Contestaţie la executare. Sentința nr. 6931/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6931/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 6931/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6931
Ședința publică din data de 17.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. B. A.
GREFIER: V. N. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare, formulată de contestatoarea V. România SA în contradictoriu cu intimatul B. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza a fost lăsată la a doua strigare potrivit dispozițiilor art. 104 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor de Judecată, adoptat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005.
La a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, faptul că la data de 08.06.2015 intimatul a depus concluzii scrise și un set de înscrisuri, precum și depunerea dosarul de executare nr. 270/201, după care,
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 alin 1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze pricina, potrivit art. 713 alin. 1 și art. 651 alin.1 C.proc.civ.
Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției tardivității formulării contestației la executare, invocată de intimat, pe care o va respinge, având în vedere că potrivit art. 715 alin. 1 pct. 3 C.proc.civ. contestația la executare este formulată în termen, respectiv 29.12.2014 – data poștei (f. 23) până la această dată contestatoarea putând formula contestație la executare dat fiind faptul că somația a fost comunicată în data de 11.12.2014.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 258 alin. 1 C.proc.civ., încuviințează părților proba cu înscrisuri, ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei. Referitor la proba cu expertiză contabilă, contestatoarea nu a precizat obiectivele pentru o eventuală expertiză contabilă și nici nu a indicat teza probatorie, sens în care instanța constată că această probă nu apare ca fiind utilă soluționării cauzei.
Nefiind alte cereri formulate sau alte probe de administrat, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare, conform art. 394 C.proc.civ.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 30.12.2014, sub nr._, contestatoarea V. România SA a formulat, în contradictoriu cu intimatul B. A., contestație la executare prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 270/2014.
În motivarea în fapt a cererii, contestatoarea a susținut, în esență, următoarele: actele de executare silită au fost îndeplinite de un executor judecătoresc necompetent din punct de vedere teritoriale, în sensul că, potrivit art. 651 C.proc.civ., este competent executorul judecătoresc de la domiciliul debitorului, dar executorul care efectuează executarea în cauză are sediul în județul C. S., neputându-se susține că executarea a fost pornită împotriva dezmembrământului (sucursala), o asemenea posibilitate existând doar în ce privește cererea de chemare în judecată; cererea de executare nu este semnată de către creditori, în sensul art. 663 C.proc.civ.; executarea silită este vădit nelegală deoarece suma pusă în executare nu este menționată în titlul executoriu și nu poate fi determinată în baza acestuia; suma pusă în executare nu se întemeiază pe dispozitivul titlului executoriu.
În drept, contestatoarea a invocat art. 711 C.proc.civ., iar în probațiune a solicitat înscrisuri și expertiză contabilă, depunând totodată o . înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 1.000 lei, conform OUG nr. 80/2013.
În data de 26.03.2015, intimații au depus întâmpinare, prin care au invocat excepția tardivității formulării contestației la executare, iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea contestației la executare, ca neîntemeiată.
În esență, intimatul a susținut următoarele: executarea silită a fost începută împotriva . prin sucursala Reșița întrucât și aceasta a fost obligată prin titlul executoriu; prin procură specială B. E. a împuternicit pe B. A. să o reprezinte în procesele cu V. inclusiv pentru executare silită; banca a fost obligată să restituie comisionul de risc/administrare de la data încheierii convenției, 05.07.2007, și până la zi, dar și la plata dobânzii legale; banca nu a restituit integral sumele datorate.
În probațiune, intimații au depus o . înscrisuri.
Analizând cauza de față, prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
În fapt, prin sentința civilă nr. 953/28.05.2014, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr._, lămurită prin încheierea din data de 12.08.2014, a fost admisă, în parte, cererea formulată de reclamanții B. A. și B. E., în contradictoriu cu pârâții . prin Sucursala Reșița și . și s-a constatat caracterul abuziv al următoarelor clauze stipulate în convenția de credit nr._/05.07.2007: clauzele care instituie dreptul băncii să revizuiască rata dobânzii în cazul unor schimbări semnificative pe piața monetară – art. 3 lit. d din Condiții speciale; clauzele care constituie comisionul de risc, redenumit comision de administrare credit – art. 5.1 lit. a din condiții speciale și art. 3.5 din Secțiunea 3 din Condiții generale; clauzele privind costurile suplimentare – art. 10.1 și art. 10.2 din Condiții generale, dispunându-se modificarea convenției de credit și a actului adițional în sensul înlăturării clauzelor abuzive.
De asemenea, s-a dispus refacerea graficului de rambursare a convenției de credit nr._/05.07.2007 prin eliminarea din convenție a clauzelor privind comisionul de risc/administrare și emiterea unui nou grafic de rambursare, respectiv restituirea de pârâta . către reclamanți a sumelor achitate de reclamanți cu titlu de comision de risc și de administrare, începând cu data de 05.07.2007 până la zi și dobânzile aferente acestora.
Intimații au solicitat intimatei punerea benevolă în executare, iar în lipsa conformării intimatul B. A. s-a adresat, în data de 03.12.2014, cu o cerere de executare silită către B. N. N., sens în care s-a format dosarul de executare nr. 270/2014, prin încheierea din 03.12.2014 fiind încuviințată executarea silită
Prin somația nr. 270/05.12.2014 i s-a pus în vedere intimatei să se conformeze titlului executoriu, în sensul de a achita suma de 1.371 CHF, reprezentând contravaloare comision risc/administrare începând cu 01.01.2011 până la zi, la care se adaugă cheltuieli de executare în cuantum de 739 lei, ulterior fiind emisă adresă de înființare a popririi la terțul poprit BNR, care a precizat că nu are calitatea de terț poprit.
În drept, conform art. 711 alin. 1 teza I C.proc.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, în timp ce art. 711 alin. 3 C.proc.civ. prevede că, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.
Totodată, potrivit art. 703 C.proc.civ., nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum și a actelor de executare subsecvente, dispozițiile art. 174 și următoarele fiind aplicabile în mod corespunzător.
În acest sens, art. 174 C.proc.civ. prevede că nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă, nulitatea fiind absolută atunci când cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes public, respectiv relativă în cazul în care cerința nerespectată este instituită printr-o normă care ocrotește un interes privat.
Nulitatea poate fi necondiționată de existența unei vătămări, legiuitorul reglementând această chestiune în art. 176 C.proc.civ, dar regula este că nulitatea este condiționată de existența unei vătămări, conform art. 175 C.proc.civ.
Textul legal prevăzut în art. 703 C.proc.civ. reiterează în materia executării silite regula generală din materia actelor de procedură prevăzută în art. 175 C.proc.civ., potrivit căreia actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia, iar în cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară.
Că aceasta este voința reală a legiuitorului rezultă din interpretarea sistemică a Codului de procedură civilă, care prevede în materia executării silite anumite cazuri de nulitate expresă, cum ar fi cele menționate în art. 667 alin. 2 sau 679 alin. 2 C.proc.civ. Or, câtă vreme legiuitorul a reglementat o . situații în care intervine nulitatea unor acte de executare sau chiar nulitatea executării, este evident că art. 704 C.proc.civ. nu face altceva decât să reproducă în materia executării silite regula generală instituită de art. 175 C.proc.civ., iar o interpretare contrară ar fi de natură să se depărteze nu doar de la litera legii, ci și de la spiritul ei.
Așadar, art. 704 C.proc.civ. nu reglementează un caz de nulitate expresă, situație în care vătămarea s-ar presupune, ci doar reamintește regula generală instituită de art. 175 C.proc.civ.
Pentru a interveni nulitatea actelor de procedură se cer a fi întrunite, în mod cumulativ, conform art. 175 alin. 1 C.proc.civ., următoarele condiții: să existe un act de procedură care a fost întocmit cu nerespectarea cerinței legale; actul de procedură să fi produs părții o vătămare; vătămarea să nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia.
Primul motiv de nulitate privind necompetența executorului judecătoresc este neîntemeiat. Astfel, potrivit art. 652 alin. 1 lit. b C.proc.civ., dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătorești și celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel, după cum urmează: în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile și al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde se află domiciliul ori, după caz, sediul debitorului, sau din circumscripția curții de apel unde se află bunurile; în cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinătate, este competent oricare executor judecătoresc. Totodată, art. 782 alin. 1 statuează că poprirea se înființează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul ori terțul poprit.
Or, prin titlul executoriu au fost obligate deopotrivă . prin Sucursala Reșița și . (București), sens în care executorul judecătoresc din cauză, având sediul în circumscripția curții de apel unde își are sediul debitoarea . prin Sucursala Reșița, este pe deplin competent să realizeze executarea silită.
Motivul referitor la faptul că cererea de executare nu este semnată de către creditori, în sensul art. 664 C.proc.civ. este nefondat. În acest sens, cererea de executare silită a fost semnată de unul dintre creditori, respectiv B. A., nefiind imperios necesar să existe semnătura tuturor creditorilor. De altfel, creditoarea B. E. l-a mandatat pe soțul său, celălalt creditor B. A., să o reprezinte cu puteri depline inclusiv în faza punerii în executare a sentințelor civile prin procură (f. 80). Chiar dacă intimatul ar fi acționat fără putere de reprezentare, intimata B. E. a ratificat actul realizat de intimatul B. A., în sensul că a precizat că formulează cerere de executare silită (f. 86).
Susținerile contestatoarei privind faptul că executarea silită este vădit nelegală deoarece suma pusă în executare nu este menționată în titlul executoriu și nu poate fi determinată în baza acestuia, respectiv suma pusă în executare nu se întemeiază pe dispozitivul titlului executoriu sunt vădit neîntemeiate.
Prin art. 663 alin. 1 C.proc.civ. se prevede că executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă. Potrivit art. 663 alin. 2-4 C.proc.civ., creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu, creanța este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui, creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Or, prin intermediul titlul executoriu se poate determina cu ușurință debitul supus executării silite, dat fiind faptul că pârâtele debitoare . prin Sucursala Reșița și . (București) au fost obligate la restituirea către reclamanți (intimați în prezenta) a sumelor achitate de aceștia cu titlu de comision de risc și de administrare, începând cu data de 05.07.2007 până la zi și dobânzile aferente.
În atare condiții, este lesne de observat că titlul executoriu cuprinde suficiente elemente de natură a determina cuantumul debitului pe care contestatoarea este ținută să-l achite conform titlului executoriu.
Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept reținute, instanța, potrivit art. 718 și art. 651 C.proc.civ., va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea V. România SA, cu sediul în București, ., sector 2, înregistrată în registrul comerțului nr. J_, CUI_, în contradictoriu cu intimatul B. A., CNP_, cu domiciliul procesual ales în Reșița, ., ., județ C. S., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel, în termen de 10 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la prezenta instanță.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.06.2015.
Președinte, Grefier,
A. B. A. V. N. E.
Red./Tehnored. ABA/VNE
30.06.2015/4 ex.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 9309/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 9234/2015.... → |
|---|
