Pretenţii. Sentința nr. 483/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 483/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 483/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 2 BUCUREȘTI SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 483
Ședința publică din data de 19.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE S. E. M.
GREFIER: A. M. V.
Pe rol se află judecarea cauzei având ca obiect acțiune în constatare, clauze abuzive, pretenții civile privind pe reclamanta C. (fostă S.) A. C. în contradictoriu cu pârâta V. România SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns ambele părți, reprezentate de avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual și modul de îndeplinire al procedurii de citare.
Instanța acordă cuvântul pe excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepției necompetenței materiale a instanței, precizând că, întrucât s-a invocat nulitatea clauzei privitoare la comisionul de risc, trebuie avută în vedere întreaga valoare a acestuia. Or, suma indicată de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată corespunde unei perioade de 6 ani, cu toate că, în situația în care instanța va constata caracterul abuziv al acestei clauze contractuale, efectul comisionului de risc ar fi anulat pentru întreaga perioadă de creditare.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepției invocate, precizând că suma indicată în cuprinsul cererii de chemare în judecată reprezintă valoarea pretențiilor, după prețuirea reclamantei.
Instanța reține cauza în vederea soluționării excepției de necompetență materială.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 25.04.2014 sub nr._, reclamanta C. (fostă S.) A. C. a chemat-o în judecată pe pârâta V. România SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate caracterului abuziv al clauzei referitoare la comisionul de risc din convenția de credit nr._/01.03.2007, inclusiv după redenumirea acestuia în comision de administrare (clauză ce se regăsește la pct. 5 lit. a) din Condițiile Speciale, la art. 1 din Actul adițional nr. 2/15.11.2010 prin care se modifică pct. 5 lit. b) din Condițiile speciale, în sensul redenumirii comisionului de risc în comision de administrare); ca o consecință a constatării caracterului abuziv al clauzei arătate, să se constate nulitatea absolută a acesteia; să se dispună repunerea părților în situația anterioară, respectiv să restituirea sumelor plătite nedatorat în temeiul clauzelor nule, cuantumul acestora fiind de 27.228,18 lei (echivalentul în lei a 7.445,09 CHF calculate la cursul BNR din data de 24.04.2014, data introducerii cererii de chemare în judecată, 1 CHF= 3,6572 lei, reprezentând comisionul de risc plătit în baza convenției de credit nr._/01.03.2007 pentru perioada 15.03._14), precum și în continuare, până la momentul eliminării comisionului de risc/administrare; să se constate caracterului abuziv al clauzei referitoare la comisionul de risc din convenția de credit nr._/14.02.2008, inclusiv după redenumirea acestuia în comision de administrare (clauză ce se regăsește la pct. 5 lit. a) din Condițiile Speciale, la art. 1 din Actul adițional nr. 2/15.11.2010 prin care se modifică pct. 5 lit. b) din Condițiile speciale, în sensul redenumirii comisionului de risc în comision de administrare), ca și o consecință a constatării caracterului abuziv a clauzei arătate, să se constate nulitatea absolută a acesteia; să se dispună repunerea părților în situația anterioară, respectiv să dispună restituirea sumelor plătite nedatorat în temeiul clauzelor nule, cuantumul acestora fiind de 198.545, 43 lei (echivalentul în lei a 54.288, 92 CHF calculate la cursul BNR din data de 24.04.2014, data introducerii cererii de chemare în judecată, 1 CHF= 3,6572 lei, reprezentând comisionul de risc plătit în baza convenției de credit nr._/14.02.2008 pentru perioada 17.03._14), precum și în continuare, până la momentul eliminării comisionului de risc/administrare, cu cheltuieli de judecată.
În susținere, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
2. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței; excepția prescripției extinctive a dreptului de a solicita restituirea sumelor achitate cu titlu de comision de risc/administrare, iar pe fond solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 1 alin. 5, art. 16 și art. 44 din Constituția României, art. 2 lit. m) din Legea nr. 363/2007, clauzele Langguth (29 iunie 1995, C-456/93), Springenheide (16 iulie 1998 - C210/1996) și Darpo (4 aprilie 2000 - C456/98), Directiva 87/102/CE și Directiva 2008/48/CE, art. 3 alin. 1 lit. g) din Normele BNR nr. 17/18.12.2003, art. 126 alin. 1 din OUG nr. 99/2006, art. 1, art. 4 alin. 5 lit. b) din Legea nr. 193/2000, lit. b) din Anexa nr. 193/2000.
3. La termenul din data de 19.01.2015, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul excepției necompetenței materiale, absolute și dilatorii, instanța reține următoarele:
Reclamanta C. (fostă S.) A. C. a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale referitoare la comisionul de risc/de administrare inserate în Convențiile de credit nr._/01.03.2007 și nr._/14.02.2008, solicitând totodată obligarea pârâtei V. România SA la plata sumei de 27.228, 18 lei + 198.545, 43 lei reprezentând contravaloarea comisionului de risc la data încasării și până la data de 15.04.2014, „precum și în continuare, până la momentul eliminării comisionului de risc/administrare” (fila 4).
Conform art. 99 alin. 2 C.proc.civ., când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete de cerere principale, întemeiate pe un titlu comun, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
Conform art. 95 pct. 1 C.proc.civ., tribunalul este instanță de drept comun pentru soluționarea cererilor în primă instanță, judecătoria având o competență limitată, conform prevederilor art. 94 pct. 1 lit. a)-j) C.proc.civ.
Or, capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a clauzei menționate la art. 5 lit. a) din Condițiile Speciale ale Convenției de credit_/14.02.2008 – denumită marginal Comision de risc - atrage competența tribunalului. Astfel, acest capăt de cerere este evaluabil în bani, iar stabilirea valorii trebuie să pornească de la efectul pe care clauza în discuție îl poate avea, și anume restituirea și, pentru viitor, scutirea reclamantei de plata unei sume de bani ce depășește cu mult suma de 200.000 lei [căci dacă numai pentru perioada 17.03.2008 – 15.04.2014, valoarea comisionului de risc este de 198.545, 43 lei, este evident că până în anul 2033, valoarea lui depășește cu mult suma de 200.000 lei].
Prin urmare, instanța reține că cererea formulată de reclamantă se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 99 alin. 2 C.proc.civ., întrucât cererea cuprinde mai multe capete principale, dintre care unele sunt de competența tribunalului, instanță mai mare în grad decât judecătoria.
Față de considerentele expuse, instanța va reține că Judecătoria Sectorului 2 București nu a fost corect învestită cu soluționarea cererii de chemare în judecată pendinte, astfel încât va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București.
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta C. (fostă S.) A. C., cu domiciliul în Voluntari, .. 1A, județul Ilfov, CNP_ și cu domiciliul ales la S.C.A. „P. & Asociații”, cu sediul în București, Splaiul Unirii nr. 223, etaj 3, sector 3, în contradictoriu cu pârâta V. România SA, cu sediul în București, Șoseaua P. nr 42, etaj 3, 8 și 10, sector 2 și cu sediul ales la C.A. M. Kehaiyan din București, . nr. 44 bis, ., etaj 8, ., în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.01.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
M. E. SerenaVasile A. M.
Red.S.M./Th.red.A.V. și S.M./04.02.2015/4 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 482/2015. Judecătoria... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 485/2015. Judecătoria... → |
|---|
