Acţiune în constatare. Sentința nr. 8822/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8822/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 8822/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILA NR. 8822
Ședința publică din data de 18 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: N. Galațanu
Grefier: E. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantele F. S. și T. F. E. și pe pârâta A. P. SUPRAVEGHEREA SI PROTECTIA ANIMALELOR, având ca obiect „acțiune în constatare”.
Dezbaterile au avut loc în ședința publica din data de 21.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, încheiere care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 04.06.2015 și 18.06.2015, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra cauzei de fata deliberand, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti la data de 04.06.2014 sub nr._, reclamantele F. S. si T. F. E. au chemat in judecata pe parata A. P. SUPRAVEGHEREA SI PROTECTIA ANIMALELOR (ASPA), solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa constate caracterul ilicit al faptei săvârșite de pârâtă prin publicarea sa pe „Lista ONG-urilor și a persoanelor care nu mai au dreptul de a adopta câini din adăposturile ASPA" publicată pe site-ul oficial al acesteia www.aspa.ro; sa se constate caracterul ilicit al faptei săvârșite de pârâtă prin refuzul acesteia de a-i permite adopția unui câine comunitar, adopție solicitată la data de 25 martie 2014; obligarea paratei sa retragă numele sau de pe „Lista ONG-urilor și a persoanelor care nu mai au dreptul de a adopta câini din adăposturile ASPA" publicată pe site-ul oficial al acesteia www.aspa.ro; obligarea paratei să-i permită adopția de câini comunitari ce se găsesc în adăposturile-pârâtei; obligarea paratei la plata sumei de 200.000 lei reprezentând daune morale, astfel: 150.000 lei către reclamanta - Fundația Speranța și 50.000 lei către reclamanta T. F. E.; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantele au aratat ca, la data de 23.03.2014, pârâta a publicat pe site-ul său oficial o listă (intitulată „Lista ONG-urilor și a persoanelor care nu mai au dreptul de a adopta câini din adăposturile ASPA") în cadrul căreia aparea și reclamanta Fundația Speranța.
Motivul care a determinat luarea acestei măsuri de interzicere a adopțiilor pentru cele 39 de persoane fizice și cele 19 ONG-uri a fost nerespectarea obligațiilor ce le reveneau odată cu adopția unui câine fără stăpân, mai precis abandonul acestora ulterior adopției.
Interesant este momentul ales pentru instituirea acestei măsuri, acesta fiind imediat după găsirea cadavrului unei femei, într-un parc din Sectorul 2 al capitalei, respectiv Parcul Obor. Desi medicii legiști au stabilit cauza morții femeii - „intoxicație etilică acută cu aspirat alimentar gastric", fără a se stabili dacă urmele de mușcături provocate de câini ar avea vreo legătură cu decesul femeii, continuă să se facă speculații și să se asocieze și acest caz cu problematica câinilor fără stăpân.
In urma acestui eveniment, hingherii ASPA au capturat nouă maidanezi dinte care, se pare, doi figurau adoptați de o persoană fizică, doi aparțineau Asociației Cuțu-Cuțu, patru dintre ei aparțineau Asociației Centrul Teritorial Veterinar al Sectorului 2, fapt ce a condus la „întocmirea" acestei liste, listă pe care figurează și Fundația Speranța.
Au mai aratat reclamantele ca desi au încercat să obțina un răspuns din partea pârâtei A. P. Supravegherea Și Protecția Animalelor (ASPA), cererile formulate au fost ignorate. Astfel, la data de 24.03.2014, imediat după publicarea Listei, prin reprezentanții sai a solicitat telefonic informații de la pârâtă în legătură cu introducerea Fundației printre persoanele fără drept de adopție. Intrucât nu a primit răspuns, a formulat cererea în scris, însă nici până la acest moment nu au un răspuns din partea ASPA.
La data de 25.03. 2014, s-au deplasat la Adăpostul ASPA situat în Popești-Leordeni, unde au încercat să adopte un câine - pe care inițial l-au identificat și l-au acceptat verbal spre a-l adopta. Ulterior însă, nu li s-a dat acceptul, fiindu-le refuzată adopția, fapt care i-a determinat să înregistreze cererea de adopție la sediul pârâtei.
In acest context, măsurile luate de către pârâta A. P. Supravegherea Și Protecția Animalelor sunt vădit nelegale și totodată nefondate, nefiind vreodată în situația invocată de către pârâtă ca motiv al măsurii, anume aceea de abandon.
Dimpotrivă, în adăpostul Fundației (Popești-Leordeni) care are o suprafață de 5000 mp, sunt adăpostiți și îngrijiți peste 600 de câini comunitari. Din anul 2001 și până în prezent, Fundația a adăpostit peste 3000 de câini și au fost plasați în adopție peste 2500. Fundația are în grijă 16 câini cu probleme speciale care nu pot să se deplaseze decât cu cărucioare special confecționate în urma consultului și sub atenta supraveghere a medicului veterinar ortoped. Fundația are un personal alcătuit din 13 salariați și 2 medici, cu toții dând dovadă de profesionalism în ceea ce fac.
F. a avut și încă mai are strânse raporturi de colaborare cu instituțiile Statului - cu titlu de exemplu colaborarea cu Primăria Sectorului 2, în urma căreia Fundația sa a fost premiată pentru colaborarea pe linie de activități sociale.
Față de aspectul adopțiilor, a încheiat adopții la nivelul anului 2002, respectând întocmai condițiile care cârmuiau procedura adopției, precum și legislația în vigoare.
In aceste condiții, avându-se în vedere că este una dintre cele mai respectate fundații din România, fiind cunoscută rigoarea cu care isi îndeplineste obligațiile legale precum și felul în care ingrijeste câinii din propriul adăpost, includerea pe această listă a produs și continuă să producă un serios și totodată grav prejudiciu de imagine, prejudiciu față de care cei ce sunt responsabili de producerea lui sunt obligați să îl și repare.
Fundația Speranța, precum și toți cei care activează în cadrul ei, alături de președintele acesteia, reclamanta T. F. E., si-au dobândit reputația prin modul exemplar în care si-au desfășurat activitatea, precum și prin statutul lor în societate, activitatea lor profesională beneficiind de aprecierea pozitivă a societății.
Așa zisa nerespectare a normelor legale privind adopțiile și care ar fi condus la înscrierea lor printre persoanele cărora le este interzis să mai adopte este doar un pretext al ASPA, realitatea fiind aceea că plasarea ei în listă a fost făcută cel puțin din 2 motive: se dorește cu tot dinadinsul păstrarea câinilor în adăposturile ASPA, fapt care în final conduce la uciderea acestor câini (de vreme ce nu sunt adoptați) - interesul fiind încasarea unor sume imense de bani de la bugetul alocat al Primăriei; litigiile pendinte dintre pârâta ASPA și Fundația V. PFOTEN ROMÂNIA cu care reclamanta avea relații de strânsă colaborare, (fila 8 din anexa 17 la prezenta cerere, fila 1 din anexa 5). Intenția este evident aceea de a o prejudicia, prin discreditarea Fundației și implicit reclamantei T. F. E. care conduc activitatea acesteia, plasarea lor pe această poziție în fața opiniei publice aducând grave atingeri onoarei, reputației lor.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 253, 1349, 1357 și urmatoarele Cod Civil.
In dovedirea acțiunii au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei și martori.
La dosar au fost depuse inscrisuri (filele 9 - 52).
La data de 10.09.2014 parata-reclamanta A. pentru Supravegherea si Protectia Animalelor a formulat intampinare prin care s-a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata. Totodata, s-a invocat exceptia necompetentei materiale a instantei, intrucat potrivit capetelor cererii de chemare in judecata, reiese cu evidenta ca intra in sfera de aplicare a contenciosului administrativ.
In motivare, parata a aratat ca pe site-ul www.aspa.ro, conducerea ASPA, a publicat lista ONG-urilor și persoanelor fizice, care nu au dreptul de a adopta câini din bazele ASPA. Această listă a fost întocmită în conformitate cu prevederile HCGMB nr. 145/2013, pentru modificarea și completarea Hotărârii CGMB nr. 243/2009, privind controlul reproducției câinilor în Municipiul București. P. fiecare ONG și/sau persoană fizică nominalizat/ă pe listă, s-a realizat un studiu amănunțit. Potrivit bazei de date a ASPA, Fundația Speranța apărea la acel moment ca proprietarul unui număr de 5 câini, care în urma cercetărilor efectuate nu au fost găsiți la sediul reclamantei. Fată de obiectul cererii invedereaza instantei faptul că, ASPA prin biroul de relații cu publicul în data de 25.03.2014, a răspuns telefonic solicitărilor reclamantelor și i s-au comunicat telefonic motivele care au stat la baza nominalizării pe lista celor vizați și din cauza volumului mare cereri nu s-a răspuns și în scris. In ceea ce privește acest capăt de cerere invedereaza faptul că este lipsit de obiect dat fiind faptul că în luna iunie aceasta listă a fost eliminată de pe site-ul www.aspa.ro.
In ceea ce privește capătul de cerere privind refuzul ASPA de a oferi spre adopție câini comunitari, s-a aratat ca ASPA nu deține niciun adăpost în Popești Leordeni. ASPA are un număr de trei adăposturi situate în București ., oraș Mihăilești, Ilfov, B..
In ceea ce privește acordarea daunelor morale este apreciata exclusiv de instanța, în urma administrării unui probatoriu adecvat, care să dovedească prejudiciul moral suferit de reclamante. Acestea nu au fost specificate de către reclamante și nici dovedite.
Prin urmare acordarea daunelor morale, daca este admisibilă, ca urmare a clasificării dihotomice a prejudiciului, trebuie să-și găsească suportul în prejudiciul moral suferit.
Aceasta presupune în primul rând un probatoriu adecvat din care să rezulte existenta prejudiciului moral, întinderea și gravitatea măsurii abuzive, sau cel puțin toate acestea să poată fi prezumate, lucru care nu s-a realizat.
Cuantumul daunelor se stabilește față de noțiunea de "prejudiciu cert" adică a cărui existență este neîndoielnică și a cărui întindere poate fi sigur stabilită. Daunele morale sunt prejudiciile cauzate unei persoane, constand în suferințe de ordin psihic. Normele eticii si echității interzic in pricipiu acordarea de despăgubiri materiale pentru daune morale, deoarece durerea sufletească este incompatibilă cu un echivalent bănesc. Reclamantele nu au arătat in niciun fel modalitatea în care au realizat cuantificarea daunelor morale, fiind vorba de aprecieri pur subiective, imposibil de control judiciar, iar cuantumul acestora, oricum nu a fost justificat si nici argumentat in mod corespunzător de către reclamante.
Sub aspectul prejudiciului moral, reclamantele nu au demonstrat prejudiciul (dimensiunea suferințelor sale) în asa fel incât să se justifice suma pretinsă, ca reparație cu acest titlu.
In situația admiterii acțiunii solicita ca instanta sa aiba in vedere ca, cuantumul daunelor solicitat a fost supraevaluat.
In dovedire, a solicitat proba cu inscrisuri (filele 71 – 74).
In drept, au fost invocate disp. art. 205 Cod Proc. Civ., HCGMB 145/2014 cu modificările și completările ulterioare.
Sub aspectul probatoriului s-a incuviintat si administrat de catre instanta proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul paratei si proba cu declaratiile martorului N. A. I..
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
In ceea ce priveste exceptia autoritatii de lucru judecat, invocata de parata dupa inchiderea dezbaterilor, instanta constata ca intre cauza inregistrata cu nr._/3/2014 in care s-a pronuntat de catre Tribunalul Bucuresti Sectia a II-a de contencios administrativ si fiscal sentinta civila nr. 6118/02.10.2014 si prezenta cauza nu exista identitate de parti si nici identitate de obiect.
Nici exceptia puterii de lucru judecat a acestei sentinte nu este intemeiata – cauza inregistrata pe rolul Tribunalulul Bucuresti avand ca obiect comunicarea de informatii de interes public si anularea deciziei paratei privind interdictia reclamantului Iușat M. de a mai adopta caini (f. 159). Or, prezenta cauza are ca obiect acordarea de daune morale ca urmare a actiunilor ilicite ale reclamantei, capetele trei si patru de cerere fiind ramase fara obiect.
Pe fondul cauzei, instanta constata ca la data de 24.03.2014 parata a publicat pe site-ul sau oficial – www.aspa.ro- Lista persoanelor si ONG-urilor care nu mai au dreptul de a adopta caini din adaposturile ASPA. Printre persoanele fizice si juridice enumerate se regaseste si reclamanta F. S. (f. 9-11).
La aceeasi data, reclamanta F. S., prin presedintele sau, reclamanta T. F., a inaintat paratei o adresa prin care i-a solicitat acesteia explicatii cu privire la temeiurile de fapt si de drept care au condus la includerea Fundatiei in aceasta lista (f. 13-14).
Nu s-a facut dovada existentei unui raspuns scris la aceasta adresa, parata sustinand ca din cauza volumului de activitate raspunsul a fost acordat telefonic.
La data de 25.03.2014 reclamanta F. S. a solicitat paratei adoptarea unui caine comunitar, cererea acesteia fiind refuzata de parata.
In drept, potrivit art. 1357 cod civil cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare. Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.
P. a fi in prezenta raspunderii civile delictuale trebuie dovedite existenta faptei ilicite, a prejudiciului, a legaturii de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si a vinovatiei.
În ceea ce privește fapta ilicită instanța reține că aceasta presupune orice faptă, prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau intereselor aparținând unei persoane. Aceasta poate consta într-o actiune, care este manifestarea exterioara a unei atitudini de constiinta si vointa sau .>
S-a invocat de catre reclamante prejudiciul moral suferit prin cele doua actiuni ilicite ale paratei – de a include F. pe lista persoanelor care nu mai au dreptul de a adopta caini comunitari si de a ii refuza efectiv adoptia unui caine.
In ceea ce priveste prima fapta ilicita – parata a sustinut ca aceasta a fost justificata de studiul amanuntit pe care l-a facut, lista fiind intocmita in conformitate cu prevederile HCGMB nr. 145/2013 si privea persoanele care nu au facut dovada respectarii actelor de adoptie. Totusi, instanta constata ca parata, desi a invocat acest studiu amanuntit, nu a facut nicio dovada cu privire la existenta acestuia si nici nu a aratat in mod concret care acte de adoptie nu au fost respectate de reclamanta si in ce modalitate reclamanta a incalcat aceste acte.
In raspunsul la intrebarile nr. 8 si nr. 9 din interogatoriul administrat, parata a aratat ca a retras numele Fundatiei din lista publicata pe site in luna iunie 2014, pentru a incuraja adoptiile (f. 118).
Or, in conditiile in care s-ar fi constatat de catre parata incalcarea de catre reclamanta a actelor de adoptie, reacordarea dreptului de adoptie trebuia sa fie consecinta fireasca ca anumitor conditii sau masuri care urmau a fi indeplinite de reclamanta pentru a demonstra ca aceasta dispune de competentele necesare pentru a adopta caini.
In consecinta, instanta constata ca includerea Fundatiei in acea lista reprezinta o fapta ilicita, de natura sa aduca atingere imaginii acesteia.
In ceea ce priveste cea de a doua fapta ilicita, parata a aratat ca motivul refuzului adoptiei este dat de faptul ca reprezentantul reclamantei s-a prezentat la sediul ASPA din Bucuresti cu un formular de adoptie fara a respecta conditiile generale privind adoptia, respectiv acceptul din adapost (f. 118).
Insa, din declaratia martorului N. A. A. rezulta ca acesta personal s-a deplasat la adapostul ASPA din localitatea B. pentru a adopta un caine pe care sa il îngrijească F. S., si, desi cainele fusele ales si dus pentru implantarea cipului, intreaga procedura s-a blocat in momentul in care administratorul adapostului a aflat ca venea din partea Fundatiei S. (f. 146).
Rezulta astfel ca refuzul adoptarii cainelui decurge din includerea Fundatiei in acea lista, caracterul ilicit al primei fapte atargand si caracterul ilicit al celei de a doua.
In privinta prejudiciului, instanța reține că acesta constă în rezultatul, în efectul negativ, suferit de o anumită persoană ca urmare a unei fapte ilicite săvârșite de o altă persoană, putând îmbrăca atât forma unui prejudiciu material, cât și pe aceea a unui prejudiciu moral.
Reclamantele au invocat un prejudiciu moral, constand in aceea ca imaginea le-a fost afectata prin includerea Fundatiei in aceasta lista.
Martorul audiat a declarat ca stie de la reclamanta T. F. E. ca F. a suferit un prejudiciu foarte mare de imagine, inclusiv pe plan international, intrucat finantarea Fundatiei este exclusiv privata, iar fondurile care ajung in Romania sunt in mare parte externe.
Totusi, in afara de refuzul din data de 25.03.2014 de a adopta un caine, reclamantele nu au facut dovada unor consecinte negative semnificative asupra activitatii Fundatiei – nu s-a facut dovada unor acuzatii de presa denigratoare, a retragerii fondurilor de catre partenerii externi sau a excluderii Fundatiei din anumite proiecte.
Insa, intrucat includerea reclamantei F. S. pe lista persoanelor care nu mai au dreptul de a adopta caini comunitari presupune un prejudiciu de imagine implicit, prin simpla existenta a faptei, instanta apreciaza ca suma de 10.000 de lei este suficienta pentru a repara acest prejudiciu.
In ceea ce o priveste pe reclamanta T. F. E., instanta retine ca nu s-a facut in niciun fel dovada prejudiciului pe care aceasta l-a suferit ca urmare a actiunilor paratei – respectiv a modului in care i-au fost afectate in mod concret reputatia sau statutul in societate.
In ceea ce priveste capetele de cerere avand ca obiect retragerea reclamantei Fundatie de pe lista si permiterea acesteia sa adopte caini comunitari, instanta constata ca aceastea au ramas fara obiect, numele reclamantei fiind retras de pe lista in luna iunie 2014 tocmai pentru a incuraja adoptiile, dupa cum s-a aratat anterior. Nu s-a facut de catre reclamanta dovada faptului ca dupa luna iunie 2014 i s-a refuzat adoptia cainilor comunitari.
P. aceste motive de fapt si de drept, constatand ca cererea reclamantelor este intemeiata in parte, instanta o va admite in parte, va obliga parata sa plateasca reclamantei F. S. suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale, va respinge capetele trei si patru de cerere ca ramase fara obiect, va respinge cererea in rest ca neintemeiata.
P. ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea formulată de reclamantele F. S. CU SEDIUL ALES in sector 1, București, FAGARAS, nr. 9-13, . și T. F. E. CU DOMICILIUL ALES in sector 1, București, FAGARAS, nr. 9-13, . in contradictoriu cu pârâta A. P. SUPRAVEGHEREA SI PROTECTIA ANIMALELOR CU ADRESA DE CORESPONDENTA in sector 3, București, CALEA CALARASI, nr. 179.
Obliga parata sa plateasca reclamantei F. S. suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
Respinge capetele trei si patru de cerere ca ramase fara obiect.
Respinge cererea in rest ca neintemeiata.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei sentinte, care se va depune la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 18.06.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
N. GALAȚANU E. Ș.
GN/SE/5ex/23.10.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8684/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8829/2015.... → |
|---|
