Plângere contravenţională. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 03-12-2015 în dosarul nr. 17346/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 3 BUCUREȘTI
Secția Civilă
SENTINȚĂ CIVILĂ NR._
Ședința publică din 03.12.2015
Instanța constituită din:
Președinte: D. A.
Grefier: C. N.
Pe rol judecarea cauzei civile formulată de petentul I. I. C., în contradictoriu cu intimata D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă (f. 5). În condițiile art. 255 coroborat cu art. 258 Noul C.pr.civ., instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisuri și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.04.2015, cu numărul de mai sus, petentul I. I. C. a formulat contestație împotriva procesului-verbal . nr._, din data de 8 aprilie 2015, în contradictoriu cu intimata D..
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, în data de 8 aprilie 2015, în jurul orei 04:00 a.m. mergea pe ., iar după ce a trecut de fastfood-ul „C. Kebab”, chiar înainte de intersecția cu . în dreptul lui o mașină de poliție, din care au coborât doi agenți de poliție care i-au cerut să se legitimeze. În acel moment le-a cerut să se legitimeze mai întâi dânșii. L-au întrebat în mod peiorativ „Da ce mă, ești tu vreun șmecher să ne legitimăm în fața ta?”. Le-a spus că, după cunoștințele sale, au obligația legală de a se legitima, fapt care a părut să-i deranjeze, dar în cele din urmă unul dintre ei i-a arătat o legitimație, însă nu a reusit să citească numele, întrucât printr-un gest rapid a băgat-o înapoi în buzunarul hainei.
În acel moment, le-a oferit cartea de identitate. Agentul de poliție care se legitimase a notat datele într-o agendă. Între timp, cei doi agenți de poliție au avut un schimb de replici prin care își manifestau disprețul față de persoanele tinere care își petrec timpul liber în cafenelele și barurile din centrul istoric al Bucureștiului. În tot acest timp, nu le-a adresat niciun cuvânt.
I-au înapoiat cartea de identitate. Le-a mulțumit și i-a întrebat într-un mod ironic „Sunteți, mai fericiți acum că mi-ați scris datele în carnețelul vostru negru?”. I-au răspuns „Da”. Le-a urat o seară bună și și-a continuat drumul spre casă.
Petentul a susținut că procesul verbal nu a fost întocmit în prezența sa și în consecință nici nu i s-a acordat posibilitatea de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare.
De asemenea, sancțiunea aplicată - amendă contravențională în valoare de 900 lei este disproporționată față de faptele ce i se impută. Agenții constatatori nu au descris fapta cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității ei și nici nu au menționat posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ. Toate aceste aspecte denotă comportamentul abuziv și reaua-voință a agenților constatatori.
Petentul a arătat imposibilitatea de a achita o asemenea sumă, având în vedere faptul că este student în anul I la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. C.” din București, secția Artele Spectacolului - Actorie și nu înregistrează venituri.
Față de cele arătate mai sus, a solicitat anularea Procesului-verbal . nr._, din data de 8 aprilie 2015, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în valoare de 900 lei, având în vedere faptul că nu se face vinovat de săvârșirea niciunei contravenții.
În subsidiar, în cazul în care instanța nu va da curs primului capăt de cerere, a solicitat schimbarea sancțiunii din amendă contravențională în avertisment, în temeiul art. 7 din Ordonanța nr. 2/2001, întucât modul în care s-a desfășurat fapta constatată prezintă o gravitate redusă, iar legea dă posibilitatea instanței de a aplica această sancțiune, chiar și atunci cand nu este prevăzută expres în actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă, Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, Legea nr.61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
La data de 25.08.2015, intimata D. a formulat întâmpinare (f. 22).
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că fapta reținută în sarcina petentului întrunește toate elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textul normativ.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor reprezintă un act autentic ce se bucură de prezumția de veridicitate și temeinicie cu privire la cele constatate și consemnate până la proba contrară ce revine celui care contestă actul respectiv.
Constatarea personală a agentului de poliție semnifică aprecierea nemijlocită de către acesta a acțiunilor și inacțiunilor ilicite, a gradului de pericol social, a circumstanțelor contravenției, a celorlalte împrejurări care țin de fapta sau persoana contravenientului pentru a putea stabili fapta săvârșită și a-i aplica regimul juridic corespunzător.
La data de 26.10.2015, petentul I. I. C. a formulat răspuns la întâmpinare (f. 28).
În motivare, petentul a arătat că, astfel cum a arătat și în cuprinsul cererii de chemare în judecată, motivul principal pentru care a solicitat anularea procesului-verbal este faptul că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa în cuprinsul acestui înscris. Acest fapt reiese din modul în care a fost redactat procesul-verbal, dar și din modul în care acesta i-a fost comunicat.
Din acest motiv, a considerat inutile argumentele aduse de pârâtă cu privire la elementele constitutive ale contravenției, având în vedere faptul că prin prezenta acțiune a contestat însăși existența contravenției reținute.
Semnarea procesului-verbal se face pe de o parte de către agentul constatator, iar pe de altă parte, fie de către contravenient, fie de către martor, atunci când contravenientul refuză să semneze, nu se află de față la întocmirea procesului-verbal sau nu poate să îl semneze. Martorul poate confirma doar acele aspecte pe care le-a perceput în mod direct, acesta având exclusiv rolul de a atesta faptul că la încheierea procesului-verbal cel care a săvârșit contravenția nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze.
Petentul a solicitat instanței să constate întocmirea defectuoasă și abuzivă a procesului-verbal . nr._, din data de 8 aprilie 2015.
Mai mult, deși nu are o legătură directă cu obiectul prezentei cauze, a învederat instanței faptul că agenții de poliție din cadrul Secției 10 de Poliție a Municipiului București sunt cunoscuți pentru abuzurile pe care le săvârșesc asupra cetățenilor, în zona acestora de jurisdicție. Din acest motiv Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), a demarat un proiect cu privire la abuzurile poliției, pornind tocmai de la abuzurile efectuate de agenții de poliție din cadrul Secției 10 de Poliție a Municipiului București. Informații în acest sens se pot găsi la adresa http://www.apador.org/cu-ochii-pe-abuzurile-politiei/.
Petentul, față de cele arătate mai sus, a solicitat instanței să respingă apărările formulate de pârâtă în cuprinsul întâmpinării și să admită cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.
În cauză, a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cererea, prin prisma probelor administrate, instanta retine:
Prin procesul-verbal de contraventie PA nr._/8 aprilie 2015, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 900 lei, in temeiul lg. 61/1991, reținându-se ca, la data de 08.04.2015, ora 04.20, aflându-se pe . trecerea de pietoni și aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, a săvârșit acte și gesturi obscene, asupra organelor de poliție.
Verificând în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu.
Conform art. 19 din OG 2/2001 invocat de petent, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Or, din copia procesului verbal așa cum a fost depusă de petent se observă că au fost tăiate mențiunile „nu este” de față și „nu poate” să ia la cunoștință și a fost lăsată mențiunea „refuză” (f. 6). Prin urmare, s-a consemnat motivul lipsei semnăturii petentului de pe procesul verbal. Totodată, alin. 3 al art. 19 prevede că, în lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod, iar motivul lipsei unui martor a fost consemnat în procesul verbal care face obiectul cauzei – „ora târzie în noapte”, respectiv ora 04.20 consemnată în partea descriptivă a procesului verbal.
Pretinsa neîntocmire a procesului verbal la fața locului, pretinsa doar solicitare de legitimare din partea agenților fără a-i fi fost adusă la cunoștință săvârșirea unei contravenții nu a fost dovedită prin nici un mijloc de probă de către petent.
Pretinsa neîntocmire a procesului verbal la fața locului nu ar fi atras nulitatea actului nici dacă ar fi fost dovedită, locul întocmirii unui proces verbal nefiind o condiție de validitate a procesului verbal nefiind menționat în art. 17 din OG 2/2001. Dimpotrivă art. 13 din OG 2/2001 prevede expres că aplicarea sancțiunii contravenționale se poate face în 6 luni de la data săvârșirii faptei. Prin urmare, și sancționarea petentului putea fi făcută fie la fața locului, fie ulterior în termenul de 6 luni de la data săvârșirii faptei. Petentul nu a făcut dovada ca pretinsa întocmire ulterioară a procesului verbal i-ar fi cauzat strict din acest motiv o vătămare care nu ar putea fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal în sensul art. 175 NCPC. Legea îi recunoaște dreptul la acces la instanța, drept pe care și l-a și exercitat și a avut posibilitatea să învedereze instanței care erau acele obiecțiuni esențiale pe fondul pretinsei fapte pe care le-ar fi formulat dacă procesul verbal ar fi fost întocmit în prezența sa și care ar justifica anularea procesului.
Faptul că petentul nu a avut posibilitatea de plată a jumătate din minimul amenzii în termen de 48 de ore de la data comunicării este determinată de dispozițiile art. 28 alin. (1) teza a doua din OG nr. 2/2001 potrivit cărora, această posibilitate trebuie menționată în mod expres în actul normativ care încriminează și sancționează fapta contravențională, iar art. 9 din Legea nr. 61/1991 prevede că dispozițiile prezentei legi se întregesc cu prevederile OG 2/2001, cu excepția dispozițiilor privind plata a jumătate din minimul amenzii.
Instanța constată totodată că procesul verbal a fost și temeinic întocmit, afirmațiile petentului conform cărora fapta imputată nu ar fi reală nefiind susținute de niciun mijloc de probă.
Conform jurisprudenței CEDO aplicabila in baza art. 6 din Convenție, deși și contravenientul se bucura de prezumția de nevinovăție, petentul trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției „acuzatului” dincolo de orice îndoiala rezonabilă.
Astfel și in cauza Neata c. Romaniei din noiembrie 2008, Curtea Europeana a respins cererea de condamnare a Romaniei ca inadmisibilă, reținând ca instanțele interne au confirmat procesul-verbal de contravenție prin raportarea probei contrare la expunerea faptelor stabilite prin procesul-verbal (a contrario, A. c. României, par. 58 și 59), printr-o procedură care respectă principiul contradictorialității. Astfel, Curtea însăși nu a distins niciun element arbitrariu în dosar și a apreciat că nimic nu dovedește, astfel cum susținuse reclamantul, că jurisdicțiile sesizate cu judecarea plângerii ar fi avut idei preconcepute cu privire la vinovăția acestuia: instanțele nu par în niciun caz a fi decis dinaintea verdictului ori fără a-și fi confirmat de-a lungul judecății temeinicia procesului-verbal întocmit de polițist. În cadrul procedurii în cauză, jurisdicțiile învestite cu examinarea plângerii reclamantului au admis toate cererile prin care petentul înțelegea să-și dovedească nevinovăția. Simplul fapt că instanțele au identificat incoerențe și contradicții între declarațiile martorilor petentului și că au decis, motivat (a contrario, A. anterior citată, par. 62), să nu le confere credibilitate și să se sprijine mai degrabă pe declarațiile martorilor care semnaseră procesul-verbal de contravenție, nu este de natură a vicia procedura prin inechitate sau arbitrariu. Pentru aceste motive, Curtea Europeana a respins cererea de condamnarea a României ca inadmisibila.
Totodata, in cauza I. P. impotriva României (cererea nr._/04, decizia de inadmisibilitate din 28 iunie 2011), Curtea Europeana a retinut ca, ., invocarea de catre instante a prezumtiei de legalitate si validitate a procesului-verbal de contraventie, cu consecinta obligarii reclamantului la răsturnarea sa, nu putea avea caracter neasteptat, avand in vedere dispozitiile nationale incidente in materia contraventionala. Curtea Europeana a Dreptului Omului a subliniat importanta ca, in cadrul unui proces avand ca obiect plangere contraventionala, instanta nationala sa-i ofere petentului cadrul necesar pentru a-si expune cauza in conditii de egalitate cu partea adversa, cazand exclusiv in sarcina partii responsabilitatea modalitatii efective in care a inteles sa uzeze de drepturile sale procedurale. Curtea EDO a constatat in aceasta cauza ca singurele probe pe baza carora instantele nationale puteau pronunta o hotarare erau cele depuse de agentul constatator iar, in conditiile in care reclamantului i s-a dat posibilitatea pe tot parcursul procesului sa-si dovedeasca afirmatiile, acesta nu a fost plasat ., astfel incat nu a fost incalcat art. 6 CEDO.
Si în cauza N. G. c României din 03.04.2012, Curtea de la Strasbourg a reținut că procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de temeinicie care poate fi răsturnată de către petent in măsura în care administrează un probatoriu corespunzător.
In prezenta cauza, însă, petentul nu a administrat nicio probă pertinentă, concludentă în susținerea plângerii sale, nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-și susține cauza, nu a indicat motivele pentru care în data de 08.04.2015 la ora 04.20 dimineața, adică zi de vineri lucrătoare, se afla pe ., student fiind la cursuri de zi conform carnetului depus.
Pretinsele abuzuri săvârșite în anul 2014 de agenți ai Secției 10 de Poliție nu au legătura cu cauza. Petentul trebuia să facă dovada că în acest caz al său, particular, individual, intimata ar fi făcut vreun abuz, nu în alte cazuri.
In ceea ce privește sancțiunea aplicată, instanța constată că nu se justifică înlocuirea amenzii aplicate cu avertisment doar prin prisma calității petentului de student sau/și a faptului că nu ar avea venituri. Mai mult, petentul nici nu a făcut dovada că nu ar avea venituri, limitându-se și pe acest aspect doar la simple susțineri, iar calitatea de student invocată și carnetul eliberat de Universitate, dimpotrivă, fac dovada că petentul este o persoană cu studii superioare, iar comportamentul în societate al unei persoane cu studii superioare trebuie să fie adecvat statutului său. Înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment nu se justifică în prezenta cauză dată fiind afirmația pe care petentul însuși a recunoscut că a făcut-o la adresa agenților de poliție și mai ales, intenția cu care a fost făcută această afirmație, intenție recunoscută expres de petent chiar prin plângerea formulată, respectiv de a-i ironiza pe agenții de poliție – „i-am întrebat într-un mod ironic « Sunteți mai fericiți acum că mi-ați scris datele în carnețelul vostru negru ? » ”(f. 4).
Pentru toate aceste motive, constatand că procesul verbal intocmit este legal și temeinic, că petentul nu a administrat probe în contra situației reținute și că nu se justifică înlocuirea sancțiunii aplicate, instanța va respinge plângerea formulata și va menține procesul verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul I. I. C. (CNP_) cu domiciliul în București, .. 9A, ., în contradictoriu cu intimata D. cu sediul în București, .. 19, sectorul 3, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal PA nr._/8.04.2015.
Cu apel, in 30 zile de la comunicare care se depune la Judecătoria sector 3 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. A. C. N.
DA/CN/4ex/22.12.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI | Contestaţie la executare. Sentința nr. 03/2015. Judecătoria... → |
|---|
