Fond funciar. Sentința nr. 15/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 15-10-2015 în dosarul nr. 13822/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
Sentința civilă nr._
Ședința publică din 15.10.2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. E. L.
Grefier: D. M.
Pe rol judecarea cererii formulată de reclamanții G. C. M. și K. S., în contradictoriu cu pârâții S. L. P. APLICAREA LEGII 18/1991 DE PE L. PRIMARIA SECTOR 3 BUCURESTI, C. L. A MUNICIPIULUI BUCURESTI PT STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, C. C. și A. H. C., având ca obiect fond funciar.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 01.10.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 08.10.2015, respectiv la 15.10.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin cererea înregistrata la această instanța, sub nr._/301/2008, la data de 19.12.2008, reclamantele G. C.-M. și K. Ș., în contradictoriu cu pârâtele S. LOCALĂ P. APLICAREA LEGII 18/1991 DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA SECTOR 3, C. MUNICIPALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCURȘETI și PREFECTURA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, au solicitat instanței pronunțare unei hotărâri prin care să le fie recunoscut dreptul de proprietate asupra suprafeței de 450 mp, teren situat pe raza Sectorului 3 al Municipiului București, pe vechiul amplasament sau pe un amplasament similar, cu obligarea Comisiei Municipale de Aplicare a Legii nr. 18/1991, respectiv Prefectura Municipiului București la eliberarea titlului de proprietate și la 500 lei daune cominatorii/ zi de întârziere, până la punerea în executare definitivă a hotărârii judecătorești, precum și la obligarea pârâtelor la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamantele au arătat ca autoarea lor, L. C. Doctor Adolf Kizyk, a deținut în raza sectorului 3 București, o suprafață de teren situată pe .-4, “Parcul M.”, . .. 2, sector 3. Acest teren a fost cumpărat de autoare, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/13.09.1945 transcris la Secția notariat-Tribunalul Ilfov prin procesul-verbal nr._/15.09.1945. Imobilul a fost preluat abuziv de Statul Român, acesta fiind liber și neafectat de sistematizare, identificându-se cu terenul situate pe raza sectorului 3, în .. 2.Reclamantele arată că defuncta L. Kizyk (K.), fostă C., căsătorită cu Adolf Kizyk, a avut doi copii, reclamantele G. C. M. și K. M. S., decedat la data de 20.11.2000. Succesiunea autorilor reclamantelor a fost dezbătută conform certificatului de moștenitor nr. 56/30.03.2011. Astfel, moștenitori în cauză sunt Kirik Ș., în calitate de soție supraviețuitoare și G. C.-M., în calitate de soră. La data de 19.03.1991, defunctul Kirik M. S., a depus sub nr. 8699, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la Primăria Sector 3 București, cerere ce nu a fost soluționată. Potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, iar în temeiul art. 3 pct. 1¹ și 2², modificată prin Legea 247/2009 pot cere reconstituirea dreptului și foștii proprietari, cărora li s-au respins cererile ori care nu au depus cererea în temeiul prevederilor Legii 169/1992 ori nu au depus actele doveditoare. Astfel, în ceea ce îi privește pe reclamanți această cerere a fost formulată în condițiile Legii 18/1991.Cererea nu a fost însă soluționată în condițiile în care terenul este liber, neafectat de sistematizare sau de utilități de ordine publică.
În drept acțiunea civilă a fost întemeiată pe dispozițiile art.8,9,11, 14 pct. 2, art. 27 pct. 2¹, art. 53 și urm. din Legea nr. 81/1991 și art. 33 Capitolul IV din Legea nr. 1/2000 completată și modificată prin Legea nr. 247/2005.
În dovedirea cererii au fost depuse anexat înscrisuri.
La data de 02.02.2009, S. Locală pentru aplicarea Legii 18/1991 Sector 3 București, a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii civile.
Intimata a arătat că potrivit art. 3 din Ordinul Prefectului nr. 513/17.09.2008, prin care Ordinul Prefectului 641/2009, privind organizarea, funcționarea și componența Subcomisiilor Locale de Fond Funciar, își încetează aplicabilitatea.S. Sectorului 3 nu are capacitate procesuală de folosință.
Pe fondul cauzei pârâta arătat că prin adresa nr._/08.12.2008, Serviciul Fond Funciar și Registrul Agricol din cadrul Primăriei Sectorului 3, a făcut cunoscut reclamanților faptul că, cererea nu a fost soluționată deoarece nu a fost soluționată deoarece nu a fost regăsită în Arhiva Primăriei.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 115-119 Cod proc.civ.
La data de 27.02.2009, pârâta C. Municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prin Prefect, a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii reclamanților.
Pârâta a arătat că, în lipsa propunerii Subcomisiei Locale, conform art. 6 din HG 890/2005, nu are ce să valideze sau să invalideze conform art. 116 alin. 1 din Legea 18/1991. În lipsa acestei propuneri nu se poate adopta o hotărâre pentru reconstituirea dreptului de proprietate, acțiunea apărând ca prematură, în ceea ce privește obligarea la emiterea Titlului.
În drept cererea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 18/1991 și HG nr. 890/2005.
S-a solicitat judecata în lipsa părților potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc.civ.
La data de 27.02.2009, Instituția Prefectului Municipiului București a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii civile. Pârâta a invocat în apărarea sa excepția lipsei capacității procesuale privind pasive a Prefectului, potrivit Legii 340/2004, art. 3 alin. 1.
Pârâta arată că instituția publică cu personalitate juridică, buget și patrimoniu propriu este Instituția Prefectului și nu Prefectura. În ce privește Instituția Prefectului București, aceasta nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu are atribuții legale în ce privește reconstituirea dreptului de proprietate și emiterea titlului de proprietate în material fondului funciar potrivit cadrului legislativ în vigoare. Potrivit Legii 18/1991 asupra reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și eliberarea titlurilor de proprietate are competență legală C. Specială a Municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată, reprezentată prin Prefect care este și președintele comisiei.
Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii 340/2004, HG nr. 460/206.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsa potrivit art. 242 alin. 2 Cod proc.civ.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică topografică.
La data de 28 mai 2011 reclamantele au depus cerere de introducere în cauză a numiților C. C. și A. H., solicitând obligarea acestora la lăsarea în deplină proprietate și posesie a terenului imobil proprietatea reclamanților identificat prin Raportul de expertiză și la cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii au arătat că prin concluziile Raportului de Expertiză s-a constatat ocuparea în întregime a terenului de către aceste persoane deși la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate imobilul era liber, fiind învecinat cu proprietățile celor doi pârâți chemați acum în judecată. Reclamantele solicită compararea titlurilor reclamantelor cu titlurile pârâților în condițiile în care aceștia ar înfățișa actele de proprietate. Acestea mai susțin că titlurile autorilor lor este preferabil, având data mai veche și opozabilitate față de terți. Se arată ca introducerea în judecată se face potrivit art. 57 Cod proc.civ. deoarece persoanele chemate în judecată pot pretinde aceleași drepturi asupra imobilului, ca și reclamantele.
La data de 29.10.2010 numitul A. H. C., a depus întâmpinare, arătând că cererea de intervenție forțată este inadmisibilă deoarece nu pretinde aceleași drepturi ca și reclamantele, împotriva unui pârât, terță persoană. Această formă nu poate fi folosită pentru introducerea în proces a unui al doilea pârât. În acest stadiu procesual reclamantele nu își pot modifica în întregime cadrul procesual, cererea de intervenție fiind de fapt o nouă cerere de chemare în judecată.
În temeiul disp. art. 132 Cod proc.civ., cererea de intervenție așa cum o denumesc părțile este tardivă, fiind introdusă după prima zi de înfățișare.
Pe fondul cauzei intervenientul forțat arată că, nu are calitate procesuală pasivă în raport de obiectul acțiunii civile.
Se susține că pe lângă imobilul construcție pe care la dobândit prin act autentic, contract de vânzare-cumpărare, există un teren liber care a fost în proprietatea bunicului său, în anii 1870 și care a fost închiriat de la Primăria Municipiului București, contractul fiind expirat din anul 2004.
Prin sentința civilă nr. 1033/31.01.2011, Judecătoria Sectorului 3 București a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții G. C. M., K. Ș. și pe pârâții S. Locală pentru Aplicarea Legii 18/1991 de pe lângă Primăria Sector 3 Bucuresti, C. Municipală de Aplicare a Legii nr.18/1991 de pe lângă Primăria Municipiului București, C. L. a Municipiului București pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor, C. C., A. H. C.. Prin aceeași sentință Judecătoria a respins excepția lipsei capacitații procesuale de folosință, excepția prematurității cererii și cererea de chemare în judecată a altor persoane ca neîntemeiate.
Prin DECIZIA CIVILĂ NR. 609 R /1.03.2013 Tribunalul Bucuresti SECTIA A V A CIVILĂ a admis recursul formulat de recurenții-reclamanți G. C. M. și K. Ș., împotriva sentinței civile nr. 1033/31.01.2011 pronunțată de Judecătoria Sector 3 București, în dosar nr._/301/2008, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. LOCALĂ P. APLICAREA LEGII Nr. 18/1991 de pe lângă Primăria Sector 3 București, C. MUNICIPALĂ DE APLICARE A LEGII NR. 18/1991 de pe lângă Primăria Municipiului București, C. LOCALĂ A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, C. C. și A. H. C., s-a casat sentința recurată și s-a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță. Recomandarea Tribunalului a fost aceea de a se completa raportul de expertiza prin raportare și la înscrisurile prezentate de terții introduși în cauză și la extrasul de carte funciară comunicat de OCPI, în sensul stabilirii dacă o parte din terenul ce a aparținut reclamantelor este libera din punct de vedere juridic, aflându-se încă în proprietatea Municipiului București, in caz afirmativ urmând a se stabili cu exactitate această suprafață de teren.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 București la data de 28.03.2013 sub număr de dosar_ .
La data de 09.08.2014 C. Municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a formulat întâmpinare.
În apărare a arătat că în cadrul Primăriei Municipiului București nu mai funcționează și nici nu mai există vreo comisie județeană. A invocat în acest sens Legea nr. 18/1991 raportat la HG 890/2005, din care rezultă că aceste comisii sunt organiste colegiale cu caracter special, ce nu sunt subordonate vreunei autorități publice locale sau județene.
Pe cale de excepție a invocat excepția lipsei capacității procesuale pasive a paratei C. L. a Municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
În susținerea excepției a arătat că această Comisie Locală a fost desființată prin Ordinul Prefectului nr. 162/09.03.2009, astfel că, autoritățile administrative, continuatoare în drepturile fostei comisii locale sunt în prezent Subcomisiile sectoarelor 1-6, conform art. 1 și 2 din HG nr. 890/2005.
Pe cale de excepție a mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, raportat la prevederile art. 4, art. 7 si 43 din Legea 165/2013.
În drept a invocat disp. art. 115 și urm. din C.p.c., Legea 165/2013, Legea fondului funciar nr. 18/1991, HG 890/2005.
La termenul din 05.09.2013 instanța a dispus rectificarea citativului emis pentru acest termen de judecată în sensul că instituțiile care au calitate de pârâți în cauză sunt C. P. STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR BUCURESTI și S. L. P. APLICAREA LEGII 18/1991 DE PE L. PRIMARIA SECTOR 3 BUCURESTI.
La același termen de judecată, în ceea ce privește cererea de intervenție forțată formulată în cauză de reclamanți, în primul ciclu procesual, instanța a pus în vedere reclamanților să precizeze daca inteleg ca prin formularea acestei cereri sa obțină obligarea lui C. C. și a lui A. H. C. sa le lase in liniștita posesie imobilul, pentru a se putea califica aceasta cerere și pentru a de stabili calitatea procesuala a numiților C. C. și A. H. C., având în vedere ca sentința civila nr. 1033/31.10.2011 și decizia civila 609 R /1.03.2013 atesta calitatea lor de pârâți.
Reclamanții au depus cerere de modificare a acțiunii, în temeiul art. 132 C.p.c., prin care au solicitat, pe lângă capetele de cerere din acțiunea inițială și introducerea în cauză, în calitate de pârâți pe C. C. și A. H. C., cu obligarea acestor pârâți persoane fizice, să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul proprietatea reclamanților, pe care aceștia îl ocupa fără drept.
La termenul din 17.10.2013 instanța a constatat ca prin cererea de formulata la data de 28.05.2010, reclamanții au solicitat chemarea in judecata a numiților C. C. și A. H. C. și obligarea acestora sa ii lase in deplina proprietate și liniștita posesie secțiunea S1 și S 2 din teren, aceasta fiind o cerere completatoare a cererii de chemare in judecata, având în vedere că reclamantele au pretenții distincte față de C. C. și A. H. C. . Cu toate acestea, prima instanța a calificat cererea ca fiind o cerere intervenție forțată, în temeiul art.57 C., însă a dispus extinderea cadrului procesual pasiv prin introducerea in cauză în calitate de pârâți a acestor persoane ( incheierea din 06.07.2010 fila 239 dosar_/301/2008), deși art.58 C. conferă o altă reglementare calității unor astfel de terți. Totodată, Tribunalul soluționând recursul, nu a lămurit acest aspect insa in decizia sa, C. C. și A. H. C. au fost menționați in calitate de parați intimați. Având in vedere acesta situație precum și faptul ca Tribunalul a casat integral sentința nr.1033/31.01.2011, instanța a luat act că reclamanții și-au completat acțiunea cu un capăt de cerere distinct, având ca obiect acțiunea în revendicare, capăt de cerere formulat în contradictoriu cu pârâții C. C. și A. H. C., cadrul procesual pasiv fiind deasemenea completat.
La termenul din 28.11.2013 instanța a dispus completarea raportului efectuat in cadrul dosarului_/301/2008, de domnul expert T. R..
La termenul din 30.01.2014 instanța a constatat că acțiunea formulată de reclamanți are ca obiect revendicare și față de dispozițiile art.15 lit. r din Legea 146/1997 este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
La data de 18.12.2014, reclamantele au precizat că instanța rămâne investită cu capetele principale de cerere, iar temeiul acțiunii principale este Legea nr. 18/1991. Au mai arătat că acel capăt de cerere privind revendiarea terenului de la persoanele fizice care îl ocupă fără drept, este în strânsă dependență cu solicitarea de reconstituire întemeiată pe dispozițiile legilor de retrocedare, astfel încât nu este o revendicare de sine stătătoare, pe dreptul comun. P. aceste motive, a apreciat că în cauză sunt incidente disp. art. 15 lit. R din Legea 146/1997 și că sunt scutiti de la plata taxei de timbru. În cazul în care apreciază că se impune timbrarea, a evaluat provizoriu terenul revendicat la suma de 10 000 lei.
La termenul din 09.04.2015, instanța a constatat că pârâta A. H. a invocat excepția inadmisibilității înainte de termenul din 25.10.2010 ( fila 259 dosar_/301/2008). Excepția a fost motivata parțial in sensul că o astfel de lărgire a cadrului procesual pasiv nu se poate realiza pe calea unei cereri de intervenție forțată întemeiată pe disp. art.57 C., ci pe calea unei cereri completatoare in temeiul art. 132 C.. De asemenea, excepția a fost întemeiată și pe argumentul că o astfel de cerere este o cerere completatoare care s-a formulat după împlinirea termenului legal. P. aceste motive, instanța a calificat excepția ca fiind excepția tardivității formulării cererii completatoare.
La același termen instanța a constatat că cererea a fost calificată ca fiind o cerere modificatoare in al doilea ciclu procesual, la data de 17.10.2013, după ce in primul ciclu procesual instanța a reținut că A. H. C. și C. C. au calitate de pârâți ( încheierea din 06.07.2010 – fila 256 dosar_/301/2008) și cu toate acestea, prin sentința, a respins ca neîntemeiată cererea de intervenție iar prin decizia de casare a Tribunalului nu s-a lămuri acest aspect, A. H. C. și C. C. figurând în calitate de parați intimați. A respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii de intervenție, având in vedere ca cererea a fost calificată ca cerere completatoare iar nu ca cerere de intervenție forțată.
Instanța a respins ca neîntemeiată și excepția tardivității formulării cererii completatoare pentru următoarele motive: Cererea a fost formulată la data de 28.05.2010 ( fila 212 dosar_/301/2008), s-a luat act de această cerere prin încheierea din 07.07.2010, s-au citat pârâții la termenul următor din 27.09.2010. Cererea a fost calificată ca cerere completatoare la 17.10.2013. Norma prevăzută de art. 132 alin. 1 C.p.c. este o norma de ordine privată, nerespectarea lor atrăgând o nulitate relativă. Această neregularitate putea fi invocată cel mai târziu la prima zi de înfățișare ce a urmat după ce această neregularitate in temeiul art.108 alin.3 C.. Dacă la stabilirea termenului legal de formulare a unei astfel de cereri se va avea în vedere data efectivă a depunerii iar nu ce a calificării, instanța constată că excepția tardivității putea fi invocată cel mai târziu la termenul de judecată din data de 27.09.2010, termenul imediat următor datei la care instanța a luat act de o astfel de cerere. Daca se va avea în vedere data calificării acestei cereri ( 17.10.2013), excepția se putea invoca cel mai târziu la data de 28.11.2013. Cum litigiul se află in al doilea ciclu procesual, instanța nu poate avea in vedere decât acest ultim moment. Instanța, față de motivele expuse anterior, a apreciat că excepția tardivității nu a fost invocată în termen legal, prin urmare partea a fost decăzută din dreptul de mai invoca o astfel de neregularitate, motiv pentru care excepția a fost respinsa.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin cererea formulată la data de 19.03.1991 ( fila 103 dosar_/301/2008), in temeiul Legii nr.18/1991, numita Kizyk L. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 450 mp, teren care a făcut obiectul actului de vânzare – cumpărare autentificat sub număr_/15.09.1945 de Tribunalul Ilfov – Secția Notariat.
Prin Actul de vânzare – cumpărare autentificat sub număr_/15.09.1945 de Tribunalul Ilfov – Secția Notariat ( fila 11 dosar_/301/2008) numita Kizyk ( fosta C.) L. a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren viran în suprafață de 450 mp situat în .-4, București.
Kizyk L. a decedat la data de 20.11.1995, moștenitorii acesteia fiind reclamanta G. C. M. și numitul K. M. S., astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.772/15.03.1996 aflat la fila 7 dosar_/301/2008.
K. M. S. a decedat la 20.11.2000, succesoarele acestuia fiind de 20.11.1995, moștenitorii acesteia fiind reclamanta G. C. M. și K. S. conform certificatului de moștenitor nr.56/30.03.2001 emis de Biroul Notarial Public ,, Sapsa I. – Saimovici I.,, ( fila 9, dosar_/301/2008).
În ce privește normele de drept material aplicabile prezentei cereri de chemare în judecată, instanța constată că reclamantele se prevalează de disp. art. 36 alin.5 din Legea nr.18/1991 potrivit cărora, terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere. Potrivit art.36 alin. 5 indice 1 din Legea nr.18/1991, cererea se depune cel mai târziu până la data de 01.11.2001, sub sancțiunea decăderii din termen.
Astfel legea are în vedere categoriile de teren care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: 1. Terenurile să fie fără construcții ; 2. Terenurile să fie situate în intravilan; 3. Terenurile să nu fie afectate de lucrări de investiții, aprobate potrivit legii, sau, chiar dacă sunt afectate, lucrările începute au fost deteriorate sau distruse și nu mai prezintă nicio valoare de întrebuințare; 4. Terenurile să fi fost preluate cu titlu valabil de către stat sau unitățile deținătoare prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și alte acte normative speciale ori cu titlu de donație după caz.
Conform Decretului nr. 712/ 1966 ,, Bunurile ce se încadrează in prevederile articolului III din Decretul nr. 218 din 1 iulie 1960 pentru modificarea Decretului nr. 167 din 21 aprilie 1958 privitor la prescriptia extinctiva si se afla in posesia unei organizatii socialiste, sunt considerate proprietate de stat de la data intrarii lor in posesia statului sau a oricarei organizatii socialiste.
Bunurile prevazute in alin. 1, care la data publicarii prezentului decret se afla in posesia unei organizatii cooperatiste sau unei alte organizatii obstesti, vor ramane in folosinta acestora, urmand ca, pentru viitor, sa li se aplice dispozitiile legale care reglementeaza transmiterea bunurilor statului in folosinta unor asemenea organizatii.,,
Referitor la situația juridică a terenului situat în .-4, București, Parcul M., actual .-3, instanța reține că acesta reprezintă o secțiune dintr-o suprafață mai mare de teren care a făcut obiectul Deciziei nr. 2043/25.09.1953 emisă de sfatul Popular al Capitalei – Comitetul Executiv ( fila 145 dosar Tribunal_/301/2008) prin care se ia act de Ordinul Ministrului Finanțelor nr.480/16.09.1953 ( fila 149 dosar Tribunal_/301/2008) din folosința Ministerului Finanțelor în folosința Sfatului Popular al capitalei, terenul având adresa M. B. nr.231, astfel cum rezultă din relațiile comunicate de Primăria Municipiului București – Direcția Patrimoniu ( fila 116 dosar Tribunal_/301/2008).
În evidențele cadastrale din anul 1986 figura înscris imobilul cu adresa ., sector 3, cu suprafață de 8290 mp teren, din care 1963, 00 mp construcții, ca proprietate de stat categoria de folosință ,,construcții și curți ,, cu posesor de ..
Terenul ce face obiectul prezentei acțiuni, ce a aparținut autoarei reclamanților este in suprafață de 437 mp, astfel cum a fost identificat de raportul de expertiză efectuat de expert. Din relațiile comunicate de Primăria Municipiului București – Direcția Patrimoniu reiese ca terenul reprezintă o secțiune din actualul imobil situat în ., sector 3 și trotuar. În anul 2009, pentru o secțiune din teren s-a atribuit adresa administrativă . B ( fila 116 dosar Tribunal_/301/2008).
Din raportul de expertiză rezultă că terenul in suprafață de 437 mp este ocupat parțial de mai multe clădiri corp A, corp B, corp C, corp D. De asemenea, terenul ocupat în prezent de numita C. ( V. ) I. R. ( suprafața de 193, 90 mp teren aferent corpurilor A, C și D) și de numita A. A. C. ( 231, 57 mp –teren aferent corpului B), restul de 1,53 mp fiind inclus în trotuarul străzii.
In ce privește situația juridică actuală a terenului instanța constată că pe numele reclamantului A. H. C. a fost emis Titlul de proprietate nr._/3 din 31.05.2007 de către Instituța Perfectului Municipiului București ( fila 268 dosar_/301/2008 ). Titlul a fost emis in temeiul art. 36 alin.2 din Legea nr.18/1991. Potrivit acestui text de lege ,, Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veșnică sau în folosință pe durata existenței construcției, în vederea construirii de locuințe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proporțional cu cota deținută din construcție.,, Titlul de proprietate a fost emis pentru o suprafață de 75,86 mp situată in ., . aferent apartamentului 5 construit pe acest teren ( fila 27 vol 2 dosar_ ) – corp B identificat in anexa 1 raport de expertiza – fila 58 vol.1 dosar_ .
Nuda proprietate a acestui teren a fost vândută de reclamant numitei A. A. C. prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub număr 6107/14.10.2011 ( fila 31 vol. 2 dosar_ ).
Conform adresei nr._/15.07.2014 eliberată de Direcția de Taxe și Impozite Sector 3 ( fila 94 vol. 1 dosar_ ) incepând cu data de 24.11.2003 pentru terenul în suprafață de 71 mp situat in ., . figura impusă fiscal numita C. ( V. I. R.).
Valoarea de circulație a terenului este de 90 498, 39 lei, potrivit raportului de expertiza.
Terenul in suprafață de 71 mp a făcut obiectul Titlului de Proprietate nr._/3 din 20.10.2000 emis in temeiul art.36 alin.2 din Legea nr. 18/1996 pe numele numiților Mozaceanu C. F. și Mozaceanu M. . Aceștia l-au vândut numitei C. ( V. I. R.) potrivit Cctului de vânzare cumpărare autentificat sub număr 1904/11.11.2003 de BNP N. V. R. ( fila 116 vol. 1 dosar_ ).
Prin urmare, pentru o parte din teren, respectiv pentru suprafața de 146,86 mp (71 ,00 +75,86 ) s-a constituit dreptul de proprietate in beneficiu unor alte persoane, autoare ale pârâților, motiv pentru care reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantelor in temeiul art. 36 alin. 5 din Legea nr.18/1996 nu este permisă decât după anularea Titlurilor de Proprietate in temeiul art. III din Legea 169/1997, terenurile nefiind libere din punct de vedere juridic.
Restul suprafeței, pentru care nu a fost emis vreun titlu de proprietate in temeiul art. 36 alin. 2 din Legea nr.18/1996, face parte dintr-o suprafață mai mare. Astfel cum rezultă din Contactele de vânzare cumpărare încheiate cu Int. ICRAL V. comunicate de Direcția de Taxe și Impozite Sector 3 împreună cu istoricul de rol fiscal pentru imobilele situate in . și nr.3, dreptul de folosința asupra acestei suprafețe a fost transmis odată cu vânzarea construcțiilor situate pe acest teren. Prin urmare, terenul este ocupat parțial de construcții, însă părțile libere sunt destinate folosinței acestor construcții. Reconstituirea dreptului de proprietatea in temeiul art. 36 alin. 5 Legii nr.18/1991 se face in natură, pe vechiul amplasament dacă este liber in integralitate, or, terenul situat pe acest amplasament nu este liber din punct de vedere juridic, o treime din suprafață fiind in proprietatea altor persoane, ceea ce înseamnă că reconstituirea in natură nu este posibila. În ce privește reconstituirea pe un alt amplasament, acesta nu se poate realiza in lipsa indicării unor terenuri libere situate pe raza sectorului 3 București, având aceleași caracteristici cu terenul solicitat.
In aceste condiții constatând că reclamantele in calitate de succesoare a defunctei Kizyk ( fosta C.) L. sunt îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate ce a aparținut autoarei lor, drept ce a făcut obiectul Actul de vânzare – cumpărare autentificat sub număr_/15.09.1945 de Tribunalul Ilfov – Secția Notariat ( fila 11 dosar_/301/2008), însă având în vedere ca nu este posibila reconstituirea in natură, reclamantele putând beneficia de despăgubiri, instanța va respinge ca neîntemeiat capătul ce cerere având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate în natură.
Întrucât reclamantele nu au făcut dovada vreunui drept de proprietate asupra terenului instanța va respinge ca neîntemeiată și acțiunea în revendicare formulată în contradictoriu cu pârâții C. C. și A. H. C..
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții G. C. M. și K. S., ambele cu domiciliul ales la CABINET DE AVOCATURA D. HAIRUM din sector 3, București, .. 6, ., ., în contradictoriu cu pârâții S. L. P. APLICAREA LEGII 18/1991 DE PE L. PRIMARIA SECTOR 3 BUCURESTI, cu sediul in sector 3, București, .-4, C. L. A MUNICIPIULUI BUCURESTI PT STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul in sector 1, București, Piata Presei Libere, nr. 1, . ȘI B2, C. C. cu domiciliul in sector 3, București, . și A. H. C. cu domiciliul ales la Cav. Av. R. C. N. din sector 3, București, ., ., . a fost completată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.10.2015.
Președinte, Grefier,
I. E. L. D. M.
Red. Tech. IL/DM/06.01.2016
| ← Reprezentativitate sindicat. Sentința nr. 32/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 12/2015. Judecătoria... → |
|---|
