Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 155/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 155/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 14-01-2015 în dosarul nr. 155/2015
Dosar nr._
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILA
Sentinta civila nr. 155
Ședința publică din data de 14.01.2014
Instanța constituita din:
P. – M. M.
Grefier – A. C.
Pe rol judecarea cauzei civile de față, formulată de către reclamantul I. J. in contradictoriu cu pârâta I. N., Autoritatea Tutelara-P. S. 3 BUCURESTI având ca obiect „ordonanta presedintiala-legaturi personale minor”.
La apelul nominal, făcut in ședință publică, la prima strigare, a răspuns pârâta, personal si asistata de apărător ales cu imputernicire avocatiala, lipsa fiind reclamantul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, dupa care: se invederează instantei faptul că s-au depus la dosar referatul de ancheta psihosociala intocmite de ATS 3.
Instanta, avand in vedere lispsa reclamantului, lasa cauza la a 2-a strigarea.
La apelul nominal, făcut in ședință publică, la a doua strigare, a răspuns pârâta, personal si asistata de apărător ales cu imputernicire avocatiala, lipsa fiind reclamantul.
Instanța, potrivit art. 131, alin. 1 NCPC, art. 94 pct. 1 lit. a NCPC si art. 107 NCPC, verificând din oficiu competența, constată că este competentă material si teritorial in solutionarea pricinii.
Pârâta, prin apărător, depune la dosar un contract, in doua exemplare.
Instanta acorda cuvântul părților asupra probatoriului.
Pârâta, prin apărător, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
F. de disp. art. 255 rap. la art. 258 NCPC, instanța incuviințează reclamantei proba cu înscrisurile depuse la dosar, apeciind că sunt pertinente, concludente si utile solutionării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Pârâta, prin apărător, solicită respingerea cererii de ordonanță președințială, arătând că nu mai sustine exceptia nesemnarii cererii. De asemenea, nu se opune ca reclamantul să aibă legături cu minorul, desi acesta este o persoana autoritara, care impune minorului religia musulmana. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANTA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de 26.11.2014 având ca obiect ordonanță președințială, reclamantul I. J. in contradictoriu cu pârâta I. N., Autoritatea Tutelara-P. S. 3 BUCURESTI, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să stabilească în favoarea acestuia a unui program de legături personale cu copilul său minor I. H., născut la 29.06.2004, la domiciliul reclamantului în fiecare vineri după-amiaza și duminică, până la soluționarea dosarului nr._/301/2014 aflat pe rolul aceleiași instanțe, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pârâta a inițiat proces de divorț, că din cauza neînțelegerilor a fost nevoit să părăsească domiciliul conjugal iar în acest context pârâta i-a interzis să își mai vadă fiul și, totodată, îi interzice copilului să ia legătura cu reclamantul.
În drept, reclamantul a invocat disp. art. 996 și urm. C., 453 C., art.263, 483 al.2, 496 al.5 CC, art. 2 din legea nr. 272/2004, art.3 Conventia O. cu privire la drepturile copilului ratificată prin Legea nr. 18/1990.
Cererea a fost timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru.
În dovedire, a anexat în copie la dosar cererile formulate de părți în dosarul de divorț, contract de închiriere.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că de la părăsirea domiciliului de către reclamant, mai 2014, acesta nu s-a mai interesat de copil, necontribuind în niciun fel la creșterea și educarea sa; cu toate acestea reclamantul o urmărea pe pârâtă la muncă, o amenința, îi dădea telefoane nepotrivite, nu pentru a se interesa de soarta copilului. A mai arătat că minorul refuză categoric să își vadă tatăl iar ea nu are cum să îl oblige să meargă la reclamant, nefiind un refuz al pârâtei.
În drept, a invocat disp. art. 205 NCPC, 494 CC.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind ca fiind utile pentru soluționarea cauzei.
Cu caracter preparator, în cauză s-a dispus efectuarea anchetelor psihosociale la locuințele părților (f.30,37), Autoritatea tutelară S. 2 comunicând faptul că reclamantul nu locuiește la adresă iar din datele existente nu a locuit niciodată la adresa indicată.
Analizând actele și lucrările dosasrului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 996 alin. (1) C. pr. civ., “Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări.”
În speță, instanța reține că părțile se află în proces de divorț ce formează obiectul dosarului nr._/301/2014, că nu mai au locuință comună iar locuința actuală a reclamantului nu este cunoscută.
Din dovezile administrate instanța reține că imobilul pentru care reclamantul a prezentat un contract de închiriere este deținut în fapt de alte persoane, astfel cum a comunicat autoritatea tutelară (f.30) și că pentru același imobil mai există un contract de închiriere în care figurează alte persoane în calitate de locator, respectiv locatar, perioada de închiriere din aceste contracte suprapunându-se parțial (18.05._14), totdată că dintre aceste contracte doar unul poartă viza de înregistrare la administrația financiară și nu este cel prezentat de reclamant.
Instanța mai reține că reclamantul nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține cererea și pentru a aduce lămuririle necesare, la judecată nefiind prezent nici apărătorul său.
Având în vedere că reclamantul nu a probat cele afirmate în cererea de chemare în judecată și, mai mult decât atât, locuința acestuia nu este cunoscută în acest moment, ancheta psihosocială dispusă de instanță neputând fi efectuată, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
În raport de disp. art. 453 NCPC, va lua act că pârâta nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata actiunea formulată de către reclamantul I. J. CNP_ cu domiciliul ales in sector 3, București, ., ., . M. P., in contradictoriu cu pârâta I. N. cu domiciliul in sector 3, București, .. 64, ., ., CNP_, Autoritatea Tutelara-P. S. 3 BUCURESTI sector 3, București, PARFUMULUI, nr. 2-4.
Ia act ca parata nu solicită cheltuieli de judecata.
Cu apel in termen de 5 zile de la pronuntare, cu depunerea cererii de apel la aceeasiinstanta.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 14.01.2015.
Președinte, Grefier,
M. M. A. C.
13.02.2015/MM/5 ex
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 1282/2015. Judecătoria... | Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 499/2015.... → |
|---|
