Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 499/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 499/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 499/2015
Dosar nr._
Romania
Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti
Sentinta civilă nr. 499
Sedința publică din data de 21.01.2015
Instanta constituită din:
Președinte: G. C.
Grefier: C. B.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulata de reclamantul S. R., în contradictoriu cu pârâta S. R.-F. și Autoritatea Tutelară din cadrul PRIMĂRIEI S. 3 BUCUREȘTI, având ca obiect “exercitare autoritate părintească”.
La apelul nominal facut în ședință publică, au răspuns reclamantul personal și asistat de avocat cu împuternicire avocațială la dosar și pârâta personal și asistată de avocat cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind Autoritatea Tutelară S. 3.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a facut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care,
Reclamantul, prin avocat, depune la dosar interogatoriul formulat de acesta pentru a fi luat pârâtei.
Intanța procedează la legitimarea pârâtei S. R.-F. cu CI . nr._ CNP_ eliberată de SPCEP S3 biroul nr. 2 și la administrarea interogatoriului formulat de către reclamant, răspunsurile părții fiind consemnate, în scris, la dosar.
Părțile, prin apărători, depun la dosar înscrisuri, în fotocopie, pe care și le comunică, în mod reciproc.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.
Reclamantul, prin avocat, arată că s-a discutat despre o eventuală audiere a minorului.
Instanța respinge această cerere, de ascultare a minorei în Camera de Consiliu, față de vârsta minorei.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea cererii formulate, exercitarea autoritărții părintești în comun, cu stabilirea domiciliului minorei la mamă și modificarea programului de vizitare, fără cheltuieli de judecată.
Pârâta, prin avocat, solicită respingerea cererii formulate, față de interesul superior al minorului, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S. 3 București la data de 02.04.2014, sub nr._, reclamantul S. R. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în contradictoriu cu pârâta S. R.-F. si cu Autoritatea Tutelara S. 3, să dispună insitutirea autorității părintești comune a minorului S. A., nascut la data de 26.08.2006, cu modificarea programului de vizitare a acestuia, stabilit prin sentința civilă nr. 54 din 08.01.2008, prin dimensionarea corectă a programului de legături personale dintre copil și părintele nerezident, care să fie suficient de larg și de detaliat.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că prin sentința de divorț pronunțată la data de 08.01.2008, în dosarul nr._/301/2007, minorul a fost înregistrat către mamă, încuviințându-se în favoarea tatălui un program de legături personale.
În conformitate cu prevederile actualui Cod civil, apreciază că minorul este îndreptățit să aibă parte în viața lui de prezența activă a ambilor părinți.
În ceea ce privește programul de vizitare, reclamantul arată că se impune admiterea propunerii sale a planului parental.
În drept au fost invocate disp. art. 396-402 din Noul Cod Civil, principiul 3:10 din Principiile Dreptului European al Familiei, art. 5 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, articolul 5-egalitatea între soți-din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, coroborat cu art. 30, 31 și 33 din Legea nr. 272/2004.
In dovedire, reclamantul a solicitat incuviintarea probelor cu acte si interogatoriul paratei, iar in cadrul probei cu acte raportul de ancheta psihosociala la domiciliul parintilor.
La data de 28.04.2014 reclamantul a depus la dosar dovada achitarii taxei de timbru in cuantum de 40 de lei si sentinta civila nr. 54 din 08.01.2008.
La data de 16.06.2014 pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată astfel formulată, cu cheltueli de judecată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, pârâta a arătat că cererea formulată de către reclamant de instituire a autorității părintești în comun, este motivată exclusiv pe modificarea legislativă în materie, o astfel de cerere putând fi făcută doar dacă au încetat condițiile care au determinat instanța să nu le acorde custodia asupra copiilor.
A mai arătat pârâta că de la pronunțarea hotărârii de divorț, reclamantul nu a manifestat decât un interes formal și ocazional la menținerea unei legături personale cu minorul, neexistând niciun fel de preocupare, de implicare efectivă în constituirea unei relații de educare, îngrijire și emoțională în ansamblul dezvoltării minorului.
În drept au fost invocate disp. art. 205 Cod proc.civ. rap. la art. 148 Cod proc.civ. și art. 398 cod civil și orice alte dispoziții incidente în cauză.
In aparare, parata a solicitat incuviintarea probelor cu acte, interogatoriu, martori, ancheta psihosociala si audierea minorului in camera de consiliu.
La data de 23.09.2014 a fost depus la dosar raportul de anchetă psihosocială efectuat de către ATS3.
La termenul din data de 24.09.2014 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri și proba cu interogatorii reciproce iar pentru pârâtă și proba testimonială cu 1 martor.
La data de 11.11.2014 a fost depus la dosar raportul de anchetă psihosocială efectuat de către Primăria B..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Din casatoria partilor a rezultat minorul S. A., nascut la data de 26.08.2006, astfel cum rezulta din sentinta civila nr. 54 din 08.01.2008 aflată la dosar la filele 19-20.
Partile au divortat prin sentinta civila nr. 54 din 08.01.2008, minorul fiind incredintat mamei spre crestere si educare, tatal fiind obligat la plata unei pensii de intretinere lunare in cuantum de 446,5 lei.
Prin sentinta de divort tatalui i-a fost incuviintat un program de vizitare, in prima si a treia sambata de la ora 10.00 pana la ora 18 si duminica ora 10 pana la ora 18, la domiciliul mamei, avandu-se in vedere varsta minorului de la acea data.
Tatal a solicitat, in interesul superior al minorului, ca exercitarea autoritatii parintesti prevazuta de Noul Cod Civil sa fie exercitata in comun, stabilirea locuintei minorului la mama si incuviintat lui un program de vizitare mai extins cu luarea minorului in domiciliul sau.
Potrivit art. 396 și următoarele din Codul civil, regula în materia exercitării autorității părintești o reprezintă exercitarea în comun, de către ambii părinți, excepția constituind-o exercitarea autorității părintești de către un singur părinte, când există motive întemeiate pentru a se dispune în acest sens.
În conformitate cu dispozițiile art. 2 din Legea nr. 272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța trebuie să aibă în vedere interesul superior al minorului, interes care trebuie să prevaleze în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Principiul ocrotirii interesului superior al copilului este prevăzut în mod expres și de art. 263 din Codul civil, conform căruia orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Principiul interesului superior al copilului presupune analiza corelată a mai multor criterii, precum comportarea părinților, gradul de atașament și de preocupare pe care l-au manifestat față de copil, legăturile afective care s-au stabilit între părinți și minor, vârsta copilului, precum și orice alt criteriu care să garanteze respectarea principiului menționat.
Raportat la circumstanțele cauzei, având în vedere faptul că minorul A. se află, în fapt, sub îngrijirea și ocrotirea mamei, care se ocupă în mod corespunzător de creșterea și educarea acestuia, minorul fiind un copil bine îngrijit.
Totodată, instanța reține faptul că părțile au divorțat, iar tatal doreste sa pastreze legatura cu minorul si sa contribuie financiar la cresterea si educarea acestuia, exercitand in comun cu mama autoritatea parinteasca, minorul urmand sa locuiasca in continuare la mama.
Având în vedere aspectele menționate anterior si faptul ca parintii sunt chemati ca impreuna sa se implice in cresterea si educarea minorului, instanța apreciază că exercitarea autorității părintești în comun, de către ambii părinți, este în interesul superior al copilului, deoarece, având în vedere vârsta acestuia de 8 ani, va avea nevoie pe viitor, atât de atenția și îngrijirea pe care i-o poate oferi tatal sau, dar și de prezența mamei sale, care să supravegheze creșterea și educarea acestuia.
Pentru aceste motive, instanța va dispune exercitarea autorității părintești în comun, de către ambii părinți, cu stabilirea locuintei minorului la mama, vazand si dispozitiile art. 400 NCC.
Cu privire la capătul de cerere referitor la stabilirea domiciliului minorului la mama, instanța urmează să admită acest capăt de cerere și să stabilească domiciliul minorului A., la mama, aceasta masura fiind in interesul superior al minorului.
Pentru a dispune în acest sens instanța are în vedere vârsta minorului, condițiile de locuit pe care i le poate oferi mama, reținând și faptul că mama se ocupă în mod corespunzător de minor, fiind ajutata în acest demers și de bunici materni, astfel cum rezultă din raportul de ancheta psihosociala efectuat in cauza de catre Autoritatea Tutelara S. 3.
În ceea ce privește capătul de cerere privind programul de legături personale solicitat de reclamant, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 401 al. 1 din Codul civil, părintele separat de copilul său, prin stabilirea locuinței la celălalt părinte, are dreptul de a avea legături personale cu acesta. Astfel, în situația în care instanța de judecată a stabilit locuința copilului la unul dintre părinți, acest text de lege recunoaște un drept de vizită a minorului în beneficiul părintelui separat de copilul său.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, privind protecția drepturilor copilului, minorul care a fost separat de unul dintre părinți printr-o măsură dispusă în condițiile legii, deci și în cazul pronunțării divorțului acestora, are dreptul de a menține legături personale și contacte directe cu acesta, cu excepția situației în care această măsură contravine interesului superior al minorului.
Limitarea dreptului părintelui căruia nu i-a fost încredințat minorul, spre creștere și educare, de a avea relații personale cu acesta se poate realiza numai în condițiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, în cazul în care există motive temeinice de natură a periclita dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului, cu respectarea art. 34 alin. 2 din lege.
Potrivit art. 2 alin. 3 din Legea nr.272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, inclusiv în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. De asemenea, acest principiu este consacrat expres și de dispozițiile art. 263 din Codul civil.
Totodată, în conformitate cu art. 262 alin. 2 din Codul civil, copilul care nu locuiește la părinții săi sau, după caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legături personale cu aceștia, exercițiul acestui drept neputând fi limitat decât în condițiile prevăzute de lege, pentru motive temeinice, luând în considerare interesul superior al copilului.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, potrivit cu care, copilul are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament.
Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că posibilitatea părintelui și a copilului de se bucura reciproc de compania celuilalt reprezintă un element fundamental al vieții de familie (cauza Ticli și Mancuso c. Italiei- hotărârea CEDO din 23.03.1999), iar măsurile naționale care stânjenesc această posibilitate reprezintă o ingerință în dreptul la viața de familie, drept protejat de art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În consecință, având în vedere prevederile legale menționate anterior, la stabilirea programului de vizitare, instanța va avea în vedere vârsta minorului-8 ani și faptul că acesta trebuie să simtă prezența tatalui, deși nu mai locuiește cu acesta.
Astfel, având în vedere și distanța dintre domiciliile părinților, instanța apreciază că următorul program de vizitare a minorului este în măsură să satisfacă atât nevoia tatalui de a contribui la creșterea și educarea copilului său, cât și nevoia minorului de a păstra legături cu ambii părinți, astfel că va încuviința tatalui sa aiba legaturi personale cu minorul, in sensul ca il poate lua in domiciliul sau in primul si al treilea sfarsit de saptamana din fiecare luna, de vineri ora 18 si pana duminica ora 18, o luna de zile in vacanta de vara, in vacanta de iarna, din 24.12 ora 16 si pana in data de 26.12. ora 18 din anii pari, de revelion, incepand cu data de 31.12 pana in data de 01.01, in anii impari, de Paste, incepand cu ziua de vineri ora 16 si pana in ziua de marti, ora 18, din anii impari si de ziua de nastere a reclamantului 16.10, in fiecare an.
Instanta a retinut ca tatal locuieste în orasul Buzau, . din 3 camere, proprietate personala, corespunzator mobilat, tatal lucrand la I.J.P. Buzau.
In temeiul art. 453 alin. 1 Cod pr.civ., instanta va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE;
Admite cererea formulata de reclamantul S. R., CNP_, domiciliat în B., cartier Micro 5, ., ap. 37, . ales la C.. Av. I. M. V. cu sediul în București, ., nr. 44, .. 1, sector 3, în contradictoriu cu pârâta S. R.-F., CNP_, domiciliat în București, ., ., sector 3 și Autoritatea Tutelară din cadrul PRIMĂRIEI S. 3 BUCUREȘTI, cu sediul în București, .-4, sector 3.
Stabileste ca exercitarea autoritatii parintesti cu privire la minorul S. A., născut la data de 26.08.2006 sa se faca in comun de catre ambii parinti, cu stabilirea domiciliului minorului la mama.
Incuviinteaza reclamantului sa aiba legaturi personale cu minorul, in sensul ca il poate lua in domiciliul sau in primul si al treilea sfarsit de saptamana din fiecare luna, de vineri ora 18 si pana duminica ora 18, o luna de zile in vacanta de vara, in vacanta de iarna, din 24.12 ora 16 si pana in data de 26.12. ora 18 din anii pari, de revelion, incepand cu data de 31.12 pana in data de 01.01, in anii impari, de Paste, incepand cu ziua de vineri ora 16 si pana in ziua de marti, ora 18, din anii impari si de ziua de nastere a reclamantului 16.10, in fiecare an.
Ia act ca nu se solicita cheltuieli de judecata.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cu depunerea cererii de apel la aceeasi instanta.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 21.01.2015.
P., GREFIER,
G. C. C. B.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 155/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 505/2015. Judecătoria... → |
|---|
