Plângere contravenţională. Sentința nr. 27/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 13077/2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 27.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. O. I.
GREFIER: R. L.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe petentul ȘUGUBEȚU L. C. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – FORT M..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, și martora J. A., lipsă fiind intimata și martorul C. C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, dosarul este la primul termen de judecată, intimata a fost citată cu mențiunea să depună diligențe în vederea identificării unor înregistrări video cu privire la incidentul din data de 09.08.2015, iar aceasta a depus la dosarul cauzei la data de 25.11.2015, prin Serviciul de Registratură al instanței, adresa nr._/24.11.2015 prin care comunică faptul că nu deține înregistrări video cu privire la incident. Martorul C. C. a comunicat la data de 04.11.2015 (fax) și respectiv, 5.11.2015 (poștă), prin Serviciul de Registratură al instanței, o cerere și înscrisuri prin care precizează că nu se poate prezenta la termenul de judecată întrucât a plecat din țară, după care,
Cu privire la competență, după interpelarea petentului, care lasă la aprecierea instanței, în temeiul art. 32 alin. 1 din O.G. 2/2001 instanța constată că Judecătoria Sectorului 2 este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Cu privire la estimarea duratei procesului, după interpelarea petentului, care lasă la aprecierea instanței, instanța, în temeiul art. 238 din C. pr. civ. estimează că durata necesară soluționării prezentului proces este de 3 luni.
În temeiul art. 34 din O.G. 2/2001 instanța procedează la ascultarea petentului cu privire la incidentul din data de 09.08.2015, solicitând martorei să părăsească sala.
Având cuvântul, petentul precizează că a intrat în incinta stadionului după aproximativ 5-10 minute după începerea meciului, împreună cu prietena sa și tatăl ei, care venise din Argeș. Căutându-și locurile care erau înscrise pe bilete, au constatat că acestea sunt ocupate, motiv pentru care a vorbit cu prietena sa și tatăl ei să meargă la sectorul de sus unde erau locuri libere. Petentul menționează că în acel moment, un angajat al pazei a venit și le-a spus că ori stau jos, ori ies afară din stadion,iar petentul l-a întrebat care este motivul, agentul de pază chemând jandarmeria.
La întrebarea instanței de ce agentul de pază a chemat jandarmeria, petentul precizează că în momentul în care a venit agentul nu avea niciun conflict cu nicio persoană, nu a deranjat pe nimeni, ci vorbea cu prietena sa și tatăl ei și intenționa să meargă la etajul superior. Petentul susține că au existat martori, alții în afara prietenei sale și a tatălui acesteia, care au fost refuzați de către jandarmi, aceștia susținând „că au martorul lor”, indicându-l pe agentul de pază.
Instanța pune în discuție faptul că intimata susține că jandarmeria s-a sesizat întrucât petentul l-a agresat pe agentul de pază, atât fizic cât și verbal.
Petentul susține că jandarmeria a intervenit la chemarea agentului de pază, iar aceasta nu se afla în incinta stadionului, ci în afara lui. Martorii pe care i-a propus petentul pentru a fi ascultați în acel moment, dintre persoanele care erau pe stadion, au fost refuzați de către jandarmi, care l-au pus martor pe agentul de pază. Petentul susține că nu intenționa să se certe cu persoanele de la ordinea publică cu atât mai mult cu cât era cu prietena sa și tatăl ei.
Cu privire la probe, la interpelarea instanței, petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale.
Instanța, în temeiul art. 258 rap. la art. 255 din C. pr. civ. încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar și petentului proba testimonială constând în audierea martorului J. A. I., apreciind că acestea sunt admisibile, concludente și utile soluționării cauzei.
Instanța constată, de asemenea, că martorul asistent C. C. G., care a fost citat pentru termenul de judecată, a comunicat faptul că la data de 5.11.2015 a plecat din țară și a anexat înscrisuri doveditoare, astfel încât audierea acestuia nu este posibilă.
Ulterior, petentul arată că dorește să mai facă precizări și menționează că la întocmirea procesului-verbal persoana care îl scria își întreba colegii care este motivul, pentru că nu știe ce să scrie în procesul verbal, nu știe unde să îl încadreze, pentru că nu avea nicio dovadă și în acel moment petentul a scos telefonul și a filmat.
La interpelarea instanței, petentul confirmă că mai întâi a venit jandarmul, după care petentul a mers cu agentul de pază și ulterior s-a încheiat procesul verbal.
Petentul menționează că de la locul incidentului a fost dus într-o cameră unde era jandarmul care întocmea procesul verbal, ulterior a venit un superior al acestuia pentru a-l ajuta să completeze procesul verbal, apoi un alt coleg și au vorbit prin stație cu alți colegi despre ce s-a întâmplat. Aceștia au ieșit afară din cameră pentru cinci minute și apoi au revenit și i-au spus petentului că a participat la incidentul reținut în procesul-verbal.
La interpelarea instanței, pârâtul susține că în camera unde a fost dus nu se afla nici agentul de pază și nici logodnica sa; agentul de pază a fost chemat după ce a fost scris procesul verbal, pentru a semna. Petentul precizează că a solicitat, la acel moment, să fie pus față în față cu acesta ca să se confrunte, dar a fost refuzat.
Instanța, cu privire la proba testimonială încuviințată, menționează că audierea martorei J. este posibilă prin raportare la dispozițiile art. 315 din C. proc. civ. întrucât intimata, comunicându-i-se în mod legal plângerea contravențională prin care a fost propus martorul, nu s-a opus audierii acestuia, instanța apreciind această atitudine ca fiind un acord tacit, conform art. 315 alin. 2 din C. pr. civ.
Sub prestare de jurământ, instanța procedează la audierea martorei J. I. A., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 244 alin. 1 din C. pr. civ. închide cercetarea judecătorească și în temeiul art. 392 din C. pr. civ. deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Petentul, având cuvântul pe fond, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată și anularea amenzii contravenționale.
Instanța, în temeiul art. 394 al. 1 C. pr. civ., apreciind că toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept au fost lămurite, dispune închiderea dezbaterilor și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 03.09.2015, petentul Șugubețu L. C. a solicitat în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – FORT M. anularea procesului-verbal . nr._ prin care a fost sancționat cu suma de 500 de lei.
În motivare, petentul a menționat faptul că în data de 09.08.2015 se afla cu logodnica sa și cu tatăl acesteia în incinta stadionului Arena Națională pentru a viziona un meci.
Petentul a arătat că au intrat pe stadion la ora 21.10, cu 10 minute ulterior începerii meciului și în timp ce încercau să-și găsească locurile conform biletelor deținute, s-a apropiat un agent de pază care le-a spus că dacă nu se așază, vor fi dați afară din stadion.
Petentul a precizat că ulterior au fost chemați angajații Jandarmeriei, aceștia refuzând orice dialog și nedorind să lămurească problema cu privire la locurile acestora.
În drept, petentul a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001.
În dovedirea susținerilor petentul a solicitat proba testimonială și a propus ca martor pe J. A. I..
Petentul a anexat plângerii următoarele înscrisuri: proces-verbal . nr._ ( fila nr. 6), dovada de comunicare ( fila nr. 7), bilet meci ( fila nr. 8).
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 de lei, conforma art. 19 din OUG nr. 80/2013.
În data de 05.10.2015, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal întocmit.
În motivare, intimata a menționat că în data de 09.08.2015 agentul constatator care se afla în planificare pentru asigurarea ordinii publice cu ocazia desfășurării meciului de fotbal dintre echipele FC Dinamo și FC Steaua București a depistat o persoană care a provocat și participat la un scandal cu forțele de ordine și siguranță – agenții steward.
Intimata a menționat că pentru această faptă petentul a fost sancționat conform Legii nr. 4/2008, în procesul-verbal fiind consemnate obiecțiile acestuia în sensul că nu recunoaște fapta, lucru atestat de martorul asistent C. C..
Intimata a mai precizat că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, având forța probantă a unui înscris preconstituit.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 21, art. 34 din OG nr. 2/2001 și art. 205 din C.pr. civ.
În dovedirea susținerilor, intimata a solicitat proba cu înscrisuri și a anexat următoarele înscrisuri: dovada de comunicare a procesului-verbal ( filele nr. 25-26), proces-verbal ( fila nr. 24), raportul de incident al agentului constatator ( fila nr. 23).
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Sub aspect probatoriu, la termenul de judecată din data de 27.11.2015, instanța a încuviințat părților proba cu înscrisurile aflate la dosar, iar petentului i-a fost încuviințată și proba testimonială, urmând a fi audiat martorul J. A., apreciind că acestea sunt admisibile, concludente și utile soluționării cauzei.
LA același termen de judecată a fost audiat martorul J. A., declarația acesteia fiind consemnată și atașată dosarului cauzei ( fila nr. 53).
Părțile nu au formulat note sau concluzii scrise.
Analizând întreg materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele aspecte în fapt și în drept:
În fapt, instanța reține că în data de 09.08.2015 a fost încheiat procesul-verbal . nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 20 lit. l) din legea nr. 4/2008.
În sarcina petentului a fost reținut faptul că în data de 09.08.2015, în jurul orei 21.15 a provocat și participat efectiv la scandal în incinta stadionului Arena Națională cu efectivul de ordine și siguranță.
La rubrica „alte mențiuni” au fost consemnate obiecțiunile petentului care a arătat că nu recunoaște fapta reținută în sarcina sa.
În drept, analizând procesul-verbal contestat conform art. 34 rap. la art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține, din punct de vedere al legalității, că procesul-verbal . nr._ cuprinse toate elementele de formă prevăzute sub sancțiunea nulității absolute. Astfel, în cuprinsul procesului-verbal sunt inserate datele referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, iar agentul constatator a semnat procesul-verbal.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că petentul a contestat fapta reținută în sarcina arătând că nu a provocat și nu a participat la scandal.
În analiza procesului-verbal în sensul aprecierii temeiniciei acestuia, instanța va avea în vedere cele două prezumții aplicabile în materie contravențională, respectiv prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal și prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate.
Pe parcursul procedurii contravenționale, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Astfel, instanța reține că prezumția de legalitate și temeiniciei a procesului-verbal nu contravine prezumției de nevinovăție a petentului, respectarea prezumției de nevinovăție presupunând ca instanța de judecată să nu pornească în analiza plângerii contravenționale de la ideea existenței unei valori absolute a procesului-verbal și să fie astfel împiedicată dovada contrară a aspectelor reținute de agentul constatator.
În cauză, fapta reținută în sarcina petentului este una care a nu a fost constatată prin intermediul unor mijloace tehnice, ci prin propriile simțuri ale agentului constatator, în consecință, dat fiind că în cauză este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului, urmând ca petentul să facă dovada contrară aspectelor cuprinse în procesul-verbal.
Astfel, instanța reține că fapta reținută în sarcina petentului a constat în provocarea și participarea la scandal cu agenții de pază, faptă încadrată în dispozițiile art. 20 lit. l) din Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.
Potrivit art. 20 lit. l) din Legea nr. 4/2008, spectatorilor le este interzis să provoace sau să participe efectiv la scandal în incinta bazei sportive, ori, după caz, a arenei sportive, iar conform art. 22 lit. d) încălcarea dispozițiilor menționate reprezintă contravenție și se sancționează cu amendă cuprinsă între 500 de lei și 1000 de lei sau prestarea a 120-200 de ore de activitate în folosul comunității precum și cu sancțiunea contravențională complementară de interzicere a accesului la competițiile și jocurile sportive de genul celor la care aceștia au săvârșit fapta pe o perioadă de un an.
Instanța reține că Legea nr. 4/2008 care incriminează fapta reținută în sarcina petentului nu conține dezvoltări cu privire la elementul material al contravenției, însă, provocarea sau participarea la un scandal presupune o acțiune de o anumită amploare, aptă să determine o tulburare a ordinii în incinta arenei sportive, în mod contrar neputând fi calificată drept o faptă care a generat scandal.
Totodată, instanța reține că în cuprinsul procesului-verbal nu sunt prezentate împrejurări care să determine stabilirea cu exactitate a faptei săvârșite de petent, ci doar a fost redat cuprinsul textului de lege.
Intimata a completat probele cu privire la fapta reținută în sarcina petentului prin depunerea raportului de incident întocmit de agentul constatator. Astfel, din cuprinsul acestui raport, document care nu face parte integrantă a procesului-verbal, reiese faptul că petentul a agresat fizic și verbal agentul firmei de securitate.
Un prim aspect care trebuie menționat este faptul că agentul constatator avea obligația de a descrie fapta reținută în sarcina petentului în cuprinsul procesul-verbal, acesta fiind actul prin care se constată și se sancționează contravenția, încadrarea juridică apreciindu-se prin raportare la elementele de fapt constatate. Totodată, instanța apreciază că valoarea probatorie a raportului de incident depus la dosar este una redusă, în primul rând pentru că acesta cuprinde o simplă declarație a agentului constatator, iar în al doilea rând acesta a fost încheiat în data de 24.09.2015, deși incidentul a fost constatat în data de 09.08.2015.
Din declarația martorului J. A. ( fila nr. 53), instanța reține că incidentul în urma căruia a fost încheiat procesul-verbal a fost generat de faptul că petentul nu și-a putut ocupa locul înscris pe bilet și a solicitat ajutor agentului de pază. Din declarația martorei instanța mai reține faptul că a existat o simplă discuție între petent și agentul de pază, fără a exista vreun tip de agresiune verbală sau fizică.
Față de declarațiile martorei, instanța reține că în cuprinsul cap. III art. 13 și 14 din Legea nr. 4/2008 sunt reglementate obligațiile personalului de ordine și siguranță, iar conform art. 14 lit. f) îndrumarea spectatorilor pentru ocuparea locurilor prevăzute pe documentele de acces se încadrează în sfera serviciilor de asigurare a ordinii și siguranței în incinta arenelor sportive. În consecință, agentul de pază avea obligația de a lămuri aspectele privitoare la imposibilitatea petentului de a-și ocupa locul, acesta fiind ocupat de altcineva, tocmai pentru a evita afectarea ordinii, cu atât mai mult cu cât în cuprinsul art. 20 lit. h) din Legea nr. 4/2008 este prevăzută interdicția spectatorilor de a ocupa alte locuri decât cele prevăzute în cuprinsul documentelor de acces.
Astfel, instanța are în vedere faptul că cele declarate de martoră contravin celor menționate în cuprinsul procesului-verbal contestat, acestea coroborându-se cu alte elemente care creează un dubiu asupra realității celor constatate. Astfel, procesul-verbal încheiat a fost semnat de martorul asistent C. C., acesta fiind agentul de pază care a participat la incident, aspect care trebuia evitat pentru a nu se crea impresia că pentru aspectele reținute în cuprinsul procesului-verbal au fost avute în vedere doar declarațiile agentului de pază. Mai mult, instanța reține, că în cuprinsul raportului de incident întocmit este menționat faptul că incidentul a fost surprins de agentul constatator prin propriile simțuri, or din declarația martorei reiese faptul că agenții din cadrul Jandarmeriei s-au prezentat la chemarea agentului de pază C. C., aceștia nefiind prezenți pentru a constata cele reținute în procesul-verbal.
Având în vedere aspectele reținute în urma coroborării probelor administrate, instanța reține că petentul a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul procesului-verbal, iar pe baza situației de fapt dovedite nu poate fi reținută săvârșirea contravenției prevăzute de art. 20 lit. l) din Legea nr. 4/2008, astfel încât plângerea contravențională va fi admisă, iar procesul-verbal . nr._ va fi anulat, ca netemeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională privind pe petentul ȘUGUBEȚU L. C., domiciliat în București, ., ., ., CNP_, C.I. . nr._ în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – FORT M. cu sediul în . Fort M., sector 5, București.
Anulează procesul-verbal . nr._/09.08.2015.
Exonerează petentul de plata amenzii.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 2 București. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.11.2015
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. O. I. R. L.
Red. Jud. O.I.S ./ 4ex./16.12.2015
| ← Acţiune în declararea simulatiei. Hotărâre din 06-04-2015,... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3624/2015. Judecătoria... → |
|---|
