Contestaţie la executare. Sentința nr. 8378/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8378/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 8378/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
Secția Civilă
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8378
Ședința publică din data de 11.06.2015
Instanța constituită din :
Președinte: R.-C. L.
Grefier: E.-C. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea B. C. R. SA în contradictoriu cu intimatul D. C., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 25.05.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea în mod succesiv pentru data de 08.06.2015 și data de 11.06.2015 când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.11.2014, contestatoarea B. COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimatul D. C., împotriva executării silite inițiate de B. P. C. G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea executării silite înseși precum și anularea tuturor actelor de executare inclusiv a încheierii de încuviințare a executării silite din data de 10.11.2014 emisă de B. P. C. G., a somației nr.183/14.11.2014 precum și a adresei de înființare a popririi din data de 14.11.2014 și a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare din 14.11.2014 și întoarcerea executării silite pentru suma de 3648,62 lei, cu restituirea taxei de timbru.
In motivarea contestației, contestatoarea a arătat că la data de 17.11.2014 i-au fost comunicate mai multe înscrisuri din dosarul de executare nr.183/2014 de către B. P. C. G. iar executarea silită declanșată este nelegală și lipsită de fundament întrucât intimatul nu deține un titlu executoriu pentru suma de 2183,30 lei, cu privire la care se pretinde că ar fi cheltuieli de judecată stabilite în favoarea acestuia.
Astfel, din decizia nr.1817/29.04.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/301/2012 rezultă cu claritate că cei care au fost obligați la plata sumei de 2183,30 lei sunt intimatul D. C. și soția acestuia, D. Doinița, aceștia fiind debitori iar nu creditori ai obligației de plată a acestei sume.
De asemenea, suma totală de 300,32 lei reprezintă cheltuieli de executare stabilite în mod nelegal pentru executarea unei obligații care nu există, astfel că se impune și reducerea corespunzătoare a celorlalte cheltuieli de executare menționate la pct.1 și la pct.5 liniuțele 1-6.
In ce privește cealaltă obligație a cărei aducere la îndeplinire se dorește a fi făcută pe calea executării silite, executarea unei obligații de a face, contestatoarea a învederat faptul că executarea silită este declanșată cu încălcarea dispozițiilor art.905 Cod procedură civilă. Astfel, dispozițiile art.628 Cod procedură civilă stabilesc expres și limitativ cazurile în care executarea silită poate fi îndeplinită prin intermediul executorului judecătoresc, or obligația pe care executorul judecătoresc a somat contestatoarea să o execute este o obligație de a face intuitu personae, neputând fi adusă la îndeplinire de către altă persoană decât debitorul.
In materia executării unei obligații de a face, care nu poate fi îndeplinită de către o altă persoană decât debitorul, singurul organ jurisdicțional competent material este instanța de judecată. Somația de executare și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare emisă la data de 14.11.2014 sunt lovite de nulitate absolută expresă.
In ceea ce privește cuantumul cheltuielilor de executare silită, contestatoarea a învederat faptul că B. P. C. G. a stabilit un onorariu de executare izvorât din obligația de a face în valoare de 1000 lei.
In cazul de față organul de executare a emis o somație pe adresa contestatoarei, demersul său încheindu-se aici și neputând să folosească forța de constrângere a statului pentru a duce la îndeplinire prevederea din titlul executoriu referitoare la obligația de a face, întrucât aceasta nu poate fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite. Contestatoarea a învederat că nu este corectă încadrarea activității organului de executare între cele efectuate în cadrul executării silite directe, motiv pentru care se justifică un onorariu de 1000 lei.
Contestatoarea a mai arătat că este nelegală și lipsită de fundament formarea unui dosar de executare, executarea silită fiind demarată cu încălcarea dispozițiilor art.632 alin.1 Cod procedură civilă și ale art.905 Cod procedură civilă, în speță impunându-se respingerea cererii de încuviințare a executării silite, având în vedere că una din obligațiile supuse executării silite nu există, iar cealaltă nu poate fi adusă la îndeplinire prin executare silită.
Contestatoarea a solicitat întoarcerea executării silite pentru întreaga sumaă de 3648,62 lei și restituirea taxei judiciare de timbru.
In drept, au fost invocate art.711 și urm. Cod procedură civilă.
In probațiune, contestatoarea a solicitat încuviințare probei cu înscrisuri.
Odată cu contestația la executare, contestatoarea a depus la dosar un set de înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul (filele 10-53).
La solicitarea instanței B. P. C. G. a depus la dosar, copii certificate ale actelor din dosarul de executare nr.183/2014.
La data de 17.03.2015 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea în parte a contestației la executare.
In motivare, intimatul a arătat că în mod corect contestatoarea a sesizat că potrivit hotărârii instanței de judecată cei care trebuiau să suporte cheltuieli de judecată sunt intimatul și soția acestuia, solicitând admiterea contestației la executare sub acest aspect.
Referitor la faptul că cererea de executare silită are ca obiect executarea obligației de a face, susținerile contestatoarei sunt neîntemeiate întrucât procedura executării silite este cea realizată de executorul judecătoresc. Onorariul executorului de 1000 lei pentru demararea executării obligației de a face nu este un onorariu exagerat, fiind aproximativ egal cu salariul minim pe economie brut lunar.
Referitor la punerea în executare a hotărârii, în mod voluntar, intimatul a arătat că această susținere este neîntemeiată și abuzivă, întrucât nici până în prezent intimatul nu a primit noul grafic de rambursare a creditelor iar contestatoarea a refuzat să modifice contractele de credit și să treacă în ele dobânda rămasă ca urmare a îndepărtării elementului variabil.
Intimatul a învederat faptul că banca refuză să aplice hotărârea instanței și să stabilească dobânda potrivit marjelor ce nu au fost anulate. Interpretarea corectă a celor statuate de instanță nu presupune extinderea dobânzii aferente primelor trei luni contractuale la întreaga perioadă contractuală, ci numai eliminarea tezei referitoare la dobânda de referință, rămânând în vigoare doar procentele fixe menționate în clauzele respective și anume cel de 4,5% și cel de 2,95%.
In probațiune, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, în cadrul căreia au fost depuse înscrisurile menționate anterior.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin Sentința civilă nr._/07.10.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosar nr._/301/2012 (filele 80-83), contestatoarea a fost obligată să emită noi grafice de rambursare conforme cu noua formă a contractelor de credit dată de constatarea nulității absolute a clauzelor contractuale ce prevăd perceperea comisionului de urmărire riscuri.
Sentința a rămas definitivă prin decizia civilă nr.1817/29.04.2014 pronunțată de Tribunalul București-Secția a VI-a Civilă, prin care a fost admis recursul declarat de intimat și modificată în parte sentința civilă recurată. Astfel, contestatoarea a fost obligată să emită noi grafice de rambursare iar intimatul din prezenta cauză a fost obligat la plata către contestatoare a sumei de 2183,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Intimatul s-a adresat cu cerere de executare silită la B. P. C. G. (fila 79), fiind format dosarul de executare nr. 183/2014, fiind încuviințată executarea de către B. P. C. G. prin încheierea de încuviințare din data de 10.11.2014 (fila 77).
La data de 14.11.2014, executorul judecătoresc a emis somația nr.183 prin care a somat contestatoarea ca în termen de 10 zile de la primirea somației să se conformeze prevederilor titlului executoriu.
La data de 14.11.2014 executorul judecătoresc a emis încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare (fila 75). La aceeași dată au fost emise adrese de înființare a popririi pentru debit principal și cheltuieli de executare în cuantum total de 3648,62 lei (filele 73-74), suma fiind virată la data de 24.11.2014 în contul B. P. C., conform recipisei de consemnare (fila 67 din dosar).
În ceea ce privește cuantumul debitului principal instanța reține din decizia civilă nr. 1817/29.04.2014 pronunțată de Tribunalul București-Secția a VI-a Civilă faptul că intimatul a fost obligat la plata sumei de 2183,30 lei către contestatoare, contestatoarea având calitate de creditoare și nu de debitoare, împrejurare recunoscută chiar de intimat prin întâmpinare.
În consecință, instanța reține susținerile contestatoarei cu privire la faptul că se impune anularea tuturor actelor și formelor de executare emise pentru executarea sumei de 2183,30 lei, întrucât această sumă nu este datorată.
In ceea ce privește cheltuielile de executare in cuantum de 300,32 lei stabilite prin încheierea din 14.11.2014, instanta retine ca acestea constau in onorariu de executare pentru recuperarea cheltuielilor de judecată (218 lei), TVA (52,32 lei), emitere adresă poprire BNR (10 lei), comunicare adresă poprire BNR (5 lei), emitere adresă înștiințare debitor poprire BNR (10 lei), comunicare adresă înștiințare debitor poprire BNR (5 lei), toate aceste cheltuieli de executare fiind stabilite pentru executarea unei sume de bani nedatorate.
Referitor la susținerile contestatoarei potrivit cărora executarea silită a fost declanșată cu încălcarea dispozițiilor art.905 Cod procedură civilă, în materia executării unei obligații de a face care nu poate fi îndeplinită de către o altă persoană decât debitorul, singurul organ jurisdicțional competent material este instanța de judecată, iar nu executorul judecătoresc, instanța nu va reține aceste susțineri, întrucât executorul judecătoresc este competent și în cazul executării silite a obligațiilor de a face și de a nu face, conform procedurilor prevăzute de art.902-913 Cod procedură civilă.
In ceea ce priveste modul de stabilire al onorariului executorului judecatoresc in cuantum de 1000 lei instanta retine ca acesta a fost stabilit pentru executarea silita directa a unei obligatii de a face constând în modificarea contractelor de credit încheiate cu intimatul și emiterea de noi grafice de rambursare. Intrucât executarea silita directa a obligației de a face ce incumba contestatoarei este inclusa in punctul 2 din OMJ nr.2550/2006 (care face trimitere la executarea silita directa realizata pentru puneri in posesie, granituiri, predari de bunuri, etc.) instanta retine ca onorariul minim care poate fi perceput de executor in acest caz este de 60 lei fara TVA iar cel maxim 5200 lei fara TVA.
Pe cale de consecinta onorariul care putea fi perceput de executorul judecatoresc pentru executarea silita a obligației de a face ce incumba contestoarei in baza titlului executoriu, este cuprins intre 60 lei la care se adauga TVA (onorariu minim) si 5200 lei la care se adauga TVA (onorariu maxim)
D. fiind aceste elemente instanta retine ca onorariul executorului a fost stabilit cu respectarea limitelor minimale si maximale stabilite de lege, fara a se raporta la limitele maximale, acesta fiind de altfel rezonabil justificat de actele de executare indeplinite si proportional cu activitatea depusa de acesta, motiv pentru care nu se impune reducerea acestuia. De altfel acesta este datorat de debitoare cu titlu de cheltuieli de executare conform art 669 alin 2 C proc civ.
Nici susținerile contestatoarei potrivit carora onorariul executorului judecatoresc ar fi trebuit calculat prin încadrarea acestuia la pct.12 din Anexa la Ordinul nr.2550/2006 al Ministerului Justiției și anume „orice alte acte sau operațiuni date prin lege, nu pot fi retinute, avand in vedere ca in cauza, se incearca executarea silita directa a unei obligatii de a face, devenind astfel incidente dispozitiile punctului din Ordinul nr. 2550/2006, onorariul in cuantum de 1000 lei, fiind corect stabilit de executorul judecătoresc. Onorariul executorului judecătoresc este stabilit sub limita minimă prev. de dispozițiile Ordinului 2550/2006, anexa – pct. 2 „puneri în posesie, grănițuiri, servituți, predări de bunuri etc.”, limitele fiind fixate intre 60 lei - 2.200 lei pentru debitor persoană fizică și 5.200 lei pentru debitor persoană juridică. Executarea obligației de a face nu se poate realiza decât prin executare directă, nefiind aplicabile celelalte dispoziții din Legea 188/2000 și Ordinul 2550/2006 cu privire la valoarea creanței decât in ceea ce privește executarea silită a creanțelor constând in sume de bani.
Referitor la susținerea contestatoarei potrivit căreia și celelalte cheltuieli de executare sunt lipsite de fundamente, întrucât acestea sunt aferente formării unui dosar de executare, examinând cheltuielile necesare desfasurarii executarii silite in cuantum de 165 lei, instanta retine ca acestea au fost stabilite in baza art 669 C proc civ aceste cheltuieli fiind inerente si necesare executarii silite, decurgand din activitatile desfasurate de executor pe parcursul executarii silite . Astfel sunt cheltuielile privind inregistrarea si formarea dosarului de executare, emiterea încheierii de încuviințare, cheltuielile pentru transmiterea prin posta a actelor de executare si cheltuieli necesare emiterii încheierii privind cheltuielile de executare, somației privind obligația de a face și comunicării acestei somații.
Examinând aceste cheltuieli instanta retine, contrar sustinerilor contestatoarei, ca acestea sunt justificate si proportionale cu activitatile efectuate in vederea realizarii lor, neimpunandu-se reducerea lor, operatiunile pentru care au fost percepute fiind de altfel realizate.
Pentru considerentele expuse, instanta urmează sa admită în parte cererea dedusă judecății și să anuleze în parte încheierea de încuviințare din data de 10.11.2014, adresa înființare a popririi din 14.11.2014 și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 14.11.2014 emise de B. P. C. G., în ceea ce privește plata sumei de 2183,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs și a sumei de 300,32 lei, reprezentând cheltuieli de executare.
În ceea ce privește întoarcerea executării silite, instanța reține că, potrivit art. 723 din Codul de procedură civilă, în toate cazurile în care s-a desființat titlul executoriu ori executarea însăși, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia; cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului. În temeiul textului menționat, la cererea contestatoarei instanța urmează să dispună întoarcerea executării pentru suma de 2483,62 lei, rezultată în urma executării. Faptul că s-a realizat din executare suma menționată rezultă din adresele de înființare a popririi pentru suma totală de 3648,62 lei coroborate de recipisa de consemnare sumă în cont nr.2600/24.11.2014 (fila 67).
Totodată, potrivit art.45 alin.1 lit.f din OUG nr.80/2013 instanța va dispune restituirea către contestatoare, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a sumei de 177,26 lei, reprezentând o parte din taxa judiciară de timbru achitată de contestatoare, proporțional cu pretențiile admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea B. C. R. SA, J_, CUI_, cu sediul în sector 3, București, .. 5, în contradictoriu cu intimatul D. C., domiciliat în sector 5, București, .. V. T., nr. 16, ., ..
Anulează în parte încheierea de încuviințare din data de 10.11.2014, adresa de înființare a popririi din 14.11.2014 și încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din data de 14.11.2014 emise de B. P. C. G. în dosarul de executare nr.183/2014, în ceea ce privește plata sumei de 2183,3 lei și a sumei de 300,32 lei, reprezentând cheltuieli de executare.
Dispune întoarcerea executării și obligă intimatul să restituie contestatoarei suma de 2483,62 lei rezultată în urma executării.
În temeiul art. 45 alin.1 lit. f din OUG nr. 80/2013 dispune restituirea către contestatoare, după rămânerea definitivă a prezentei, a sumei de 177,26 lei taxă judiciară de timbru aferentă contestației la executare achitată de contestatoare.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 3 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.06.2015.
Președinte, Grefier,
R.-C. L. E.-C. T.
Red.Tehnored.Jud.RCL
4 ex./05.09.2015
| ← Investire cu formulă executorie. Sentința nr. 8357/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8396/2015.... → |
|---|
