Contestaţie la executare. Sentința nr. 8314/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8314/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 18-08-2015 în dosarul nr. 8314/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8314
Ședința publică din data de 18.08.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. B. A.
GREFIER: V. N. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare – întoarcere executare, formulată de contestatoarea N. L., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza a fost lăsată la a doua strigare potrivit dispozițiilor art. 104 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor de Judecată adoptat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005.
La a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum și faptul că la data de 30.06.2015 s-a depus dosarul de executare nr. 9352/2014, după care,
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sector 2 București, invocată de intimată prin întâmpinare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 02.03.2015, sub nr._, contestatoarea N. L. a formulat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, contestație la executare împotriva actelor de executare emise de către SCPEJ Franz R. C. și T. A. R. în dosarul de executare nr. 9352/2014 și a titlurilor executorii în temeiul cărora a fost formulată cererea de executare silită, prin care a solicitat: 1. anularea înștiințării privind măsura popririi din data de 10.02.2015 și a somației din 10.02.2015; 2. desființarea titlurilor executorii contestate, respectiv procesele verbale de constatare a contravenției . nr._,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_,_, emise în data de 06.07.2011 și a proceselor verbale de îndeplinire a procedurilor de comunicare a proceselor verbale de constatare a contravenției; 3. anularea executării silite înseși; 4. întoarcerea executării silite; 5. plata cheltuielilor de judecată.
În data de 13.05.2015, intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București, excepția tardivității formulării contestației la executare, excepția inadmisibilității cererii contestatoarei în ceea ce privește aspectele de netemeinicie și nelegalitate cuprinse în titlurile executorii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea contestației la executare, ca nelegală și netemeinică..
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București, invocată de către intimată, instanța constată următoarele
Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Totodată, art. 22 alin. 1 teza I C.proc.civ. impune în sarcina judecătorului obligația de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
În aceste condiții, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București, excepție de procedură, absolută și dilatorie, invocată de către intimată, pe care o va admite, cu următoarea motivare:
Cu titlu preliminar, este imperios necesar a menționa faptul că dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ., conform art. 24 C.proc.civ., iar deciziile pronunțate de Curtea Constituțională au putere numai pentru viitor, conform art. 147 alin. 4 din Constituția României.
Prin Legea nr. 138/2014, care a intrat în vigoare în data de 19.10.2014, ulterior începerii executării în prezenta cauză (04.07.2014, f. 175-176, deoarece executarea silită a început prin depunerea cererii de executare la executorul judecătoresc, potrivit art. 622 alin. 2 C.proc.civ.), a fost modificat art. 650 alin. 1 C.proc.civ., acesta având în prezent următorul conținut: instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.
Cu toate acestea, prin raportare la dispozițiile art. 24 C.proc.civ., aplicabil în speță este art. 650 alin. 1 C.proc.civ. în forma în vigoare anterioară modificării realizate prin Legea nr. 138/2014. Totodată, decizia Curții Constituționale nr. 348/2014, publicată în Monitorul Oficial în data de 16.07.2014, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 650 alin. 1 și art. 713 alin. 1 din Codul de procedură civilă, nu este de natură a schimba soluția în cauză, de vreme ce deciziile pronunțate de Curtea Constituțională au putere numai pentru viitor, conform art. 147 alin. 4 din Constituția României.
În același sens, singurul moment obiectiv ce poate fi avut în vedere în stabilirea competenței soluționării contestație la executare este cel de la data sesizării organului de executare, iar nu cel de la data sesizării instanței cu o contestație la executare, dat fiind faptul că executarea silită începe odată cu depunerea cererii de executare la executorul judecătoresc, potrivit art. 622 alin. 2 C.proc.civ. Contestația la executare nu este altceva decât un impediment în executare ce trebuie soluționat de către instanța de executare astfel cum aceasta a fost determinată de legiuitor la data începerii executării silite.
Normele care reglementează competența teritorială exclusivă sunt norme de ordine publică, acestea având caracter absolut, astfel încât părțile nu pot conveni să deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanței. În același sens sunt și dispozițiile art. 129 alin. 2 pct. 3 C.proc.civ, care statuează că necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
De asemenea, instanța constată că necompetența teritorială exclusivă trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, potrivit art. 130 alin. 2 C.proc.civ., instanța fiind obligată să stabilească instanța judecătorească competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională competent, potrivit art. 132 alin. 1 C.proc.civ.
Astfel, conform art. 713 alin. 1 C.proc.civ., contestația se introduce la instanța de executare, în timp ce art. 650 alin. 1 C.proc.civ., în forma în vigoare la data începerii executării silite, prevede că instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Or, SCPEJ Franz R. C. și Ț. A. R. își aveau sediul la data începerii executării silite în sectorul 3 București, sens în care Judecătoria Sectorului 3 București este instanța de executare, doar această din urmă instanță fiind competentă să soluționeze prezenta contestație la executare. De altfel, Judecătoria Sectorului 3 București este instanța care a încuviințat executarea silită în speță (f. 167-168).
Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept reținute, în temeiul art. 713 alin. 1 și art. 650 alin. 1 C.proc.civ., în referire la art. 129 alin. 2 pct. 3 și art. 130 alin. 2, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București, invocată din oficiu de către instanță.
Totodată, făcând aplicarea dispozițiilor art. 132 alin. 1 și 3 C.proc.civ., instanța va declina competența soluționării prezentei cauze în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București, căreia îi va trimite de îndată dosarul, spre competentă soluționare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București, invocată de către intimată.
Declină competența soluționării cauzei privind pe contestatoarea N. L., cu sediul în București, .. 3, . Center, ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, bld. I. M., nr. 401 A, sector 6, în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
Trimite de îndată dosarul către Judecătoria Sectorului 3 București, spre competentă soluționare.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18.08.2015.
Președinte, Grefier,
A. B. A. V. N. E.
Red./Tehnored. ABA/VNE
26.08.2015/4 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8273/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8254/2015. Judecătoria... → |
|---|
