Pretenţii. Hotărâre din 19-10-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 19-10-2015 în dosarul nr. 10614/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
București, Sector 3, Bvd. Unirii nr. 37
Tel. / Fax.: 021/408.36.52 / e-mail:_
operator de date cu caracter personal nr. 2891
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 19.10.2015
Instanța constituită din:
Președinte: G. –O. C.
Grefier: C. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare- clauze abuzive, privind pe reclamantul V. S. H., V. I. D. și A. C. S. în contradictoriu cu pârâta B. SA.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 01.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.10.2015 și respectiv la data de 19.10.2015, hotărând următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, la data de 15.05.2015, reclamanții V. S. H., V. I. D. și A. C. S. în contradictoriu cu pârâta B. SA a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună: constatarea caracterului abuziv și a nulității absolute a clauzelor prevăzute la pct.III.7 din contractul de credit nr. HL23764/10.07.2008 privitoare la comisionul de acordare, precum și la comisionul de administrare și restituirea sumelor achitate cu acest titlu; constatarea caracterului abuziv al clauzei de la pct.5.1 din contractul de credit și stabilizarea cursului CHF/leu la cursul de la data contractării.
În motivare, se arată, în esență, că la data de 10.07.2008 s-a încheiat contractul de credit nr.Hl_ între reclamanți, în calitate de împrumutați, și . calitate de împrumutător pentru suma de 73.000 CHF, pe o durată de 360 luni, respectiv 30 ani, garantat cu ipotecă.
Contractul de credit este un contract de adeziune, cu clauze preformulate de către bancă, acestea nefiind negociate cu reclamanții. S-a arătat că, potrivit disp. Legii 193/2000 comisioanele percepute de bănci trebuie să se limiteze la cheltuielile efective aferente acordării creditului, însă comisionul stabilit în speță, este abuziv.
Totodată, s-a arătat că și clauza referitoare la comisionul de administrare este abuzivă, contrară bunei credințe și de natură a crea un dezechilibru semnificativ între părți.
Cu privire la capătul de cerere referitor la stabilizarea cursului CHF, s-a invocat principiul nominalismului monetar, arătându-se că, deși în contract s-a prevăzut acordarea unui credit în CHF, reclamanții au primit de la bancă RON (la cursul de la data contractării), însă pentru achitarea ratelor sunt nevoiți să cumpere CHF la un curs mult mai mare decat cel inițial.
În drept, cerere a fost întemeiată pe dispozițiile L.193/2000, L.190/1999, cauza Kasler/Ungaria, Directiva 93/2013.
În susținere, au fost depuse la dosar înscrisuri (f.8-124).
Cererea este scutită de la plata taxelor de timbru în conformitate cu disp. art.29 alin.1 lit.f din OUG 80/2013.
La data de 02.07.2015, pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a arătat, în esență, că prevederile din contract referitoare la comisionul de acordare și administrare nu sunt abuzive, întrucât nu sunt îndeplinite cele trei condiții cumulative: clauza să nu fi fost negociată de către părți, clauza să creeze, contrar bunei credințe, un dezechilibru semnifiativ între părți, clauza să nu se refere la obiectul contractului. Reclamanții au obligația dovedirii îndeplinirii acestor condiții.
Cu privire la înghețarea cursului CHF/leu, pârâta a arătat că instanțele de judecată nu pot interveni în acordul de voințe al părților, modificând chiar obiectul contractului, astfel că se impune respingerea acestei cereri. Totodată, s-a arătat că art.5.1 din contract este în deplină concordanță cu principiul nominalismului monetar.
În drept, au fost invocate disp. OG 21/_, OUG 50/2002, Legea 193/2000, C.civ., C.proc.civ.
În susținere, au fost depuse la dosar înscrisuri (f.140-157).
Analizând actele și lucrările dosarului, cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale, instanța reține următoarele:
Instanța reține că, potrivit art. 95 alin. 1 C., tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Conform art. 94 pct. 1 lit. j C., judecătoriile judecă cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 de lei inclusiv.
Potrivit art. 99 alin. 2 C., în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
În cauză, reclamanții solicită, printre altele, stabilizarea cursului de schimb CHF – leu la cursul de la data semnării contractului, iar noul curs să fie valabil pe toată durata contractului. Practic, ei solicită ca totalul obligațiilor datorate conform contractului să fie calculat prin raportare la cursul de la data încheierii contractului și nu prin raportare la cursul la zi.
Prin urmare, avantajul patrimonial pe care urmăresc să îl procure este reprezentat de diferența dintre valoarea ce ar rezulta prin luarea în considerare a cursului oficial de schimb de la data introducerii cererii de chemare în judecată și cea care ar rezulta prin luarea în considerare a cursului de la data încheierii contractului.
Conform graficului da rambursare, suma totală datorată de reclamanți este de 115.704,34 CHF.
La data încheierii contractului, 10.07.2008, cursul BNR era de 2,1898 lei, conform arhivei de pe www.cursbnr.ro. Față de acest curs, suma totală datorată de reclamanți ar fi de 253.369,36 lei.
La data introducerii cererii de chemare în judecată, 15.05.2015, în raport cu care se determină competența, astfel cum reiese din prevederile art. 106 alin. 1 C., cursul BNR era de 4,2605 lei. Față de acest curs, suma totală datorată de reclamanți ar fi de 492.958,34 lei.
Rezultă, așadar, o diferență de 239.588,98 lei, acesta fiind avantajul patrimonial pe care reclamanții încearcă să îl obțină.
Pentru aceste considerente, în conf cu art.95 alin.1 și 94 pct.1 lit.j C.proc.civ., instanța apreciază că se impune admiterea excepției necompetenței materiale și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul V. S. H., având CNP_, V. I. D., având CNP_ și și A. C. S., având CNP_, toți domiciliați în Câmpina, .. 253A, județ Prahova în contradictoriu cu pârâta B. SA, cu sediul în sector 2, București, .. 6A în favoarea Tribunalului București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.10.2015.
Președinte Grefier
G.-O. C. C. R.
Red./ Thred.CGO./CR 4 ex/17.11.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8301/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Hotărâre din 19-10-2015, Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
