Pretenţii. Sentința nr. 416/2016. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 416/2016 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-01-2016 în dosarul nr. 416/2016
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 416
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.01.2016
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. B.
GREFIER: A. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București și pe pârâtul P. V. având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, a răspuns reclamanta, prin consilier D. Licuța, care depune delegație la dosar, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul art. 131 C.pr.civ., pune în discuție competența Judecătoriei Sectorului 1 București.
Reclamanta, prin consilier, precizează că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă.
Instanța constată că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. k și art. 107 C.pr.civ.
Instanța, față de dispozițiile art. 238 C.pr.civ., pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Reclamanta, prin consilier, estimează durata cercetării procesului la 3 luni.
Instanța, în raport de actele și lucrările din dosar, estimează durata cercetării procesului la 6 luni.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Reclamanta, prin consilier, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Instanța, în temeiul art. 255 și art. 258 C.pr.civ., încuviințează, pentru reclamantă, proba cu înscrisuri, considerând-o admisibilă și de natură să ducă la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de soluționat sau probe de administrat, instanța dispune închiderea cercetării judecătorești, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reclamanta, prin consilier, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulat și obligarea pârâtului la plata sumei de 3.580 lei și a majorărilor de întârziere, având în vedere că pârâtul a cumulat indemnizația echivalentă cu salariul asistentului social cu indemnizația pentru însoțitor în perioada noiembrie 2012 – martie 2013. De asemenea, arată că pârâtul a semnat angajamentul de plată nr._, pe care, însă, nu l-a respectat.
Instanța dispune închiderea dezbaterilor și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.10.2015, sub nr._, reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P. V., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 3.580 lei reprezentând contravaloarea indemnizației echivalente cu salariul asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sistemul bugetar corespunzătoare gradului grav pentru perioada noiembrie 2012 – martie 2013 în care acesta a cumulat indemnizația cu cea pentru însoțitor acordată pensionarilor de invaliditate gr. 1 în temeiul art. 77 alin. 1 din Legea nr. 263/2010 și a majorărilor de întârziere la nivelul dobânzii legale calculate începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată și până la data stingerii efective a debitului, în conformitate cu prevederile art. 1489 C.civ.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul P. V. a fost încadrat în gradul de handicap grav, beneficiind de o indemnizație lunară de 166 lei, de un buget complementar în valoare de 68 lei, precum și de indemnizație echivalentă cu salariul asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sistemul bugetar în valoare de 610 lei. La data de 01.10.2012, pârâtul a fost încadrat în gardul 1 de invaliditate, beneficiind începând cu 01.11.2012 de indemnizația de însoțitor prevăzută de art. 77 alin. 1 din Legea nr. 263/2010.
Reclamanta a învederat că pârâtul nu a adus la cunoștința instituției sale împrejurarea că, în baza deciziei medicale privind capacitatea de muncă nr. 2000/01.10.2012 emisă de Casa de Pensii a Municipiului București – Cabinetul de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă nr. 1 Sector 1 i s-a acordat indemnizația de însoțitor pe care a cumulat-o cu indemnizația opțională acordată, cu încălcarea prevederilor legale în această materie, sens în care au fost invocate prevederile art. 1 și art. 2 din Ordinul nr. 2272/2013 pentru aprobarea procedurii de aplicare a prevederilor art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap coroborate cu cele ale art. 77 din Legea nr. 263/2010.
Reclamanta a menționat că prin Dispoziția Directorului General al D.G.A.S.P.C. Sector 1 înregistrată sub nr. 2706/21.05.2013 a fost încetat dreptul la indemnizația lunară în cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sector bugetar primită de către pârât începând cu data de 01.11.2012, motivat de faptul că acesta cumula cele două tipuri de indemnizații, deși legea interzice acest cumul.
Totodată, reclamanta a învederat că pârâtul, persoană beneficiară a prevederilor Legii nr. 448/2006, a încheiat cu instituția sa un angajament de plată înregistrat sub nr._/23.11.2013, prin care s-a obligat să restituie debitul încasat în mod necuvenit începând cu luna aprilie 2013 și până în luna martie 2014, câte 300 lei lunar. Cu toate acestea, pârâtul nu a respectat angajamentul asumat, iar în prezent figurează în evidențele sale cu același debit în cuantum de 3.580 lei.
Reclamanta a menționat că pentru majorările de întârziere sunt aplicabile dispozițiile art. 101 alin. 1 și 2 din Legea nr. 448/2006, fiind îndreptățită să solicită și dobânda legală având în vedere că de la momentul emiterii Dispoziției nr. 2706/21.05.2013 a trecut o perioadă mai mare decât cele 180 de zile prevăzute de lege.
În drept, au fost invocate prevederile Legii nr. 448/2006, H.G. nr. 268/2007, Legea nr. 263/2010, Ordinul nr. 2272/2013.
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: angajament de plată nr._/18.04.2013 (fila 4), certificat de încadrare în grad de handicap nr. 371/28.03.2012 (filele 5-6), carte de identitate (fila 7), decizia medicală asupra capacității de plată nr. 2000/01.10.2012 (fila 9), talon pensie (fila 10), dispoziția nr. 2706/21.05.2013 (filele 11-12), adresa nr. 1820/05.05.2015 (fila 13), adresa nr._/30.07.2014 (fila 14), dispoziția nr. 4046/28.07.2014 (filele 15-16), cerere nr._/24.06.2014 (fila 17), cupon mandat poștal (fila 19), certificat de încadrare în grad de handicap nr. 563/10.04.2013 (filele 21-22), adeverință nr. 392/09.01.2014 (fila 23), dispoziția nr. 3650/17.07.2013 (filele 24-25), adresa nr. 182/02.07.2013 (fila 26).
Cererea a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 30 din O.U.G. nr. 80/2013.
La data de 26.10.2015, prin serviciul registratură, reclamanta a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul: dispoziția nr._/17.12.2007 legalizată sub nr. 2171/06.10.2014 (filele 34-36).
Pârâtul nu a depus întâmpinare și nu a solicitat probe în apărare.
Instanța a încuviințat, pentru reclamantă și pârâtă, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Așa cum rezultă din decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 2000/01.10.2012 (fila 9), pârâtul P. V. a fost încadrat în gradul I de invaliditate, beneficiind de o pensie lunară în cuantum de 471 lei și de o indemnizație de 610 lei (talon de pensie – fila 10).
Potrivit art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensionarii de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizație pentru însoțitor, în cuantum fix de 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condițiile legii.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanța constată că pârâtul era încadrat și în gradul de handicap grav. Astfel, conform art. 42 alin. 2 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap grav care au și calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art. 61 din Legea nr. 19/2000 (abrogată prin Legea nr. 263/2010), dreptul de opțiune menținându-se și în cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă.
Așa cum rezultă din art. 1 alin. 1 din Procedura de aplicare a prevederilor art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, coroborate cu cele ale art. 77 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice din 30.10.2013, persoana cu handicap grav cu drept la asistent personal, care are și calitatea de pensionar de invaliditate gradul I, poate opta pentru indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art. 77 din Legea nr. 263/2010 sau pentru asistent personal.
Totodată, art. 42 alin. 4 din Legea nr. 448/2006 prevede că adulții cu handicap grav pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare în cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi (art. 43 alin. 1 din același act normativ).
Coroborând toate aceste dispoziții legale, instanța reține că, în situația în care o persoană este încadrată atât în gradul I de invaliditate, cât și în grad de handicap grav, aceasta poate opta fie pentru acordarea unei indemnizații de însoțitor (conform art. 77 din Legea nr. 263/2010), fie pentru acordarea unei indemnizații lunare în cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi (art. 43 alin. 1 din Legea nr. 448/2006).
Prin dispoziția nr. 2706/21.05.2013 (filele 11-12), s-a dispus ca, începând cu data de 01.11.2012, să înceteze dreptul pârâtului la plata indemnizației lunare în cuantum egal cu salariul net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, având în vedere decizia medicală asupra capacității de muncă nr. 2000/01.10.2012.
Conform art. 101 alin. 1 din Legea nr. 448/2006, sumele încasate necuvenit, cu titlu de prestații sociale, se recuperează de la titularul dreptului sau de la familia acestuia, după caz.
De asemenea, potrivit art. 1341 C.civ., cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire.
Instanța reține că între părți a fost încheiat angajamentul de plată nr._/23.04.2013 (fila 4), prin care pârâtul s-a obligat să restituie suma de 3.580 lei reprezentând indemnizația echivalentă cu salariul asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar conform Legii nr. 448/2006, încasată în perioada noiembrie 2012 – martie 2013, în 12 rate lunare începând cu luna aprilie 2013 și până în luna martie 2014.
Astfel, având în vedere prevederile legale anterior menționate, respectiv faptul că, prin semnarea angajamentului de plată nr._/23.04.2013, pârâtul a recunoscut că datorează suma de 3.580 lei, instanța constată că reclamanta este îndreptățită la restituirea acestei sume, pârâtul nefăcând dovada faptului că ar fi achitat ratele menționate în angajamentul de plată.
În ceea ce privește plata penalităților de întârziere, conform art. 1489 C.civ., dobânda este cea cuvenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege.
Instanța reține că, potrivit art. 101 alin. 2 din Legea nr. 448/2006, sumele încasate necuvenit se recuperează fără perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 zile de la emiterea deciziei sau, după caz, a dispoziției de recuperare, în condițiile legii.
Astfel, având în vedere că de la data emiterii dispoziției nr. 2706 (21.05.2013) au trecut mai mult de 180 de zile, iar pârâtul nu a făcut dovada achitării sumei de 3.580 lei, acesta datorează și dobândă legală începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată și până la achitarea efectivă a debitului principal.
Pe cale de consecință, pentru toate aceste considerente, instanța va admite cererea și îl va obliga pe pârât la plata către reclamantă a sumei de 3.580 lei reprezentând contravaloare indemnizație și la plata dobânzii legale calculate de la data introducerii cererii și până la achitarea integrală a debitului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1 București, cu sediul în București, . nr. 17, sector 1, C._, în contradictoriu cu pârâtul P. V., cu domiciliul în București, .-5, ., ., sector 1, CNP_.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 3.580 lei reprezentând contravaloare indemnizație și la plata dobânzii legale calculate de la data introducerii cererii și până la achitarea integrală a debitului.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.01.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
S. B. A. T.
Red./Thred.: SB
4ex/25.01.2016
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 338/2016. Judecătoria... | Întoarcere executare. Sentința nr. 319/2016. Judecătoria... → |
|---|
