Acţiune în constatare. Hotărâre din 27-11-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 13161/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
București, Sector 3, Bvd. Unirii nr. 37
Tel. / Fax.: 021/408.36.52 / e-mail:_
operator de date cu caracter personal nr. 2891
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 27.11.2015
Instanța constituită din:
Președinte: G. –O. C.
Grefier: C. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect constatare clauze abuzive, privind pe reclamanții B. M. D. și B. D. în contradictoriu cu pârâta ..
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 12.11.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.11.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București la 10.06.2015, sub nr._/3/2015, ca urmare a disjungerii din dos. nr._, reclamanții B. M. D. și B. D. au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâta ., instanța să constate caracterul abuziv al clauzei de risc valutar, denominarea creditului și conversia lui în monedă națională.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat, în esență, că au încheiat cu banca un contract de credit în monedă străină, respectiv franc elvețian, că, la momentul semnării contractului, deși s-au făcut mențiuni în articolul a cărui nulitate se solicită cu privire la restituirea împrumutului în aceeași monedă, nu s-au adus reglementări și proceduri clare de stopare, diminuare, a riscului valutar, astfel încât acest risc, ce a dus la un total dezechilibru contractual, a fost pus în sarcina exclusivă a debitorilor, care avea oricum o poziție de inferioritate față de creditor, că clauza de risc valutar are un caracter abuziv, întrucât duce la un dezechilibru de o importanță majoră în relația dintre părțile contractante, toate consecințele de ordin negativ ale variației cursului sunt suportate de către consumator, în timp ce banca este scutită total de aceste consecințe negative.
Mai arată reclamanții că, în cauză, se impune conversia creditului la moneda națională, având în vedere Amendamentul nr. 17 al Parlamentului European și Regulamentul nr. 4/2005 al BNR, precum și stabilizarea cursului de schimb CHF – L. la momentul semnării contractului în vederea reechilibrării contractului.
În probațiune, reclamanții au depus la dosar înscrisuri și au solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâtei.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 29, alin. (1), lit. f) din C.proc.civ.
Pârâta B. R. SA a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, fie ca inadmisibilă, fie ca neîntemeiată.
În probațiune, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul reclamantului.
Prin s.civ. nr. 3836/24.06.2015, pron. de Tribunalul București – Secția a VI-a civilă, a fost admisă excepția necompetenței materiale a tribunalului, iar cauza a fost declinată spre competentă soluționare Judecătoriei sectorului 2 București.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a avut în vedere, în esență, că reclamantul a învestit instanța cu o acțiune având ca obiect constatarea caracterului abuziv al clauzelor de risc valutar, respectiv denominarea creditului și conversia lui în monedă națională. Astfel, competența de soluționare a litigiului se determină prin raportare la valoarea capetelor de cerere principale întemeiate pe același titlu, sau având titluri diferite, aflate în strânsă legături și că este în afara oricărei discuții caracterul evaluabil în bani al cererilor prin care se solicită anularea unor clauze cuprinse într-un contract de credit bancar, față de caracterul patrimonial al drepturilor și obligațiilor care intră în conținutul raportului juridic născut prin încheierea contractului respectiv, astfel cum s-a statuat cu caracter de principiu de către ÎCCJ cu prilejul pronunțării Deciziei în interesul legii nr. 32/09.06.2008 și cum rezultă chiar din art. 101, alin. (2) din C.proc.civ.
Mai arată Tribunalul că, în opinia sa, valoarea capetelor de cerere principale nu echivalează oricând cu valoarea creditului de la data încheierii contractului, deoarece, față de disp. art. 101 din C.proc.civ., competența are în vedere valoarea părții din obiectul dedus judecății prin fiecare dintre cererile formulate și că, atât în cazul eliminării clauzelor de risc valutar pretins abuzive, cât și în situația transformării monedei creditului la cursul de schimb de la data încheierii contractului, valoarea obiectului cererii se referă la câștigul patrimonial reprezentat de diferențele de curs suportate de reclamant cu ocazia executării contractului.
Întrucât valoarea precizată de reclamant pentru fiecare capăt de cerere formulat se situează sub 200.000 lei, Tribunalul a reținut că aparține judecătoriei competența de soluționare a prezentei cauze.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 București la 14.08.2015, sub nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale, instanța reține următoarele:
Prin cererea introductivă, reclamanții au solicitat constatarea caracterului abuziv al unor clauze din contractul nr. B0029692/08.10.2008, având ca obiect 54.500 CHF, după cum urmează:
- art. 8.1, „orice plată efectuată de împrumutat în vederea rambursării creditului se va face în moneda în care a fost acordat creditul”
- art. 9.1, „împrumutatul/codebitorul autorizează B. să preia din disponibilitățile deținute de acesta în conturile sale în lei/valută deschise la Bancă sumele datorate prezentului contract, pe măsură ce acestea devin scadente, prin debitarea automată a costurilor respective (…) ș.a.m.d.”;
Instanța reține că, potrivit art. 95 alin. 1 C., tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Conform art. 94 pct. 1 lit. j C., judecătoriile judecă cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 de lei inclusiv.
Potrivit art. 99 alin. 2 C., în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
Relativ la clauzele prevazute la art.8.1, art.9.1, instanța reține că acestea prevăd moneda în care se va rambursa creditul, modul în care poate proceda banca în legatură cu disponibilitățile din conturile deschise ale reclamanților, faptul ca banca poate să debiteze conturile în vederea plății ratelor lunare datorate și a altor sume datorate băncii.
Instanta reține că de esența acestor clauze este reglementarea modului în care poate proceda banca cu privire la recuperarea ratelor lunare, prin toate mijloacele descrise pe larg în cuprinsul respectivelor clauze, iar nu sumele efectiv aflate sau nu în conturile reclamanților la un moment dat, care oricum nu pot fi determinate la acest moment. Astfel, instanța retine ca aceste clauze nu au nicio componentă pecuniară, neputându-se considera că dobândesc un conținut economic pentru simplul motiv că au fost inserate într-un contract de împrumut, iar împrumutul în sine are, desigur, natură patrimonială.
Totodată, aceste clauze contractuale nu sunt evaluabile prin ele însele, ci tot prin raportare la valoarea totală a contractului, având în vedere că acestea nu cuprind o valoare pecuniară în sine, ci doar permit pârâtei să acționeze în anumite moduri, fără însă a putea fi evaluate în bani, cel puțin anterior aplicării lor.
Dacă s-ar trece peste argumentele sus - menționate și s-ar încerca o evaluare forțată a acestor clauze, aceasta ar trebui să se raporteze la valoarea întregului contract (principal, dobândă, comisioane), astfel cum aceasta rezultă din graficul de rambursare depus la filele 50-57) – 76.411,27 CHF (320.125 lei calculat la cursul de la data introducerii cererii, 17.02.2015). Prin urmare, și în această situație competența materială ar aparține Tribunalului, fiind depășit pragul valoric prevăzut de art. 94 pct. 1 lit. j C..
Pentru aceste considerente, în conf. cu art.95 pct.1 și 99 alin.2 C.proc.civ., instanța apreciază că se impune admiterea excepției necompetenței materiale și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Totodată, în temeiul art.133 și urm. C.proc.civ, instanța va constata ivit conflictul negativ de competență, va suspenda judecata și va înainta dosarul Curții de Apel București în vederea soluționării conflictului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții B. M. D., având CNP_ și B. D., având CNP_, ambii domiciliați în București, ., 7D, corp B, . sector 4 în contradictoriu cu pârâta ., având J40/_/1992, CUI R4829576, cu sediul în București G. C. mr 3, sector 2 în favoarea Tribunalului București. Constată ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul București și Judecătoria sectorului 2 București.
Suspendă, din oficiu, judecata cauzei și înaintează dosarul Curții de Apel București, în vederea soluționării conflictului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.11.2015.
Președinte Grefier
G.-O. C. C. R.
Red./ Thred.CGO./CR 5 ex/19.01.2016
| ← Acţiune în constatare. Hotărâre din 27-11-2015, Judecătoria... | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 30/2015. Judecătoria... → |
|---|
