Plângere contravenţională. Hotărâre din 27-05-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 5997/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCURESTI - SECȚIA .
Ședința Publica din data de 29.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. V.
GREFIER: F. T.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională”, formulată de petentul N. C.-R., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - B. Rutieră si intervenientul fortat B. B. C..
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru petent apărător ales, avocat C. R. F. care depune in ședința publica împuternicire avocațială încheiata in baza contractului de asistenta juridică nr._/2015, lipsind intimata si intervenientul fortat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, modalitatea de citare, prezenta martorului G. A.-P., după care:
Apărătorul petentului depune in ședința publica exemplarul 2 al procesului verbal de contravenție contestata si CD cu înregistrarea realizata la momentul producerii evenimentului rutier.
Instanța, conf. art. 131 Ncpc, pune in discuție competenta instanței
Apărătorul petentului apreciază că instanța este competentă general, material si teritorial să soluționeze prezenta cauză
Instanța, conf. art. 131 Ncpc, se declară competentă general, material si teritorial, să judece fondul cauzei, potrivit disp. art.94 pct.1, lit.j raportat la art. 107 alin.1 Ncpc, si luând act că nu sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat acordă părții cuvântul pentru propunerea probelor.
Apărătorul petentului solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, cele de la dosar si proba testimonială cu martorul prezent.
Instanța, in baza art.255 Ncpc, socotindu-le pertinente, concludente și utile, încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba testimonială cu martorul G. A.-P. si înregistrarea video realizata la momentul producerii evenimentului rutier.
Instanța, procedează la audierea sub prestare de jurământ a martorului G. A.-P., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar si la vizionarea înregistrării realizate la momentul producerii evenimentului rutier, efectuata de petent
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat instanța constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul pentru dezbateri pe fond.
Apărătorul petentului arată că fata de depoziția martorului se retine o situație diferita, iar potrivit disp. OG nr.195/2002 este obligatoriu a se menționa locul si data producerii faptei, or la descrierea faptei se menționează . este lipsit de legalitatea procesul verbal întocmit. Pe fondul cauzei solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbale de contravenție contestat ca netemeinic si nelegal, exonerarea de la sancțiunile aplicate, restituirea permisului de conducere. Cu cheltuieli de judecata pe cale separata.
Instanța, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, sens in care:
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 13.05.2015.
Pronunțată în ședință publică azi, 29.04.2015
Președinte Grefier
L. V. F. T.
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCURESTI - SECȚIA .
Ședința Publica din data de 13.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. V.
GREFIER: F. T.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională”, formulată de petentul N. C.-R., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - B. Rutieră si intervenientul forțat B. B. C..
Dezbaterile asupra fondului cererii au avut loc în ședința publică de la data de 29.04.2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 13.05.2015, când, in aceiași compunere si pentru aceleași considerente
INSTANȚA
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, sens in care:
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 27.05.2015.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.05.2015
Președinte Grefier
L. V. F. T.
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCURESTI - SECȚIA . CIVILA NR. 5997
Ședința Publica din data de 27.05.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: L. V.
GREFIER: F. T.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „plângere contravențională”, formulată de petentul N. C.-R., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București - B. Rutieră si intervenientul forțat B. B. C..
Dezbaterile asupra fondului cererii au avut loc în ședința publică de la data de 29.04.2015, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la 13.05.2015 si 27.05.2015, când, in aceiași compunere si pentru aceleași considerente, a deliberat si a pronunțat următoarea sentință
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București, sub nr._/280/2014, petentul N. C.-R. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/03.07.2014 solicitând, anularea procesului verbal de contravenție si a măsurilor dispuse.
În motivare, petentul a arătat că la data de 01.06._ ora 14,12, a fost sancționat cu amendă în cuantum de 680 lei intrucat a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ marca Honda CRV și nu s-a asigurat la schimbarea direcției de mers la stânga intrând in coliziune autoturismul cu nr._ marca chevrolet condus de B. B. C., care circula in fata sa. Totodată nu s-a prezentat in termen legal de 24 de ore la unitatea de poliție pentru declararea accidentului
In drept s-au invocat disp.art. 118 alin.1, art. 99 alin.1 pct. 15 din OUG nr.195/2002, regulamentul din 04.10.2006 pentru punerea in aplicare a OUG nr.195/2002, OG nr.2/2001.
În dovedire a solicitat probele cu înscrisuri si testimonială cu un martor, precum si orice alt mijloc de proba util soluționării cauzei.
La data 18.11.2014, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal ca temeinic și legal.
În motivare, intimata a arătat că procesul-verbal de contravenție respectă condițiile de fond și de formă impuse de art. 16 alin.1 din OG nr. 2/2001, iar fapta a fost constatată in mod direct de către agentul de politie aflat in exercițiul atribuțiilor de serviciu, procesul-verbal făcând dovada deplină a situației de fapt și de drept până la proba contrară.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 15 și 16 din OG nr. 2/2001 mod. Complet., art. 54 alin.1 din OUG nr.195/2002, art. 79 alin.1 lit.b din OUG nr.195/2002.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.
A solicitat judecarea cauzei în lipsă conf.art.223 C.pr.civ..
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri si proba testimoniala cu un martor.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/03.07.2014 încheiat de intimatul Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – B. de Poliție Rutieră la data de 01.06._ ora 14,12, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 680 lei potrivit art. 100 alin. 2 și art. 101 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 pentru săvârșirea contravenției prevăzute de același act normativ, constatându-se, că petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ marca Honda CRV și nu s-a asigurat la schimbarea direcției de mers la stânga intrând in coliziune autoturismul cu nr._ marca chevrolet condus de B. B. C., care circula in fata sa. Totodată nu s-a prezentat in termen legal de 24 de ore la unitatea de poliție pentru declararea accidentului.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Nu este întemeiată nici critica formulată de petent cu privire la nerespectarea dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2001, relative la descrierea faptei. Instanța apreciază că fapta a fost suficient descrisă, au fost suficient prezentate împrejurările în care a fost săvârșită fapta constată și sancționată, iar locul savarsirii faptei este indicat, respectiv, . data producerii accidentului este indicată în procesul verbal.
În acest context, instanța constată că procesul-verbal a fost legal întocmit, cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, sub condiția ca starea de fapt să fie rezultatul consemnărilor personale ale agentului constatator.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999)
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011 pronunțată în cauza I. P. c. României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (a se vedea, Salabiaku c. Franței, 7 octombrie 1988, par. 28; A. c. României, par. 60).
Curtea a analizat modalitatea concretă în care instanțele naționale au respectat garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenție, aplecându-se îndeosebi asupra echilibrului ce trebuie să existe între prezumția de nevinovăție specifică materiei și prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de contravenție, existentă în dreptul național, apreciind că invocarea de către instanțe a acestei din urmă prezumții, cu consecința obligării reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea un caracter neașteptat pentru acesta, având în vedere dispozițiile naționale incidente în materia contravențională (A., par. 58 și 59).
Petentul a recunoscut săvârșirea contravenției constând in încălcarea obligației de a se prezenta in termen de 24 de ore la unitatea de poliție pentru declararea accidentului, cu justificarea că nu și-a dat seama de producerea accidentului.
Instanța înlătură apărarea petentului, aspectele invocate de acesta fiind contrazise de declarația intervenientului B. B. C., in sensul că acesta i-a solicitat petentului încheierea unei constatări amiabile.
Avand in vedere aceste aspecte, instanța constată că fapta imputată petentului întrunește elementele constitutive elementele constitutive ale contravenției prevăzute și sancționate de art. 100 alin. 3 lit. g din O.U.G. nr. 195/2002 raportat la 79 alin 1 din același act normativ.
Cu privire la cea de a doua contravenție, constând in nerespectarea unei neasigurarea la efectuarea virajului stânga, instanța constată că probatoriul administrat in cauză, respectiv, declarația martorei G. A. P. care este una subiectivă, având in vedere relația de prietenie existentă intre petent și aceasta, nu a reușit să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului verbal.
Având in aceste aspecte, instanța constată că fapta imputată petentului întrunește elementele constitutive elementele constitutive ale contravenției prevăzute și sancționate de art. 54 din O.U.G. nr. 195/2002.
Față de individualizarea sancțiunii contravenționale, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr.2/2001, amenda contravențională aplicată în minimul prevăzut de lege este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului. Este important ca agenții constatatori și instanțele de judecată chemate să asigure controlul jurisdicțional al actelor încheiate de aceștia să nu aplice sancțiuni contravenționale, care să alimenteze sentimentul de impunitate, în rândul celor care nesocotesc regulile de circulație pe drumurile publice, fie cu rea-credință, fie din neglijență.
Totodată, instanța retine că in mod legal a fost dispusă sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile față de dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. g din O.U.G. nr. 195/2002.
Față de situația de fapt și de drept expusă, procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul N. C.-R., cu domiciliul ales in București, ..10, ., ., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București-B. Rutieră, cu sediul in București, ..9-15, sector 3 si intervenientul forțat B. B. C. domiciliat in București, ..3, sector 3, ca neîntemeiata.
Cu apel, în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la prezenta instanță.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.05.2015.
Președinte Grefier
L. V. F. T.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5908/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 5942/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
