cauză.
Prin răspunsul la întâmpinare, depus la data de 15.09.2015, creditoarea a solicitat respingerea susținerilor debitoarei, arătând că, în cadrul procedurii de poprire participă trei subiecți de drept între care se stabilesc raporturi juridice ce preced înființarea și validarea popririi, respectiv raportul de creanță dintre creditorul urmăritor și debitorul urmărit și raportul de creanță dintre debitorul urmărit și terțul poprit, acest din urmă raport caracterizându-se prin aceea că terțul poprit este dator față de debitorul urmărit.
A mai arătat creditoarea că calitatea procesuală a debitoarei reiese din titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 6722/2014 a Judecătoriei Iași iar contestația la executare formulată de debitoare în dosarul de executare nr.185/2014 al B. P. C. G. a fost respinsă prin sentința civilă nr._/2015 a Judecătoriei Sectorului 4 București.
Creditoarea a învederat instanței că au fost respectate dispozițiile OG 22/2002 astfel cum rezultă din somația nr. 185/20.11.2014 emisă de executorul judecătoresc iar terțul poprit nu a formulat nicio opoziție cu privire la cererea acesteia de executare silită și la cererea de validare.
Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 08.10.2015, creditoarea a arătat instanței că au fost respectate dispozițiile OG 22/2002 astfel cum au fost modificate prin Legea 110/2007, terțul poprit nu a formulat nicio opoziție cu privire la cererea de executare silită și la cererea de validare a popririi.
A mai arătat creditoarea că ordonatorul de credite al debitoarei este obligat să includă în bugetul de plăți creditele necesare pentru achitarea sumelor datorate și stabilite prin titluri executorii iar după îndeplinirea acestei obligații către debitor, ordonatorul, în calitate de terț poprit, urmează să facă plățile către creditor, luând naștere astfel un raport juridic prin care terțul poprit devine debitorul direct al creditorului popritor pentru suma poprită.
Creditoarea a mai relevat și aspectul că atât în practica judiciară cât și literatura de specialitate s-a statuat că veniturile viitoare ale debitorului pot constitui obiect al popririi iar terțul poprit nu a contestat faptul că debitoarea are conturi deschise la respectiva instituție, astfel încât se constată că este îndeplinită condiția ca terțul poprit să datoreze sume de bani debitoarei.
Prin adresa înregistrată în data de 14.10.2015, B. P. C. G. a înaintat instanței copii certificate de pe înscrisurile dosarului de executare 185/2014.
Prin concluzii scrise, terțul poprit a arătat instanței că nu este îndeplinită condiția esențială ca terțul poprit să datoreze sume de bani debitorului pentru motivele dezvoltate prin întâmpinare.
Prin concluziile scrise, debitoarea, a reiterat, în esență, susținerile dezvoltate prin întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt :
Prin cererea de executare silită (fila 146) înregistrată de B. sub nr. 185/18.11.2015 creditoarea a solicitat punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.6772/09.05.2015 a Judecătoriei Iași.
Prin încheierea din data de 20.11.2014 (fila 143), executorul judecătoresc a dispus încuviințarea executării silite împotriva debitoarei Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale UT 515.
Prin somația din data de 20.11.2014 (fila 141) debitoarea a fost notificată cu privire la obligația de plată cu menționarea expresă a termenului de 6 luni prevăzut de OG 22/2002.
Prin adresa din data de 20.05.2015 (fila 117) s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor deschise de debitoare la Trezoreria Sectorului 1 București.
Prin adresa din data de 20.05.2015 (fila 114) s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor deschise de debitoare la Trezoreria Municipiului București.
Prin adresa nr._/21.05.2015 (fila 92) s-a comunicat executorului că debitoarea nu are conturi deschise la Trezoreria Municipiului București.
Prin adresa din data de 29.06.2015 (fila 82), executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra sumelor de bani aflate în conturile terțului poprit și interdicția de a le plăti terțului poprit.
Prin adresa nr._/06.07.2015 (fila 71) terțul poprit a precizat faptul că va întreprinde demersurile legale în vederea soluționării aspectelor în cauză.
În drept:
Conform art. 790 alin.1 C.proc.civ. Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Conform art. 781 alin.1 și 2 din C.proc.civ. Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, în condițiile art. 733 alin. (1), pot fi poprite și bunurile mobile corporale ale debitorului deținute de un terț în numele său. În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât și încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 729, dacă este cazul.
Specificul procedurii popririi este determinat de existența a trei raporturi juridice, din care două preexistente popririi iar cel de-al treilea este ulterior, născut în temeiul popririi.
În procedura validării, instanța va analiza existența raportului de creanță dintre creditorul urmăritor și debitorul urmărit, raportul de creanță dintre debitorul urmărit și terțul poprit și legalitatea adresei de înființare a popririi.
Instanța constată existența raportului juridic dintre creditorul urmăritor și debitorul urmărit, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr.6772/09.05.2015 a Judecătoriei Iași (filele 147-148).
Sub aspectul raportului juridic dintre debitorul urmărit și terțul poprit instanța reține că terțul poprit trebuie să fie un debitor al debitorului urmărit și poate fi orice persoană fizică sau juridică de drept public sau privat însă în cauză un asemenea raport juridic nu există, pentru considerentele ce urmează:
Conform art. 1 din Legea 82/1992 Rezervele de stat fac parte din domeniul privat al statului și se administrează de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, care se înființează prin hotărâre a Guvernului în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale este condusă de un președinte, cu rang de secretar de stat, care are calitatea de ordonator de credite. Administrația Națională a Rezervelor de Stat are în subordine unități teritoriale, cu personalitate juridică, care au calitatea de ordonatori terțiari de credite.
Instanța constată că debitoarea și terțul poprit au calitatea de instituții publice, cu personalitate juridică distinctă și cu bugete distincte, astfel că raporturile juridice dintre cele două instituții, sub aspectul sumelor deținute sunt supuse alocației și execuției bugetare conform Legii 500/2002 privind finanțele publice și Legii 186/2014 privind bugetul de stat pe anul 2015.
Conform art. 21 alin.1-4 din Legea 500/2002 Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament și creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
(2) Ordonatorii principali de credite transmit bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în termen de 15 zile de la . legii bugetare anuale.
(3) Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele de angajament și bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
(4) Ordonatorii terțiari de credite angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate și utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Din dispozițiile precitate instanța constată că raporturile juridice de drept public ce privesc execuția bugetară nu pot fi asimilate unor raporturi juridice de creanță în sensul art. 781 și 790 C.proc.civ. în care terțul poprit să datoreze sume de bani debitorului urmărit.
Instanța reține că între cele două instituții publice nu există rapoturi de creanță iar alocația bugetară cu privire la toate capitolele de cheltuieli ale acestora se face prin lege astfel că nu există un drept de dispoziție al terțului poprit cu privire la sume de bani pe care le-ar putea acorda debitorului.
Instanța va respinge apărările creditoarei referitoare la obligațiile ordonatorului de credite ale terțului poprit întrucât această obligație revine chiar debitoarei având buget propriu și calitatea de ordonator terțiar de credite, astfel că în termenul de 6 luni revenea ordonatorului terțiar obligația de a obține suplimentarea capitolului de cheltuieli pentru plata sumelor prevăzute în titluri executorii.
Pentru toate considerentele anterior expuse instanța va respinge cererea creditoarei ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de validare a popririi formulată de creditoarea U. T. G. A. din Iași, cu sediul în Iași, .. D. Mangeron, nr. 67, C._, în contradictoriu cu terțul poprit Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu sediul în București, ., sector 5, și debitorul Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale UT 515, cu sediul în București, ., nr. 31, sector 1, C._.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședința publică de la 02.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. C. B. C. I. Ț.-F.
RED. RB/ TEH. CȚ
5 EX / 3 .
Prezenta hotărâre se va comunica creditoarei U. T. G. A. din Iași, cu sediul în Iași, .. D. Mangeron, nr. 67, C._, terțului poprit Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, cu sediul în București, ., sector 5, și debitoarei Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale UT 515, cu sediul în București, ., nr. 31, sector 1, C._.
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 20/2015. Judecătoria... → |
|---|
