Acţiune în constatare. Sentința nr. 2005/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2005/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 2005/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr.2005
Ședința publică din data de 20.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. N. C.
GREFIER: M. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare-clauze abuzive, pretenții privind pe reclamanții Ț. B. E. prin procurator V. M. și Ț. A. D. în contradictoriu cu pârâta .>
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns reclamanții reprezentați prin avocat Ș. S. cu împuternicire avocațială la dosar, la fila 22, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Prin serviciul de registratură, la data de 19.11.2014, pârâta a formulat și depus la dosar, întâmpinare, filele 103-109, iar la data de 22.12.2014, reclamanții au comunicat la dosar, răspunsul la întâmpinare, filele 118-126.
În ședință publică, reclamanții prin avocat depun la dosar, un set de înscrisuri, filele 134-135 și învederează că solicită anularea celor două acte adiționale, în integralitate.
Instanța invocă din oficiu, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei.
Reclamanții prin avocat arată că este o practică relativă recentă. Consideră că Judecătoria Sectorului 2 este competentă să judece cauza. Menționează că practica recentă a Judeăctoriei Sectorului 2 București nu este în concordanță cu practica Tribunalului București. Completează că numai în această săptămână cinci dosare declinate de la Judecătoria Sectorului 2, au fost trimise la Curtea de Apel, pentru soluționarea conflictului de competență.
Cu privire la excepție, arată că lasă la aprecierea instanței.
Instanța, conform art. 394 c.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare asupra excepției.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 01.09.2014, sub dosarul nr._, reclamanții Ț. B. E. prin procurator V. M. și Ț. A. D. în contradictoriu cu pârâta . solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:
- constatarea caracterul abuziv, cu consecința că nu produc efecte asupra reclamanților, al clauzelor contractuale cuprinse în contractul de credit ipotecar nr.HL18299/04.03.2008 încheiat de reclamanți cu . mai jos:
- clauzele referitoare la dreptul băncii de a modifica unilateral rata dobânzii: art.4.1 alin.2, 4.2 alin.2, 4.3, 4.4
- clauzele referitoare la dreptul băncii de a modifica unilateral graficul de rambursare ca urmare a modificării ratei dobânzii: art.5.4
- clauzele care prevăd modalitatea (formula) de calcul a dobânzii prin raportare la un an calendaristic de 360 de zile: art.4.4 alin.2 și formula de calcul din art.5.3
- clauzele prin care se instituie comisionul de acordare: art.4.8 lit. a)
- clauzele prin care se instituie comisionul de administrare lunară: art.4.8 lit. b)
- clauzele care prevăd modalitatea (formula) de calcul a comisionului de administrare prin raportare la un an calendaristic de 360 de zile: art.4.4 alin.3 și formula de calcul din art.5.3 din contractul de credit.
- constatarea nulității:
- clauzelor din contractul de credit, încheiat de reclamanți cu . ce fac obiectul primului capăt de cerere al prezentei acțiuni
- actelor unilaterale de modificare a ratei dobânzii emise de pârâtă, în temeiul clauzelor contractuale menționate la pct.1.1 al primului capăt de cerere al prezentei acțiuni, precum și a graficelor de rambursare aferente acestor acte unilaterale
- Clauzelor cuprinse în actele adiționale al contractul de credit ipotecar HL18299/04.03.2008 prin care se stabilește o nouă rată a dobânzii și o modalitate de modificare a acesteia, respectiv:
- Art. III pct.1-3 din condițiile generale de creditare și art.2.1 și 2.2 din condițiile speciale de creditare aferente actului adițional nr.1/24.09.2009 și
- Art. III pct.1-3 din condițiile generale de creditare și art.2.1 – 2.3 din condițiile speciale de creditare aferente actului adițional nr.2/6.12.2010
- ca o consecință a caracterului abuziv al clauzelor relative la dobândă, reclamanții au solicitat:
- constatarea caracterului fix al ratei dobânzii prevăzută în contractul de credit ipotecar nr.HL18299/04.03.2008 încheiat de reclamanți cu . nivelul prevăzut la momentul încheierii contractului de credit până la momentul aplicării actului adițional emis potrivit OUG nr.50/2010
- constatarea caracterului variabil al ratei dobânzii începând cu momentul aplicării actului adițional emis potrivit OUG nr.50/2010, cu determinarea marjei băncii prin scăderea nivelului indicatorului LIBOR (calculat la momentul încheierii actului adițional emis potrivit OUG nr.50/2010), din rata dobânzii aplicabile la momentul încheierii contractului (respectiv 3,9%)
- obligarea pârâtei la restituirea sumelor plătite nedatorat de către reclamanți, cu titlu de dobândă sau de comisioane, în temeiul clauzelor contractuale abuzive, cu privire la care a fost solicitată constatarea nulității prin prezenta acțiune, de la data încasării acestora și până la data încetării perceperii lor (aceste sume sunt precizate în Anexa 2 a cererii de chemare în judecată)
- obligarea pârâtei la plata dobânzi-legale pentru sumele achitate în plus în mod nedatorat de reclamanți, cu titlu de dobândă și comisioane, către pârâtă, cu începere de la data la care au fost făcute aceste plăți și până la restituirea lor efectivă
- obligarea pârâtei la emiterea unui nou grafic de rambursare care să țină seama de eliminarea din contract a clauzelor abuzive menționate la pct.1) al cererii de chemare în judecată
- obligarea pârâtei la achitarea cheltuielilor de judecată.
În esență, reclamanta a arătat că sunt abuzive clauzele reclamate, fiind îndeplinite condițiile Legii nr. 193/2000 pentru a dispune în sensul arătat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1 și 4 din Legea nr. 193/2000 ș.a., Directiva nr. 93/13/CEE a Consiliului, OG nr. 21/1992, Legea nr. 296/2004, OUG nr. 50/2010, Legea nr. 190/1999, OG nr. 9/2000, nr. 13/2001. La dosar, reclamanta a anexat un set de înscrisuri, în dovedire.
La termenul de judecată din data 20.02.2015, reclamanții au depus la dosar, cerere precizatoare prin care au solicitat instanței să constate nulitatea integrală a actului adițional nr.1/24.09.2009 și a actului adițional nr.2/6.12.2010 la contractul de credit ipotecar nr.HL18299/04.03.2008 încheiat de reclamanți cu . nu a unei nulități parțiale cum s-a solicitat inițial prin cererea de chemare în judecată.
Pârâta la data de 19.11.2014, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca prescrisă, întrucât a fost depășit termenul de 3 ani, iar, în măsura în care excepția prescripției este respinsă, ca neîntemeiată, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a dispune anularea clauzelor indicate și obligarea pârâtei la conduita solicitată.
La dosar, pârâta a anexat un set de înscrisuri în dovedire și a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și interogatoriu.
Instanța a pus în discuție, la termenul de judecată din data de 20.02.2015, excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București.
Analizând excepția necompetenței materiale, instanța reține:
Față de motivele de fapt și temeiul de drept invocate, instanța reține că acesta a formulat o acțiune în materia protejării drepturilor consumatorului, Judecătoria Sectorului 2 București nefiind așadar competentă să soluționeze acțiunea, în condițiile legiuitorul nu a prevăzut în mod expres în cadrul art.94 pct.1 c. proc. civ., care reglementează competența de primă instanță a judecătoriei, că aceste litigii intră în competența lor.
Astfel, este de subliniat că după . Noului Cod de procedură civilă, tribunalul a devenit instanță de drept comun în ceea ce privește judecata în primă instanță, având competența să soluționeze orice cerere care nu este dată de lege în competența altei instanțe, nefiind așadar necesară o prevedere specială în acest sens.
Competența tribunalului rezultă din prevederile art.95 pct.1 c. proc. civ., text legal care stabilește totodată și competența sa generală, în condițiile în care legiuitorul a exclus din sfera de competență a tribunalului cererile date prin lege în ”competența altor instanțe”, fiind vorba așadar nu doar de instanțele judecătorești, ci și de orice alte organe cu activitate jurisdicțională.
Față de dispozițiile art.95 pct.1 și ale art.94 pct.1 lit.j) c. proc. civ., se poate observa că există două criterii în raport de care se determină competența de primă instanță a tribunalului, și anume, criteriul privind inexistența unei dispoziții legale prin care o cerere să fie atribuită în competența unei anumite instanțe și criteriul valoric.
Raportând situația din prezenta cauză la cele două criterii, instanța reține inaplicabilitatea criteriului valoric, atât în considerarea conținutului normei de la art.94 pct.1 lit.j) c. proc. civ. care privește orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, cât și a dispozițiilor Legii nr. 193/2000 care nu prevăd în mod expres cui aparține competența de soluționare a litigiilor în materia specială a protecției drepturilor consumatorului.
În acest sens, este de subliniat că fiind vorba de un domeniu reglementat de o lege specială în cuprinsul căreia nu este prevăzută competența de primă instanță a judecătoriei, nu există nicio rațiune pentru a considera că în materia protecției drepturilor consumatorului sunt incidente dispozițiile referitoare la criteriul valoric pentru delimitarea ariei de competență a celor două instanțe.
Astfel, sintagma indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesionișt” are tocmai rolul de a evidenția caracterul de litigiu de drept comun, iar nu de litigiu specializat. În cazul în care s-ar fi urmărit prin textul art.94 pct.1 lit.j) c. proc. civ. doar o delimitare la nivel valoric a competenței, fără a se ține seama de natura litigiului, sintagma indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști nici nu ar mai fost necesară, fiind suficient să se scrie orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei, inclusiv.
De altfel, dacă legiuitorul intenționa să confere judecătoriilor competența de soluționare în primă instanță a acestor litigii ar fi prevăzut în mod expres aceasta, procedând la modificarea în mod corespunzător a prevederilor Legii nr. 193/2000, date fiind particularitățile materiei și importanței litigiilor de acest fel.
În acest sens, mutatis mutandis, este și practica Tribunalului București în materie de drepturi de autor; a se vedea dosarul Judecătoriei Sectorului 2 București nr._/300/2013, înregistrat sub nr._/3/2014 de Tribunalul București.
Pentru motivele arătate, ținând cont și de dificultatea sporită a litigiilor de acest fel, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București. Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții Ț. B. E. prin procurator V. M. având CNP:_ și Ț. A. D. având CNP:_ ambii cu domiciliul ales la SCA P. și Asociații în București, Splaiul Unirii nr.223, . în contradictoriu cu pârâta . sediul în București, ..6A, sector 2, înregistrată sub nr.J_, CUI_, înregistrată în Registrul Bancar sub nr.RB-PJR-40-013/1999, cont bancar RO18BPOS_RON08 deschis la B. SA, în favoarea Tribunalului București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din data de 20.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
A. N. C. M. C.
Red./tehred./A.N.C./M.C./5ex./20.03.2015
| ||||||||
| ||||||||
|
CĂTRE,
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
Vă facem cunoscut că prin sentința civilă nr.2005 din data de 20.02.2015 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Sector 2 București, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, având ca obiect acțiune în constatare – clauze abuzive, pretenții privind pe reclamanții Ț. B. E. prin procurator V. M. și Ț. A. D. în contradictoriu cu pârâta . favoarea Tribunalului București, motiv pentru care vă înaintăm alăturat dosarul mai sus menționat, cusut și numerotat, conținând un număr de …. file, compus din 1 volum.
PREȘEDINTE GREFIER
A. N. C. M. C.
| ← Rectificare carte funciară. Încheierea nr. 06/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1915/2015.... → |
|---|
