Plângere contravenţională. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 19/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 12645/2015
aDosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 19.11.2015
Instanța constituită din
PREȘEDINTE: S. M. M.
GREFIER: H. C. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect „plângere contravențională” privind pe petenta C. M. în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – BRIGADA RUTIERĂ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordinea stabilită pe lista de ședință, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei-plângere contravențională, stadiul judecății-primul termen de judecată, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare-legal îndeplinită, precum și faptul că la data de 29.09.2015, intimata a depus la dosarul cauzei, prin Serviciul Registratură, întâmpinare, și că la data de 12.11.2015, petenta a depus la dosarul cauzei cerere prin care se invocă excepția litispedență, după care:
Instanța, lasă cauza la a doua strigare, în vederea prezentării părților, în conformitate cu art. 104 pct. 13 din HCSM nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, nu au răspuns părțile.
În temeiul dispozițiilor art. 131 alin. 1 C.pr.civ. raportat la art. 32 din O.G. nr. 2/2001, instanța procedează la verificarea competenței sale, și constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța respinge excepția litispendenței cu dosarul nr._/300/2015/a1, excepție invocată de către petentă, întrucât excepția litispendenței presupune două dosare aflate în același timp pe rolul instanței, în timp ce dosarul nr._/300/2015/a1, este un dosar anulat.
Nefiind alte cereri prealabile formulate și excepții invocate, instanța apreciază asupra cererilor de probatorii.
Instanța deliberează asupra probelor solicitate de către petentă și intimată și încuviințează, pentru petentă și intimată, proba cu înscrisurile atașate la dosar, apreciind în raport de dispozițiile art. 258 raportat la art. 255 alin. 1 C.pr.civ., ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Instanța respinge pentru intimată, ca neutilă, proba testimonială, în raport de natura contravenției.
Potrivit dispozițiilor art. 238 alin. 1 C.pr.civ., instanța estimează că durata necesară pentru cercetarea procesului, în raport de împrejurările cauzei, este limitată la 1 termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri formulate, excepții invocate și probe de administrat, instanța, socotindu-se lămurită, în temeiul art. 395 C.pr.civ., reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 la data de 25.06.2015 sub nr._, petenta C. M. în contradictoriu cu intimata C. M. în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B., a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/15.06.2015.
În motivarea plângerii, în esență, petenta a arătat că la data încheierii procesului-verbal nu mai avea calitatea de Director General Administrativ, care încetase la data de 14.06.2015 prin pensionare pentru limită de vârstă.
În drept, petenta a invocat dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 20 lei.
În dovedirea celor susținute în plângere, petenta a propus proba cu înscrisuri.
Petenta a solicitat judecarea cauzei chiar și în lipsă.
În apărare și în termen legal, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale, ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal ca fiind legal și temeinic.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat în esență că în privința procesului-verbal nu sunt incidente cauze de nulitate absolută.
Fapta a fost constatată la 12.06.2015, dată la care petenta avea calitatea de Director General Administrativ al Universității Tehnice de Construcții București și a discutat cu agentul constatator cu ocazia controlului efectuat.
Procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, ce prevalează față de prezumția de nevinovăție.
În dovedirea celor susținute prin întâmpinare, intimata a propus proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul C. E..
Intimata a solicitat judecarea cauzei chiar și în lipsă conform art. 411 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ.
Analizând coroborat probele administrate, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/15.06.2015, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă de 2.000 lei pentru că la data de 12.06.2015 a în calitate de Director general administrativ al Universității Tehnice de Construcții București nu a îndeplinit la termenul stabilit cu ocazia verificărilor anterioare efectuate de poliție măsurile dispuse, respectiv nu a încheiat contract de mentenanță pentru sistemul tehnic de alarmă, faptă prevăzută și sancționată de art. 99 alin 4 din Anexa la H.G. nr. 302/2012 coroborat cu art. 3 pct. 28 din H.G. nr. 301/2012.
În drept, conform art. 3 pct. 28 din H.G. nr. 301/2012 constituie contravenție încălcarea prevederilor art. 99 alin. 4 din Norme, ce prevăd răspunderea conducătorilor unităților de soluționarea în termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal încheiat de organele de poliție cu ocazia controalelor efectuate, sancțiunea fiind amenda de la 2000 lei la 5000 lei conform art. 4 alin. 1 lit. b.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, potrivit art. 17 din același act normativ.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile Legii nr. 333/2003 au drept scop asigurarea siguranței obiectivelor, bunurilor si valorilor impotriva oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de proprietate, existenta materiala a acestora, precum si a protejarii persoanelor impotriva oricaror acte ostile care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sanatatea.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31–36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Instanța constată însă că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act autentic care se bucură de o prezumție relativă de veridicitate în sensul că, până la proba contrară, respectiv până la răsturnarea prezumției de veridicitate prin mijloace de probă aduse de contestator în susținerea plângerii contravenționale, acesta este considerat că reprezintă adevărul, în sensul că oglindește în mod corect cele întâmplate.
Această prezumție în cazul proceselor-verbale de constatare a contravenției, spre deosebire de alte acte autentice, nu este una absolută, ci doar una relativă în sensul că i se permite presupusului contravenient ca, în cursul judecării plângerii sale, să depună la dosarul cauzei înscrisuri ori să administreze orice alte probe din care să rezulte faptul că cele arătate în conținutul procesului-verbal de constatare a contravenției sunt neadevărate.
Din cele arătate mai sus reiese că această răsturnare a prezumției nu operează automat prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, cu respectarea prevederilor art. 249 C.civ., trebuie să ceară instanței, în conformitate cu prevederile art. 255, 258 C.proc.civ., încuviințarea și administrarea unor probe din care să rezulte contrariul.
În cauză, în fapt, la data de 12.06.2015, organele de poliție s-au deplasat la Universitatea Tehnică de Construcții București pentru a face verificări privind respectarea dispozițiilor Legii nr. 333/2003, ocazie cu care au întocmit procesul-verbal de constatare nr._/12.06.2015 (f.47-51).
În vederea remedierii neregulilor constatate, au fost stabilite mai multe măsuri în sarcina conducerii U.T.C.B. prin petenta C. M.: clarificarea existenței analizei de risc la securitate fizică, încheierea unui contract de mentenanță pentru sistemele electronice de alarmă, instruirea agenților de securitate privind respectarea prevederilor legale.
În ceea ce privește obligația de a se încheia unui contract de mentenanță pentru sistemele electronice de alarmă, organele de control au stabilit ca termen de îndeplinire a obligației data de 11.07.2015 (f.51).
La aceeași dată, 12.06.2015, petenta a depus cerere de pensionare (f.6).
La data de 15.06.2015, a fost emisă Decizia nr. 205 de către U.T.C.B. – Direcția de Resurse Umane – Salarizare, prin care s-a constatat încetarea de drept la data de 14.06.2015 a contractului individual de muncă al petentei.
La aceeași dată a fost întocmit și procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/15.06.2015 prin care petenta a fost sancționată pentru încălcarea obligației de a încheia contract de mentenanță pentru sistemul tehnic de alarmă.
În drept, conform art. 99 alin. 1 din Anexa la H.G. nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, cu ocazia controalelor efectuate de poliție pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind măsurile de asigurare a securității unităților, personalul abilitat pentru efectuarea controlului încheie un proces-verbal de constatare, în care se înscriu măsurile și termenele de remediere a deficiențelor.
Potrivit alin. 4 conducătorii unităților răspund de soluționarea în termen a măsurilor stabilite în procesul-verbal prevăzut la alin. (1).
Conform art. 3 pct. 28 din H.G. nr. 301/2012, constituie contravenție încălcarea prevederilor art. 99 alin. 4 din anexă, sancțiunea fiind amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei potrivit art. 4 alin. 1 lit. b din același act normativ.
Așadar, potrivit dispozițiilor legale sus-citate, organele de poliție aveau obligația întocmirii unui proces-verbal de constatare inițial, cu ocazia efectuării controlului, prin care să stabilească măsuri în sarcina unității controlate, precum și termenele de remediere a deficiențelor constatate, iar în cazul neînlăturării deficiențelor urma a se întocmi procesul-verbal contravențional de aplicare a amenzii.
În primul rând instanța constată că, deși la data controlului inițial – 12.06.2015, petenta avea calitatea de Director general administrativ, la momentul aplicării sancțiunii contravenționale – 15.06.2015, această calitate încetase prin pensionare, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse de petentă, respectiv Decizia nr. 205 de către U.T.C.B. – Direcția de Resurse Umane – Salarizare, prin care s-a constatat încetarea de drept la data de 14.06.2015 (f.7).
Prin urmare, la data întocmirii procesului-verbal contravențional petenta nu mai avea calitatea cerută de lege pentru a putea fi sancționată, respectiv nu mai era conducător al unității conform alin. 4 din art.99 din H.G. nr. 301/2012, contractul său de muncă încetând în urmă cu o zi.
În al doilea rând, chiar dacă contractul de muncă al petentei ar fi fost încă în derulare, instanța apreciază că sancțiunea amenzii nu putea fi aplicată în condițiile în care termenul de remediere a deficiențelor stabilite prin procesul-verbal de control din 12.06.2015, respectiv 11.07.2015, nu se împlinise încă.
Pentru motivele anterior expuse, raportat la prevederile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 și în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța urmează a admite plângerea contravențională și dispune anularea procesului-verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petenta C. M. având CNP_, cu domiciliul în București, sector 2, ., ., . contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – BRIGADA RUTIERĂ cu sediul în București, sector 3, Calea Victoriei, nr. 19.
Anulează procesul–verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/15.06.2015.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
S. M. MIRABELAHANCERI C. D.
Red. S.M.M./Tehnored. H.C.D./
4 ex./ 27.11.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 19/2015. Judecătoria SECTORUL 2... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 19/2015.... → |
|---|
