Întoarcere executare. Sentința nr. 402/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 402/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 19-01-2015 în dosarul nr. 402/2015
Dosar._
R.
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI – Sectia Civila
SENTINTA CIVILA NR. 402
Sedinta publica de la 19.01.2015
Instanta compusa din:
P.: I. DIRZEANU
GREFIER: G. D.
Pe rol pronuntarea asupra cauzei civile, formulata de contestatoarea V. R. SA in contradictoriu intimatii B. N. A ROMANIEI, T. D., T. M. A., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica de la 12.01.2015, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta si cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 19.01.2015, cand a hotarat urmatoarele:
INSTANTA,
Deliberând asupra prezentei cauze civile, constată următoarele:
Prin contestația la executare formulată de către contestatoare, ., în contradictoriu cu intimații, T. D. și T. M. A. și cu terțul poprit, B. Națională a României, s-a solicitat instanței ca prin hotărârea care va fi pronunțată să se dispună anularea executării din dosarul 67/2013 întocmit de SCPEJ R., întoarcerea executării silite și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.
În susținerea contestației se indică faptul că executorul judecătoresc este necompetent teritorial raportat la articolele 651 și 781 din codul de procedură civilă din 2010 și că onorariul acestuia disproporționat raportat la munca efectivă și la actele de executare efectuate.
În drept, a invocat articolele 699, 722, 711 și următoarele din Codul de procedură civilă din 2010.
Intimații au formulat întâmpinare invocând excepția necompetenței teritoriale față de prevederile articolului 713 alineatul (2) din Codul de procedură civilă din 2010, iar pe fond au solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă 986/27.01.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București s-a dispus admiterea excepției necompetenței teritoriale invocate de către intimați și declinarea soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei L..
Prin sentința civilă 284/7.05.2014, Judecătoria L. a admis în parte contestația la executare, a respins excepția necompetenței executorului judecătoresc SCPEJ R., a modificat încheierea din data de 11.07.2013 privind stabilirea cheltuielilor de judecată și a redus onorariul executorului judecătoresc de la 1.300 lei la 900 lei, a admis în parte cererea de întoarcere a executării pentru suma de 400 lei și a dispus revenirea acestei sume în contul contestatoarei, a dispus continuarea executării silite și a obligat intimații, în solidar, să îi achite contestatoarei suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Prin decizia civilă 751/A/9.09.2014 dată de Tribunalul A. s-a dispus admiterea apelului formulat de către contestatoare împotriva sentinței civile 284/7.05.2014 a Judecătoriei L., anularea sentinței civile anterior menționate și trimiterea cauzei spre judecare către Judecătoria Sectorului 3, dosarul fiind reînregistrat la această instanță sub numărul_ .
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri reprezentate de actele de executare emise în dosarul 67/2013 întocmit de SCPEJ R..
Analizând dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Titlul executoriu constă în sentința civilă nr. 1220/10.04.2013 a Judecătoriei Caransebeș (dosar nr._ ) care a admis excepția prescripției dreptului la acțiune; a admis în parte acțiunea precizată a reclamanților T. D. și T. M. A. ș.a. în contradictoriu cu pârâta S.C. V. România S.A. București; a constatat caracterul abuziv al clauzei privind comisionul de risc cuprinsă la art. 5 lit. a din condițiile speciale și art. 3.5 din condițiile generale ale Convențiilor de credit, respectiv la art. 3 pct. 5.1 lit. b din actele adiționale la acestea, în ceea ce privește convenția nr._/17.06.2008 și nr._/13.09.2007, încheiate între reclamanții T. D. și T. M. A. și .; a dispus refacerea de către pârâtă a graficului de rambursare a creditului prin eliminarea comisionului de risc și emiterea unui nou grafic de rambursare; a obligat pârâta . București la plata către reclamanți a sumei reprezentând comisionul de risc transformat ulterior în comision de administrare încasat abuziv în baza contractelor de credit în moneda CHF sau a echivalentului în lei la data plății efective, începând cu 20.06.2009 până la zi; a dispus modificarea convenției de credit și a actelor adiționale în sensul înlăturării clauzelor constatate ca fiind nule absolut; a respins în rest cererea.
Prin încheierea nr. 287/08.07.2013 a Judecătoriei L. (dosar nr._ ) a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc R. D., cu sediul în L.. A fost încuviințată executarea silită a dispozițiilor titlului executoriu constituit prin sentința civilă nr. 1220/10.04.2013 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr._, având ca obiect plata sumei reprezentând comisionul de risc (transformat ulterior în comision de administrare) încasat abuziv în baza contractului de credit, în moneda CHF sau echivalentul în lei la data plății efective începând cu data de 20.06.2009 și până în prezent, refacerea graficului de rambursare a creditului prin eliminarea comisionului de risc (respectiv administrare). De asemenea s-a autorizat creditorului să treacă la executarea silită a obligației cuprinse în titlul executoriu.
Instanța constată că problema primordială care se pune în speță este legată de competența executorului judecătoresc de a efectua poprirea conturilor contestatoarei la B. Națională a României și măsura în care se poate estima ca această entitate poate fi asimilată cu o instituție de credit având sedii secundare.
Potrivit articolului 430 din Codul de procedură civilă din 2010:
”(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.
(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.”
De asemenea, în condițiile articolului 431 alineatul (2) din același act normativ, oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.
Aceste texte de principiu consacră efectul pozitiv al hotărârii judecătorești care nu este susceptibilă de a fi atacată, problemele dezlegate în cuprinsul acesteia urmând a nu putea fi supuse unei noi analize într-un litigiu ulterior purtat între aceleași părți cu privire la același obiect.
Se constată că și în materia apelului se regăsește o aplicație a regulilor generale, în cuprinsul articolului 480 alineatul (3) din Codul de procedură civilă, text potrivit căruia ”În cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.”
Or, în prezenta cauză se constată că hotărârea dată în apel de Tribunalul A. este definitivă, rezultând pe de o parte că din perspectiva regulilor generale odată ce a fost tranșată o problemă de către instanța superioară nu se mai poate reveni asupra soluției pentru care s-a optat. De asemenea, din perspectiva textului de lege citat în paragraful anterior, Judecătoria Sectorului 3, ca instanță de trimitere, este ținută de dezlegarea problemei privind competența executorului judecătoresc de a efectua poprirea conturilor contestatoarei la B. Națională a României.
Prin urmare, se va de efect concluziei Tribunalului A. potrivit căreia BNR nu este instituție de credit, nefiind incidentă excepția prevăzută de art. 781 alin. 2 fraza I teza finală C., așa încât și din perspectiva terțului poprit competența teritorială de realizare a executării silite aparține unui executor judecătoresc ce își are sediul în circumscripția Curții de Apel București.
În mod similar, cu privire la obligația de a face constând în realizarea actului adițional la contractele de credit nr._/17.06.2008 și contractul nr._/13.09.2007, Tribunalul A. a statuat că aceasta poate fi asumată doar de debitoarea V. România SA, care, de altfel, este debitoarea obligată la această conduită prin titlul executoriu. În aceste condiții, conform art. 651 alin. 1 lit. c C., executarea silită privitor la obligația de a face (modificarea contractului de credit) nu se poate realiza decât la sediul debitoarei, ce se află în raza teritorială a Curții de Apel București.
În consecință, executorul judecătoresc R. D. din L., jud. A. a emis actele de executare silită cu încălcarea normelor imperative de competență teritorială, ceea ce atrage nulitatea necondiționată a acestora conform art. 651 alin. 5 C., urmând a se dispune admiterea contestației la executare și anularea executării din dosarul 67/2013 întocmit de SCPEJ R. și întoarcerea executării silite pentru suma de 24.768,01 lei.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul articolului 453 alineatul (1) din Codul de procedură civilă din 2010, intimații urmează a fi obligați și la plata cheltuielilor de judecată solicitate de către contestatoare în cuantum de 1.300 lei, compuse din taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Admite contestația la executare formulata de contestatoarea V. R. SA - sector 2, București, ., et. 3-8_ _ in contradictoriu intimatii B. N. A ROMANIEI - sector 3, București, ., T. D. - Caransebeș, .. 47, J. C. S., CNP_, T. M. A. - Caransebeș, .. 47, J. C. S., CNP_.
Anulează actele de executare întocmite în dosarul 67/2013 al SCPEJ R..
Dispune întoarcerea executării silite și obligă intimații la plata către contestatoare a sumei de 24.768,01 lei.
Obligă intimații la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.300 lei.
Cu drept de a se depune cerere de apel la această instanță, în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19.01.2015.
PRESEDINTEGREFIER
I. Dirzeanu G. D.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 388/2015. Judecătoria SECTORUL 3... | Pretenţii. Sentința nr. 379/2015. Judecătoria SECTORUL 3... → |
|---|
