Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 692/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 692/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 26-01-2015 în dosarul nr. 692/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 692/2015
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2015
Completul compus din:
Președinte I. D.
Grefier G. D.
Pe rol judecarea cauzei civile, formulata de reclamanta P. E. E. in contradictoriu cu pârâtii P. A. M., P. G. F., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezinta partile, prin aparatori.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, care invedereaza instantei lipsa relatiilor solicitate de la Biroul Individual Notarial „ Literis”.si faptul ca s-a depus raspunsul la interogatoriu, dupa care:
Paratii, prin aparator, arata ca nu mai insista in depunerea relatiilor solicitate de la Biroul Individual Notarial „ Literis”.
Instanta ia act ca paratii nu mai insista in depunerea relatiilor solicitate de la Biroul Individual Notarial „ Literis”.
Instanta pune in discutie exceptia prescriptiei invocată de către pârâți prin întâmpinare.
Paratii, prin aparator, solicita admiterea exceptiei. Totodata, apreciaza ca aceasta exceptie poate fi calificata ca fiind exceptia lipsei calitatii procesuale active, astfel cum o califica profesorul G. B. in tratatele sale. Cererea de repunere pe rol nu a fost pusa in discutie si nici nu a fost timbrata. A trecut un deceniu de cand partea putea formula aceasta actiune, cu cheltuieli de judecata.
Reclamanta, prin aparator, solicita respingerea exceptiei, ca neintemeiata. Din probele administrate la dosar rezulta ca reclamanta nu a stiut de existenta acestui testament. La momentul descoperirii a mers la notar si a formulat actiune. Arata ca nu este el redactorul cererii de chemare si nu sustine cererea de repunere pe rol.
Instanța, considerându-se lămurită, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantă, P. E. E., în contradictoriu cu pârâții, P. A. M. și P. G. F., s-a solicitat instanței să dispună constatarea nulității absolute parțiale privind cota de 5/8 din imobilul situat în Snagov, sat Ghermănești, ., fosta vilă 85 menționată în certificatului de moștenitor 150/25.08.2004 eliberat de către BNP Nemesis în urma defunctei, P. P., constatarea calității de legatar cu titlu particular pentru cota de 5/8 anterior indicată și completarea masei succesorale cu colecția valoroasă de timbre ale defuncților, P. G. și P. P..
În considerente, reclamanta precizează că a mama sa și a pârâților a decedat la data de 4.05.2004, din masa succesorală făcând parte 5/8 din imobilul din Snagov, 5/8 din apartamentul situat în Bulevardul I.C. B., și dreptul de concesiune asupra locului de veci.
Reclamanta arată că a descoperit testamentul în data de 30.11.2013 într-o carte de rugăciuni, arătând că a petrecut întreaga noapte din 30.11/1.12.2013 pentru a rememora evenimentele prin care familia a trecut pentru retrocedarea bunului din Snagov și pentru a înțelege rațiunile pentru care a fost încheiat testamentul. Reclamanta expune procedura de retrocedare a imobilului și arată că din 2003 a plătit toate impozitele și a efectuat cheltuielile pentru îmbunătățiri, pârâții prezentându-se la imobil doar până în anul 2004.
Referitor la cel de al treilea capăt de cerere, se precizează că tatăl reclamantei și al pârâților a strâns o colecție valoroasă de timbre vechi de mare valoare, românești și străine. De asemenea, se realizează o expunere cu privire la legea aplicabilă
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, inadmisibilitatea celui de al doilea capăt de cerere întrucât reclamanta are la dispoziție cererea în realizare și excepția lipsei de interes al celui de al treilea capăt de cerere, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
În susținere, cu privire la problema acceptării în termen a legatului cu titlu particular, pârâții indică faptul că sarcina probei privind descoperirea testamentului la data de 30.11.2013 revine reclamantei, care trebuie să o realizeze cu mijloace de dovadă apte să formeze convingerea. De asemenea, se arată că în dosarele privind litigiile anterioare dintre părțile cauzei se regăsesc înscrisuri din care rezultă că reclamanta recunoaște că mama sa nu a avut intenția de a o favoriza în detrimentul fraților săi.
Se mai învederează că există o prezumție în sensul cunoașterii testamentului de către reclamanta întrucât a fost întocmit în 3 exemplare dintre care 2 au fost remise testatoarei, fiind probabil ca reclamantei să îi fi fost înmânat un exemplar încă din anul 1996.
Pe fondul cauzei, se precizează că testamentul nu poate produce efecte atât timp cât a fost instituit un legat în condițiile în care reclamanta a insultat-o, amenințat-o și chiar lovit-o pe mama sa, astfel cum rezultă din acțiunea introdusă de către aceasta din urmă având ca obiect ieșire din indiviziune. Se susține în același timp că în realitate pârâții au suportat cheltuielile pentru îmbunătățirile aduse imobilului din Snagov și pentru îngrijirea sănătății mamei lor.
Analizând dosarul cauzei, cu prioritate, potrivit articolului 248 alineatul (1) din codul de procedură civilă din 2010, asupra excepției lipsei calității procesuale active, instanța reține următoarele:
P. P. a decedat la data de 5.05.2004, în urma acesteia fiind întocmit certificatul de moștenitor 150/25.08.2004 în cuprinsul căruia se menționează că au calitate de succesori reclamanta și pârâții din prezenta cauză, toți având cote egale din masa succesorală, respectiv 1/3 pentru fiecare persoană. De asemenea, notarul public a indicat că natura moștenirii este legală, în condițiile articolului 669 din Codul civil din 1864.
Reclamanta se prevalează de testamentul 320/6.12.1996 încheiat de BNP Meltiade Riba prin care P. P. a instituit-o legatar cu titlu particular pentru cota de 5/8 din imobilul situat în Snagov, sat Ghermănești, ., fosta vilă 85. Aceasta susține că a luat cunoștință de existența legatului cu titlu particular la data de 30.11.2013, cu mai puțin de o luna înainte de introducerea acțiunii din prezenta cauză.
În ședința publică din data de 26.01.2015 reclamanta a precizat prin reprezentant convențional că acțiunea este fondată pe respectarea termenului de 6 luni de opțiune succesorală cu privire la legatul cu titlu particular, fără a înțelege să formuleze un capăt de cerere privind repunerea în termenul de opțiune succesorală, ceea ce ar fi presupus recunoașterea depășirii duratei de 6 luni, instituția repunerii în termen și teza reclamantei exprimată în concluziile pe excepția lipsei calității procesuale active formulate la 26.01.2015, fiind incompatibile.
Potrivit articolului 700 alineatul (1) din Codul civil din 1864, act normativ aplicabil pentru că data decesului este anterioară intrării în vigoare a Noului cod civil (1.10.2011), acceptarea succesiunii trebuie efectuată în termenul de prescripție de 6 luni de la data deschiderii acesteia, iar conform articolului 651 din același act normativ, succesiunile se deschid prin moarte.
Instanța constată că reclamanta nu invocă o cauză de întrerupere sau suspendare a prescripției, ci susține că termenul are ca punct inițial data de 30.11.2013, numai de la această dată având cunoștință de testament.
În primul rând, astfel cum rezultă din încheierea din 24.11.2014, coperta cărții în care se susține că a fost găsit testamentul este simplă, cartonată. Prin urmare este exclus ca în ipoteza deschiderii cărții testamentul să aibă cum să rămână fixată în locul dintre copertă și prima pagină, constatarea stării în care se regăsește coperta fiind rezultatul aducerii cărții în ședința publică și a cercetării acesteia de către părți și de către instanță.
Pe cale de consecință, cercetarea problemei depinde de măsura în care din declarațiile martorilor ar rezulta că acea carte nu a fost deschisă niciodată.
Astfel din declarația martorilor propuși de către pârâți, rezultă că A. P. a luat cunoștință de existența testamentului în anul 2004, în familie existând numeroase discuții cu privire la drepturile succesorale asupra casei din Snagov, pârâtul anterior menționat fiind nemulțumit întrucât efectuase investiții pentru efectuarea de îmbunătățiri.
În ceea ce privește declarațiile martorilor reclamantei, L. Maricia a relatat că a fost informată de către P. E. de faptul descoperirii testamentului, în timp ce Moruzov A. F. (martoră propusă de către reclamantă, mențiunea de la fila 20 din volumul 2 cu privire la partea care a propus-o fiind rezultatul unei erori materiale) arată că a fost prezentă în casa reclamantei în data de 30.11.2013, martora găsind testamentul la o răsfoire sumară a cărții.
Prin urmare, se constată următoarele elemente din declarațiile de mai sus. Pe de o parte, discuțiile despre testament și despre modurile de exercitare a drepturilor succesorale asupra casei din Snagov datează încă din 2004, cu 9 ani înainte de momentul în care reclamanta precizează că a descoperit testamentul. Prin urmare, se constată că întreaga familie era la curent cu eventualitatea existenței unei disparități între cotele de care urmau a beneficia fiii defunctei.
De asemenea, din declarațiile martorelor propuse de către reclamantă se desprinde o circumstanță extrem de relevantă pentru caracterul plauzibil al versiunii reclamantei. Astfel în data de 30.11.2013 testamentul a fost găsit în biblioteca amintire de familie a reclamantei pe care aceasta a luat-o din apartamentul defunctei, aflat pe Bulevardul I.C. B.. Din piesele dosarului rezultă aspectul necontestat că biblioteca și cărțile avea o importanță crescută din punct de vedere al simbolisticii.
Deci este puțin plauzibil ca operele din bibliotecă să fi fost tratate cu superficialitate de către reclamantă cu atât mai mult cu cât martora a declarat la fila 20 din dosar că P. E. este o persoană foarte credincioasă care citește foarte mult. Așadar, este neverosimil a se afirma că între 2004 și 2013 cărțile au rămas neatinse, fie din cauza neefectuării curățeniei fie din cauza lipsei preocupării pentru lectură a reclamantei. De altfel Moruzov A. afirmă că atunci când o vizita pe reclamantă era mereu curat.
De asemenea, constatându-se că nu este plauzibil ca în bibliotecă să fie cărți care au rămas neatinse timp de 9 ani, cu atât mai mult cu cât acestea au fost cel puțin o dată mutate, în 2004 atunci când au fost luate din apartamentul defunctei și aduse la adresa de domiciliu a reclamantei, instanța constată de asemenea în urma cercetării nemijlocite a cărții din ședința din 24.11, că simpla deschidere a acesteia ar fi atras căderea testamentului întrucât coperta este simplă și întrucât cartea nu este de mari dimensiuni, astfel încât orice filă din cadrul acesteia care ar fi desprinsă de cotor ar cădea imediat.
Cercetarea nemijlocită a cărții este un pas important în soluționarea cauzei, oferind o perspectivă completă asupra cauzei și ajutând la interpretarea corectă a declarațiilor martorilor, într-o eventuală cale de atac fiind de asemenea utilă înfățișarea sa pentru acuratețea interpretării situației de fapt căruia să urmeze a i se aplica dreptul.
Prin urmare, ținând seama de considerentele de mai sus, în temeiul articolului 700 din Codul civil din 1864, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale active, cererea de chemare în judecată urmând a fi respinsă ca fiind formulată de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
De asemenea, în temeiul articolului 453 din Codul de procedură civilă din 2010, pârâții, în calitate de părți câștigătoare, sunt îndreptățiți la recuperarea cheltuielilor de judecată, reclamanta urmând a fi obligată la plata către P. A. M. a sumei de 2.246 lei și către P. G. F. a sumei de 2.546 lei, astfel cum rezultă din chitanțele de plată a facturilor aflate la dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active, invocată de către pârâți prin întâmpinare.
Respinge cererea de chemare în judecată formulata de reclamanta P. E. E. - București, .. 311, ., ap. 22, CUI_ in contradictoriu cu pârâtii P. A. M. - sector 2, București, I. B., nr. 11, .. 1, . F. - sector 3, București, P. C., nr. 7, ., ., ca fiind formulată de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată respectiv către P. A. M. a sumei de 2.246 lei și către P. G. F. a sumei de 2.546 lei.
Cu drept de a se formula cerere de apel la această instanță, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26.01.2015.
P. GREFIER
I. D. G. D.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 689/2015. Judecătoria... | Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 812/2015.... → |
|---|
