Ordonanţă de plată - OUG 119/2007 / art.1013 CPC ş.u.. Sentința nr. 07/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 07/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 07-09-2015 în dosarul nr. 11105/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 07.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. A. S.
Grefier: D. V. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe creditoarea . SA și pe debitoarea P. E., având ca obiect ordonanță de plată - OUG 119/2007 și art.1013 C. ș.u.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la prima strigarea a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, conform art. 104 alin. 13 din ROI, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la cea de a doua strigare a cauzei, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că pricina se află la primul termen de judecată în fond, iar debitoarea nu a depus întâmpinare, după care,
Instanța, verificându-și din oficiu competența, conform art. 131 C.proc.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza în temeiul dispozițiilor art. 1016 raportat la art. 94 pct. 1 și art. 107 alin. 1 C.proc.civ.
Instanța conform art. 238 C.proc.civ. estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la trei luni.
Nemaifiind alte cereri prealabile sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la art. 255 C.proc.civ., încuviințează pentru creditoare proba cu înscrisuri și respinge ca inadmisibilă proba cu interogatoriul debitoarei, potrivit art. 1021 C.proc.civ.
Instanța socotindu-se lămurită, în temeiul art. 394 C.proc.civ., închide dezbaterile asupra fondului cauzei și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de emitere a ordonanței de plată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14.07.2015, sub nr._, creditoarea E. E. MUNTENIA S.A. a solicitat instanței să ordone debitoarei P. E. să plătească suma de_,69 lei reprezentând energie electrică și/sau taxe deconectare/reconectare și suma de 927,01 reprezentând penalități de întârziere, precum și să oblige debitoarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, creditoarea a arătat, în esență, că între părți s-au derulat raporturi contractuale în baza cărora a livrat energie electrică către debitoare, iar conform art. 11 din contract, s-a născut obligația corelativă a debitoarei de a plăti contravaloarea serviciilor de care a beneficiat, conform facturilor fiscale emise de către creditoare, în termen de 15 zile de la data emiterii.
Referitor la obligația consumatorului de suportare a cheltuielilor furnizorului sau operatorului de rețea pentru deconectarea și reconectarea la rețea, creditoarea a susținut că aceasta este reglementată de art. 200 alin. 5 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice, aprobat prin H.G. nr. 1007/2004.
Creditoarea a mai învederat faptul că recunoașterea raporturilor contractuale derulate între părți rezultă și din efectuarea de către debitoare a unor plăți în executarea actului juridic, precum și faptul că pentru a fi admisibilă acțiunea nu se impune ca facturile fiscale emise să fie acceptate la plată prin semnare și ștampilare deoarece obligația debitoarei s-a născut ca urmare a semnării contractului.
Invocând art. 11 alin. 2 din contract, art. 1516 alin. 1 și art. 1535 alin. 1 Cod civil, creditoarea a precizat că debitoarea datora, în cazul neachitării facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței, penalități de întârziere egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen la obligațiilor bugetare.
Creditoarea a arătat că a încercat soluționarea pe cale amiabilă a litigiului, somând conform art. 1014 Cod procedură civilă debitoarea.
În final, creditoarea a apreciat că are împotriva debitoarei o creanță certă, lichidă și exigibilă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 150, 223, 277, 453, 628, 662, 1013-1024 Cod procedură civilă, art. 1270, 1516, 1535 Cod civil, art. 969 și urm., art. 1073 vechiul Cod civil, art. 120 alin. 7 Cod procedură fiscală, art. 155 alin. 28 Cod fiscal, art. 156 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice aprobat prin H.G. nr. 1007/2004, Decizia A.N.R.E. nr. 57/1999, Ordinul nr. 5/2003, vechea Lege a energiei electrice nr. 13/2007, Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, creditoarea anexând cererii, în copie conformă cu originalul, somații și dovezi comunicare, facturi fiscale și anexe penalități, contract de furnizare a energiei electrice, istoric pe punct de măsură, solicitare eșalonare debit, carte de identitate debitoare.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 200 lei (f. 3), conform art. 6 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013.
Debitoarea, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.
În cauză s-a încuviințat pentru creditoare și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt, între creditoarea E. E. Muntenia S.A., în calitate de vânzător și debitoare P. E., în calitate de client, s-a încheiat contractul de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici nr. 1001-_-2/21.06.2006 (f. 50-52), pe durată nedeterminată, având ca obiect furnizarea energiei electrice de către creditoare la locul de consum situat la adresa indicată în actul juridic.
Conform art. 7 lit. c și art. 11 alin. 1 din contract, debitoarea avea obligația de a plăti contravaloarea energiei electrice furnizate în termen de 15 zile de la data emiterii facturii de către creditoare. Creditoarea avea dreptul, în baza art. 6 lit. c din contract, să factureze energia electrică furnizată cu tariful ales de către debitoare și indicat în secțiunea a 2-a a contractului „Date generale”.
Neachitarea facturii de către debitoare, în termen de 30 de zile de la scadență, atrăgea conform art. 11 alin. 2 din contract, perceperea penalităților de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, calculate începând cu prima zi după plata scadenței, valoarea totală a penalităților neputând depăși valoarea facturii.
În executarea contractului, creditoarea a emis în perioada 26.03._13 opt facturi fiscale (f. 21-37), în valoare totală de_,38 lei, din care_,28 reprezentând contravaloare energie electrică furnizată, 71,03 lei reprezentând taxă deconectare, iar diferența, taxă TV și penalități de întârziere facturate.
Debitoarea a achitat parțial contravaloare facturii emise în data de 26.03.2012, rămânând un rest de plată de 488,18 lei și un rest total de plată de_,69 lei reprezentând contravaloare energie electrică și taxă deconectare, conform fișei cont client de la fila 18 dosar.
La data de 18.12.2012, debitoarea a adresat creditoarei cerere de eșalonare a sumei de_,39 lei, reprezentând contravaloare energie electrică, taxă deconectare, taxă TV și penalități de întârziere, calculate și facturate până la acea dată (f. 57).
În drept, din interpretarea dispozițiilor art. 1014 Cod procedură civilă, rezultă că, pentru a fi aplicabilă procedura ordonanței de plată, este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: obiectul litigiului să fie o creanță constând într-o sumă de bani, creanța să rezulte dintr-un contract civil constatat printr-un înscris însușit de părți prin semnătură ori să fie determinată potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și creanța să fie certă, lichidă și exigibilă.
Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși înscrisul constatator. O creanță este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau determinabil potrivit înscrisului constatator, iar creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
Analizând condițiile mai sus enunțate raportat la situația de fapt dedusă judecății, instanța constată că acestea sunt îndeplinite pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Prin cererea formulată creditoarea solicită obligarea debitoarei la plata unei sume de bani, respectiv_,69 lei reprezentând contravaloare energie electrică furnizată și taxă deconectare.
Creanța solicitată cu titlu de contravaloare energie electrică, în cuantum de_,28 lei, rezultă din art. 7 lit. c din contractul semnat de ambele părți în data de 21.06.2006 și facturile emise de creditoare în perioada 26.03._13. Suma pretinsă cu titlu de taxă deconectare, respectiv 71,03 lei, rezultă din conținutul facturi emise în 27.07.2012, acceptată la plată de către debitoare prin cerere de eșalonare din 18.12.2012.
Creanța reprezentând contravaloare energie electrică este certă deoarece existența acesteia rezultă din clauza contractuală mai sus menționată și din facturile fiscale emise de creditoare. Totodată, creanța este lichidă, fiind determinabilă conform contractului prin alegerea tarifului legal de facturare, reglementat prin ordinele A.N.R.E. indicate în factura fiscală și emise în baza H.G. nr. 384/1999, publicate în Monitorul Oficial al României. Creanța este exigibilă prin împlinirea termenului de plată prevăzut în art. 11 alin. 1 din contract raportat la data emiterii facturilor.
Creanța reprezentând taxă deconectare este certă, lichidă și exigibilă, cuantumul acesteia și scadența fiind prevăzute în factura fiscală emisă în 27.07.2012 și recunoscută de către debitoare prin cerere de eșalonare din 18.02.2012.
Referitor la executarea de către debitoare a obligației de plată a creanței rezultând din facturile fiscale în cauză, instanța reține că, potrivit fișei cont client depusă de creditoare, debitoarea a plătit parțial contravaloarea facturii fiscale emise în data de 26.03.2012, rămânând un rest de plată în cuantum total de_,69 lei.
Sub acest aspect, instanța va face aplicarea dispozițiilor 1019 alin. 3 Cod procedură civilă conform cărora în cazul nedepunerii întâmpinării, instanța poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului.
În consecință, instanța reține că debitoarea nu și-a onorat obligațiile asumate (de achitare a contravalorii facturilor fiscale emise în baza contractului încheiat cu societatea creditoare), aspect ce rezultă implicit din faptul că aceasta nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței pentru a face dovada achitării debitului. Această concluzie este susținută și de aplicabilitatea în materie a regulii potrivit căreia, în materia obligațiilor de rezultat debitorului îi incumbă sarcina dovedirii îndeplinirii obligației, iar debitoarea în speță nu a făcut nicio probă în acest sens.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că debitoarei îi incumbă obligația de a plăti creditoarei suma de_,69 lei reprezentând contravaloare energie electrică și taxă deconectare, conform facturilor fiscale emise în perioada 26.03._13 în executarea contractului nr. 1001-_-2/21.06.2006.
În ceea ce privește cererea creditoarei de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere contractuale, instanța reține că din coroborarea art. 1088 cu art. 1081 - 1082 vechiul Cod civil, rezultă că, pentru neîndeplinirea la timp a obligației de plată a unei sume de bani, debitorul datorează daune interese la nivelul dobânzii legale sau în cuantumul convenit de părți, de la data la care este în întârziere cu privire la executarea obligației. Totodată, din interpretarea prevederilor art. 1066 și 1069 vechiul Cod civil, rezultă că părțile pot conveni cuantumul daunelor interese pentru neexecutarea la timp a obligațiilor contractuale prin inserarea unei clauze penale.
În cauză, potrivit art. 11 alin. 2 din contractul încheiat între părți, acestea au convenit că în cazul neachitării facturii în termen de 30 de zile de la scadență, debitoarea datorează penalităților de întârziere, egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, calculate începând cu prima zi după plata scadenței, valoarea totală a penalităților neputând depăși valoarea facturii.
Debitoarea a calculat și facturat penalități aferente sumelor neachitate la scadență de către debitoare, în cuantum de 0,04% pe zi conform art. 120 alin. 7 Cod procedură fiscală, forma în vigoare la data emiterii facturilor. Cuantumul total al penalităților este de 927,01 lei conform anexelor la facturile fiscale (f. 38-49 dosar).
Față de aceste considerente, instanța constată îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1014 alin. 1 din Cod procedură civilă pentru emiterea unei ordonanțe de plată și, pe cale de consecință, urmează ca în baza art. 1022 alin. 1 Cod procedură civilă să admită cererea, să ordone debitoarei să plătească creditoarei suma de_,69 lei reprezentând consum energie electrică și taxă deconectare și suma de 927,01 lei reprezentând penalități de întârziere.
În scopul executării obligației de plată, în temeiul art. 1022 alin. 3 Cod procedură civilă, instanța va fixa un termen de plată de 20 zile de la data comunicării prezentei hotărâri.
Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, întrucât debitoarea este cea care a căzut în pretenții, instanța o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 de lei suportate de către creditoare, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de către creditoarea E. E. MUNTENIA S.A., CUI_, cu sediul procesual ales în sector 2, București, .. 10A, Clădirea C3, . cu debitoarea P. E., CNP_, cu domiciliul în sector 3, București, ..
Ordonă debitoarei să plătească creditoarei suma de_,69 lei reprezentând consum energie electrică și taxă deconectare și suma de 927,01 lei reprezentând penalități de întârziere, în termen de 20 de zile de comunicarea prezentei hotărâri.
Obligă debitoarea la plata către creditoare a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie.
Cu drept de a formula cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.
Cererea în anulare urmează a se depune la Judecătoria Sector 3 București.
Pronunțată în ședință public astăzi, 07.09.2015.
Președinte, Grefier,
S. A. S. D. V. O.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 15/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 10/2015. Judecătoria... → |
|---|
